DESCHIDE.MD // Revista mass-media ruse din 3-4 decembrie 2016
OPINII
Despre mesajul lui Putin, succesor, acordurile de la Minsk şi sancţiunile SU
Politologul Stanislav Belkovski, la postul de radio EHO MOSCVÎ, a exprimat opinia potrivit căreia mesajul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, către Adunarea Federală a fost „extrem de plictisitor”, „un text cu totul rutinat, care a fost plictisitor, în primul rând, pentru beneficiarul Vladimir Putin”. După cum menţionează politologul, „singura dată când Putin s-a înviorat într-adevăr a fost momentul despre SUA şi consolidarea rolului Federaţiei Ruse pe arena internaţională”. În felul acesta, conchide Belkovski, problemele sociale, despre care a vorbit Putin, „îl obosesc prea tare, el în genere nu vrea să se ocupe de asta”.
El a menţionat, de asemenea, că una dintre ideile principale constă în faptul că „trebuie să existe o conciliere generală sub egida lui Vladimir Vladimirovici”. Alta – în faptul că Rusia este ameninţată doar de doi factori: SUA şi terorismul care, în opinia Kremlinului, o însoţeşte.
Belkovski nu a fost de acord că tonul mesajului a fost conciliant. El l-a caracterizat drept „plicticos-neutru”. După părerea politologului, „a fi în relaţii de prietenie cu Occidentul e aceeaşi operaţiune de constrângere a Occidentului la dragoste”. În acest context, expertul a presupus că Putin „îl poate preda pe Assad, dar în anumite condiţii: în cadrul unui anume compromis al cărui contra-agent SUA trebuie să fie pentru Rusia”.
Vorbind despre succesor, Belkovski menţionează că o decizie concretă în această chestiune încă nu e luată, dar dacă Putin nu va accepta încă un mandat, atunci „nu Dmitri Medvedev” poate fi succesorul, ci guvernatorul regiunii Tula, Alexei Diumin, „garda de corp împuternicită a preşedintelui”. Anume el „a condus, de facto, anexarea Crimeii la Rusia”.
Politologul s-a referit şi la acordurile de la Minsk. El consideră că aceste acorduri „au fost, cu bună ştiinţă, un fake şi un bluf, căci erau irealizabile din capul locului, lucru despre care Vladimir Putin ştia foarte bine”, iar, ca urmare, conflictul din regiunile Doneţk şi Lugansk este îngheţat pentru un termen nedefinit. Iar anularea sancţiunilor, consideră politologul, Putin speră s-o dobândească prin intermediul lui Trump, care e dispus cât se poate de pragmatic şi are o atitudine critică în privinţa Ucrainei. Cu atât mai mult, cu cât unii experţi apropiaţ ai preşedintelui SUA atrag atenţia că Ucraina se comportă, în conflictul cu Federaţia Rusă, inconsecvent: fabrica „Roshen” [a aparţinut preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko] din Lipeţk funcţionează până în prezent, afacerile ucrainene în Rusia sunt prezente. Asta nu înseamnă că SUA vor renunţa la susţinerea Ucrainei, dar o pot, cel puţin, condiţona prin ceva: prin diminuarea nivelului corupţiei în Ucraina sau rotaţia elitelor politice, lucru pentru care clasa politică din Ucraina nu este pregătită, conchide expertul.
Scurte concluzii ale mesajului
Centrul de Conjunctură Politică a pregătit scurte concluzii ale mesajului lui Putin către Adunarea Federală. Centrul menţionează că preşedintele Federaţiei Ruse nu-şi ambalează întreaga agendă într-un singur format public, de aceea Mesajul anului 2016, ca şi documentele anterioare, poartă caracterul tehnic al raportului asupra muncii efectuate şi trasarea pe scurt a sarcinilor pe ramuri într-un stil, practic, de bloc-notes. Astfel, temele centrale ale mesajului au devenit economia şi educaţia. Putin a constatat: cauza crizei economice se află în interiorul ţării, iar nu în presiunea internaţională; iar în domeniul educaţiei i-a dezlegat mâinile noului ministru al Educaţiei, Vasileva, spre a revizui reformele nepopulare, subliniind că instruirea nu trebuie doar să înveţe, „dar şi să educe moralitatea omului, păstrând profunzimea şi caracterul fundamental”. În afară de asta, Putin nu a spus niciun cuvânt despre alegerile prezidenţiale din anul 2018, lăsând suspendată chestiunea participării sale în campanie, ca şi chestiunea viitorului program.
Preşedintele Federaţiei Ruse a confirmat disponibilitatea de a restabili relaţiile cu SUA pe temeiul respectării intereselor reciproce, menţionând că Rusia trebuie să construiască relaţii şi cu alte ţări: China, India şi Japonia. Politica externă a Rusiei nu va fi americentrică, extizând relaţiile cu alţi jucători pe arena internaţională, ceea ce corespunde ideologiei Kremlinului cu privire la lumea multipolară, unde Rusia nu e doar unul dintre centrele de putere importante, dar şi participă la determinarea regulilor de joc şi îşi alege ea însăşi prietenii.
