Cei 28 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri pentru Consiliul European de toamnă, primul summit al liderilor UE după discursul privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene, inițiativa pentru Europa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, evenimentele secesioniste din Catalonia, dar și alegerile generale din Germania.

Summitul european de la Bruxelles va fi și întâia reuniune a liderilor europeni de la capătul unei perioade politice europene marcate de evenimente electorale importante în Olanda, Franța, Germania și, cel mai recent, Austria, alegeri câștigate de forțele pro-europene, însă momente care au confirmat și ascensiunea extremei drepte.

“Sunt foarte mulțumit să văd dorința dumneavoastră de a vă intensifica activitatea și de a depăși sentimentul de neputință”, le-a scris Donald Tusk liderilor europeni și în scrisoarea de invitație înainte de întâlnirea la vârf de joi și vineri.

Președintele Klaus Iohannis, cancelarul german, Angela Merkel, președintele francez, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE  vor discuta în principal subiecte privind migrația, agenda digitală a Uniunii, securitatea și apărarea, relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia și dosarul nord-coreean, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro. De asemenea, va avea loc o sesiune în format UE27 dedicată discuțiilor referitoare la retragerea Marii Britanii din Uniune în vederea evaluării progreselor înregistrate până în prezent în procesul de negociere.

Pe de altă parte, liderii europeni vor aborda la primul summit după discursurile privind viitorul UE (Juncker despre Starea Uniunii; Emmanuel Macron la Atena și la Sorbona) și tema referitoare la viitorul Uniunii Europene cu accent pe ”Agenda Liderilor, document propus de către Președintele Consiliului European, care detaliază calendarul și subiectele care ar urma să fie discutate de liderii europeni până la finalul primului semestru al anului 2019”.

Summitul care deschide agenda liderilor UE pentru relansarea Europei. Liderii UE se vor întâlni la Sibiu, pe 9 mai 2019, de Ziua Europei

La capătul unei perioade de consultări cu liderii din Franța, Germania, Belgia, Danemarca, Bulgaria și România, Donald Tusk a transmis în tradiționala scrisoare adresată șefilor de stat sau de guvern înaintea unui Consiliu European o propunere ambițioasă formată dintr-un program de 13 summituri în doi ani pentru a relansa Uniunea Europeană.

Acest program ar urma să debuteze cu summitul organizat joi și vineri la Bruxelles și ar include summiturile regulate prevăzute deja până în iunie 2019, precum și întâlniri neoficiale pe teme speciale.

”La Bratislava și la Roma, liderii și-au reafirmat angajamentul față de proiectul european și au decis să își construiască viitorul împreună într-o Uniune Europeană consolidată”, transmite Tusk într-o propunere de agendă care cuprinde 13 summit-uri europene, inclusiv cel de la Sibiu, însă la o dată diferită de cea înaintată de președintele Comisiei Europene în discursul privind Starea Uniunii.

Spre deosebire de Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European propune ca summitul de la Sibiu să aibă loc pe 9 mai 2019, de Ziua Europei, atunci când vor fi aniversați 69 de ani de la Declarația Schuman.

În agenda propusă de Donald Tusk summitul de la Sibiu ar urma să se concentreze pe implementarea agendei liderilor propusă de președintele Consiliului European și pe pregătirea agendei strategice pentru perioada 2019-2024, un nou ciclu politic în Europa cu o nouă configurație a Parlamentului European și a Comisiei Europene.

Klaus Iohannis îi va informa pe liderii UE privind decizia României de a participa la consolidarea apărării europene

Una dintre cele mai importante teme pe agenda summitului liderilor UE de joi și vineri este reprezentată de politica europeană de apărare și progresul înregistrat până în prezent privind lansarea Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în acest domeniu. Subiectul capătă o importanță aparte și prin prisma faptului că în contextul reuniunii Consiliului European, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat participarea României la cooperarea structurată permanentă (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene și a exprimat intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare. 

De altfel, în agenda liderilor UE propusă de Donald Tusk tema apărării europene și lansarea PESCO vor fi principale subiecte de decizie și la Consiliul European de final de an, din 14-15 decembrie.

PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

”În ceea ce privește politica europeană de apărare, Președintele României va informa membrii Consiliului European cu privire la decizia țării noastre de a participa la procesul de cooperare permanentă structurată (PESCO) chiar de la lansarea acestui proces, preconizată pentru luna decembrie a acestui an”,  informează Administrația Prezidențială de la București.

Angajamentul pentru lansarea PESCO a fost luat în cadrul Consiliului European din 22-23 iunie 2017. 

Celelalte teme de pe agendă vor fi migrația, agenda digitală, relațiile externe ale UE și dosarul nord coreean.

”Referitor la migrație, Președintele României va sublinia importanța monitorizării fluxurilor migratorii pe ruta Mediteranei de Est, pentru o mai bună gestionare a acestora. Totodată, Președintele Klaus Iohannis va sublinia că implementarea Declarației UE-Turcia trebuie să rămână o prioritate pentru Uniune. Referitor la agenda digitală, Președintele României va susține necesitatea ca Piața Unică Digitală să devină deplin funcțională cât mai repede posibil. În plus, Președintele Klaus Iohannis va sublinia că securitatea cibernetică este un element determinant pentru buna funcționare a acestei piețe. Cu privire la relațiile externe, Președintele Klaus Iohannis va evidenția importanța relației dintre Uniunea Europeană și Turcia, statul turc fiind un partener strategic al Uniunii și un aliat NATO, cu rol relevant în zona Mării Negre. De asemenea, Președintele României se va referi la evoluțiile din dosarul nord-coreean care generează îngrijorare, reprezentând o amenințare gravă la adresa securității globale. Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România susține eforturile comunității internaționale pentru soluționarea pe cale pașnică a crizei din Peninsula Coreeană și că obiectivul major este denuclearizarea completă, verificabilă și ireversibilă a peninsulei coreene”, mai precizează Administrația Prezidențială de la București.

În marja lucrărilor Consiliului European de toamnă, președintele Klaus Iohannis va participa și la summitul liderilor PPE.

sursa: Calea Europeană