DESCHIDE.MD // Revista mass-media ruse din 12-13 noiembrie 2016
OPINII
Şansă de apropiere: despre ce pot vorbi Putin şi Trump
Relaţiile ruso-americane pot părăsi zona periculoasă: Trump pune accent pe interesele naţionale, nu pe pretenţiile globale ale SUA, iar Putin e prea puţin probabil să sancţioneze paşii capabili să împiedice contactelor cu noua administraţie. De o asemenea părere este directorul Centrului „Carnegie” din Moscova, Dmitri Trenin.
Expertul menţionează că acum este foarte important a pune temelia şi „a crea o atmosferă propice dialogului Putin-Trump”. În opinia sa, de succesul sau eşecul contactului la nivelul suprem depinde viitorul relaţiilor celor două ţări. Trenin subliniază că Putin se va pregăti meticulos şi e prea puţin probabil că va sancţiona în viitorul apropiat acţiunile în stare să compromită întrevederea ce se schiţează sau să-i diminueze eficacitatea.
Principala grijă la ora actuală, după părerea lui Trenin, este stabilirea unor contacte de afaceri între Kremlin şi administraţia în curs de formare a lui Trump. Componenţa viitorului cabinet de miniştri şi a conducerii aparatului Casei Albe, incluzând Consiliului de Securitate, va avea o foarte mare importanţă, având în vedere lipsa de experienţă a lui Trump în materie de politică externă.
Totuşi, Trenin subliniază că nu e cazul să ne îmbătăm cu apă chioară şi să aşteptăm de la Trump concesii în chestiuni de principi. În acelaşi timp, a apărut şansa ca relaţiile ruso-americane să părăsească zona periculoasă. O bază solidă a dialogului productiv la summit pot fi interesele naţionale ale ambelor părţi – cu toate diferenţele, dar fără pretenţii globale şi moralizări.
Va putea oare să ajungă Rusia la un acord cu SUA asupra chestiunii ucrainene
Redaţia GAZETA.RU presupune că în viitorul apropiat tema ucraineană va deveni una dintre principalele în relaţiile cu noua administraţie a SUA. Pe fundalul ştirilor despre reţinerea „diversioniştilor ucraineni” la Sevastopol şi pronunţarea numelor organizatorilor prezumptivi ai asasinatului lui Motorola, care „s-au dovedit a fi, bineînţeles, ofiţeri ucraineni de rang înalt ai serviciilor secrete”, se întrevede aluzia că Moscova, în primul rând, este gata de o posibilă escaladare a conflictului, iar, în rândul al doilea, că nu se va considera responsabilă pentru asta, afirmă publicaţia.
Kievul nu aşteaptă de la Trump nimic bun. Abordarea lui izolaţionistă se construieşte pe principiul: vreţi protecţie, plătiţi pentru servicii; noi vă suntem mai necesari decât ne sunteţi voi nouă. Consilierul pentru securitate al lui Trump, Bert Midzusava, deja a confirmat că anume o astfel de abordare intenţionează să urmeze noua administraţie în relaţiile cu Japonia şi Coreea de Sud, or aceştia sunt aliaţi mult mai vechi ai SUA şi cu mult mai solvabili decât Ucraina.
Dar principiul universal – din punctul de vedere al lui Trump – potrivit căruia „noi vă suntem mai necesari decât ne sunteţi voi nouă”, scrie GAZETA.RU, se extinde şi asupra Rusiei. Cu alte cuvinte, „nu prea merită aşteptat că SUA vor veni la Moscova cu braţele deschise şi cu o «foaie de parcurs» a reglementării divergenţelor bilaterale”. Mai curând, America va aştepta ce îi poate propune Rusia în schimbul anulării sancţiunilor. Totdată, publicaţia menţionează că echipa lui Trump va fi mai loială oricăror propuneri de compromis decât administraţia lui Obama, dar „ele trebuie să vină de la Moscova”.
După cum presupune ziarul , „Rusia poate pune problema garanţiilor statului de neutralitate al Ucrainei sau, mai degrabă, a convocării unei mari conferinţe privind soarta spaţiului post-sovietic şi a principiilor securităţii europene”, dar acest fapt îi va cere Moscovei nu o presiune triumfalistă, ci o mare delicateţe. Dacă Rusia va încerca să discute cu Trump în formă ultimativă, lui îi va fi mult mai uşor să se întoarcă cu 180 de grade şi să mizeze pe acea parte a republicanilor care, în iarna anului 2015, i-a cerut lui Obama să înceapă livrarea de „armament letal” în Ucraina.
Poate oare începe „dezgheţul” în relaţiile dintre Rusia şi SUA odată cu venirea lui Trump?
MEDUZA a colectat primele reacţii privind rezultatele alegerilor de la funcţionarii, politicienii şi experţii ruşi.
Vladimir Gelman, politolog, profesor la Universitatea Europeană din Sankt-Petersburg:
Pentru economiile mondială şi rusă, victoria lui Trump nu e un semn prea bun. Trump pledează pentru protecţionism, restricţionare a comerţului liber, ceea ce înseamnă că ne putem aştepta la o scădere a ratelor valutare de schimb în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv Rusia. Cât despre relaţiile ruso-americane, politologul consideră că această temă nu va domina în cadrul noii administraţii a SUA. Impredictibilitatea noului preşedinte al SUA este, de asemenea, mai curând un semn rău, deoarece este imposibil ca atare să elaborezi o strategie, consideră el.
Constantin Kalacev, strateg politic, conducătorul „Grupului politic de experţi”
„Euforia din Rusia de pe urma alegerii lui Trump va trece: Trump este patriotul SUA, nu al Rusiei. Eu sper într-o nouă destindere, dar nu i-aş fi exagerat posibilităţile. Trump e un om destul de dur, ce îl aminteşte pe Ronald Reagan, relaţiile bune cu Putin nu-l vor împiedica deloc să promoveze politica ce va corespunde, în opinia sa, sloganului din campania sa electorală: «Să restituim Americii măreţia»”.
Vladimir Salamatov, şeful Catedrei de comerţ internaţional din cadrul Şcolii superioare a Direcţiei corporative a RANHiGS de pe lângă preşedintele FR
Rusia nu are relaţii strânse sau de proporţii cu SUA în domeniul economie. În acelaşi timp, noi sperăm la îmbunătăţirea climatului general: în America sunt întreprinderi în domeniul metalurgiei şi al industriei conductelor, care aparţin companiilor noastre. Toate procesele vor avea loc treptat, aceeaşi chestiune a anulării sancţiunilor nu poate fi soluţionată într-o clipă. Dar, genere, putem privi viitorul cu optimism.
Ilia Iaşin, preşedintele adjunct al Partidului „Parnas”
Însufleţirea şi încântarea, pe care le auzim azi de la persoanele oficiale ruse, se vor schimba peste un timp cu o retorică mai rece, iar pe urmă vor începe şi primele complicaţii în relaţiile dintre Trump şi Putin.
NOUTĂŢI
Barack Obama va cere Greciei să-şi închidă porturile pentru navele ruseşti
Preşedintele SUA, Barack Obama, în cursul apropiatei sale vizite la Atena, îi va cere primului ministru al Greciei, Alexis Tsipras, să închidă porturile pentru navele marinei ruse, transmite KOMMERSANT, cu referire la MILITAIRE.GR.
În afară de asta, Obama îi va propune Greciei să voteze în cursul reuniunii UE din decembrie pentru aplicarea de noi sancţiuni antiruse.
Ministerul britanic de Externe va încerca să-l convingă pe Trump să nu se alieze cu Rusia în privinţa Siriei
Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii intenţionează în lunile următoare să-l convingă pe preşedintele ales al SUA, Donald Trump, de necesitatea înlăturării preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad, şi a refuzului unei alianţe cu Rusia în Siria. Despre asta informează MEDUZA cu referire la THE TELEGRAPH şi sursele sale din cadrul ministerului. MAE consideră probabilă schimbarea poziţiei lui Trump după discuţia personală cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
Apărătorii animalelor cer închiderea scandaloasei expoziţii a lui Fabre din Hermitage
Utilizatorii reţelelor sociale îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu expoziţia lui Jan Fabre „Cavalerul disperării – războinicul frumuseţii” de la Hermitage. Utilizatorii nemuţumiţi de expoziţie răspândesc hashtag-ul #ruşinehermitage şi cer închiderea expoziţiei. Nemulţumirea utilizatorilor este cauzată de animalele împăiate, informează THE VILLAGE.
Se precizează că animalele – ale căror corpuri le-a folosit Fabre – au fost lovite pe autostrăzi. Acţiunii i s-au alăturat deja cântăreaţa Vaenga şi deputatul Dumei de Stat, Vitali Milionov. Muzeul insistă că, prin lucrările sale, Fabre face un apel la tratamentul prin de grijă faţă de animale şi nu intenţionează să închidă expoziţia, transmite MEDUZA.
Instituţia amintită îşi stabileşte independent priorităţile activităţii expoziţionale şi expoziţia în cauză, ce conţine animale împăiate, se află în zona de responsabilitate a Muzeului. Potrivit RBC, în felul acesta a reacţionat Ministerul Culturii al Federaţiei Ruse la cererea vizitatorilor muzeului de a închide expoziţia.
MOLDOVA
Rusia a calificat drept o provocare ieşirea trupelor din Transnistria
Ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a calificat drept o provocare iniţiativa conducerii ucrainene cu privire la scoaterea trupelor ruse din Transnistria, transmite GAZETA.RU cu referire la TASS. După spusele sale, partea ucraineană nu are drepturi spre a adopta asemenea hotărâri
Ataşatului militar al Rusiei i-a fost prezentat un ultimatum
Ataşatului militar al Federaţiei Ruse, Igor Dobvnea, care a fost convocat la Ministerul Apărării al Republicii Moldova, i s-a propus să se abţină de la orice acţiuni care au loc la Tiraspol şi GOFR, informează POINT.MD cu referire la DESCHIDE.MD. În caz contrar, Republica Moldova va cere retragerea ataşatului militar.