Centrul menţionează că, prin intermediul Mesajului, elita a primit un semnal cu privire la faptul că nu mai sunt necesare schimbări majore, ci doar modificări cosmetice şi o reglare punctuală şi că puterea ştie când şi unde să le opereze. Putin a atras atenţia asupra încrederii sale în faptul că ţara se dezvoltă într-o direcţie corectă şi a transmis această încredere către toată verticala. De data asta, Putin a vorbit despre unificarea ţării pe baza valorilor patriotice şi despre încrederea ce domină în societate privind depăşirea inevitabilă a tuturor greutăţilor şi provocărilor externe.
În concluzie, Centrul menţionează că Mesajul are atât plusuri tactice, cât şi minusuri strategice. Tactic, puterea, fără a-şi face limpede strategia şi fără a explica logica internă a proiectelor sale, îi joacă din nou atât de oponenţi, cât şi pe alegători. Însă reversul acestui lucru este ruptura dintre aşteptările pe care autoritatea le seamănă în societate şi în clasa politică şi hotărârile sale reale. Nu există niciun fel de îndoială că puterea are noţiunea propriei strategii şi că o consideră adecvată stării societăţii, conjuncturii externe şi în genere momentului istoric. Dar această strategie îi scapă majorităţii populaţiei, inclusiv şi pentru că explicarea acestei strategii este substituită prin propagandă. De aceea agenda campaniei prezidenţiale, când va fi făcută publică, riscă să nu găsească înţelegerea necesară din partea asistenţei loiale.
Putin, pe valize, sau Mesajul perioadei de tranziţie
Expertul Centrului „Carnegie” din Moscova, Tatiana Stanovaia, analizând mesajul, menţionează că Rusia este în pragul unor schimbări majore. Problema-2018 ridică în faţa lui Putin dilema supravieţuirii politice: cum să le garantezi elitelor propria prezenţă sigură după 2025 (după care, dacă nu schimbi nimic, va trebui să pleci)? Cu alte cuvinte, în anul 2018 va începe ultimul termen al lui Putin. Actualul mesaj, în acest context, este foarte asemănător mesajului lansat de un om care şi-a pregătit valizele pentru plecare. Pentru plecarea într-o lume nouă, unde îl aşteaptă un confort mai mare, noi posibilităţi, o conjunctură favorabilă şi o vreme mereu însorită. Acesta este mesajul omului care încă nu s-a urnit din loc, dar e pe punctul de plecare. Dar, totodată, acest om are o imagine destul de difuză a propriului viitor.
Putin are o imagine clară doar asupra unui aspect al viitorului: caracterul regimului politic, consideră Stanovaia. Aceasta va „democraţia” exprimată prin complicarea şi aprofundarea tendinţelor deja semănate. Instituţiile democraţiei, în acest caz,, sunt majoritatea constituţională a „Rusiei Unite”, Duma de Stat, cu autoritatea ei crescândă, şi înalta concurenţă politică. Dezvoltarea instituţiilor democratice, în această logică, înseamnă menţinerea situaţiei dominante a partidului puterii, selectarea dură a participanţilor la alegeri, monopolul asupra istoriei şi politicii. În afară de asta, a cădea de acord cu faptul că Mesajul a fost conciliant nu e simplu, consideră expertul. În Mesaj „nu se poate vedea nici reacţia emotivă, nici pe cea negativă a lui Putin, în primul rând faţă de liberali”, iar pe noua elită politică naţional-patriotică, în creştere, Putin „doar a apostrofat-o pentru echilibru”. Mesajul arată că preşedintele Federaţiei Ruse nu are frică de valul patriotic, în schimb e suspicios cu forţa aceea slabă şi nu foarte vocală, care se pronunţă împotriva patriotismului heirupist. Mesajul confirmă că în noua lume Putin vede Rusia la fel de conservativă, călare pe un înalt val patriotic şi consolidată politic ca astăzi.
Mesajul s-a dovedit recunoaşterea oficială a faptului că puterii îi lipseşte strategia economică. Putin iarăşi şi iar se adresează guvernului „şi organizaţiilor de afaceri” cu rugămintea de a elabora un plan de stimulare a creşterii economice. În Rusia s-a constituit o criză a planificării strategice în domeniul economiei din cauza barierelor geopolitice, structurale şi ideologice. În afară de asta, pe agendă aproape că nu figurează subiecte instituţionale semnificative, de importanţă federală. Golul conceptual al agendei este urmarea a două cauze: nivelul scăzut al interacţiunii dintre putere şi societate şi acalmia perioadei de tranziţie. Deci urmează formularea programului preelectoral al lui Putin, care se pregăteşte pentru restructurări de proporţii în interiorul regimului (inevitabile la răscrucea anilor 2017-2018) şi pentru o nouă realitate geopolitică.
Caracterul de tranziţie al mesajului s-a simit îndeosebi de puternic în compartimentul consacrat politicii externe. Cu un picior, Putin încă se află în epoca veche a conflictului geopolitic, pe de altă parte, a început pregătirea pentru noile posibilităţi ce se deschid pe fundalul aşteptatei schimbări a politicii Washingtonului şi, posibil, a Europei în întregime. Deja adresându-li-se convenţionalilor Trump, Fillon, UE şi chiar Merkel, Putin promite că se va comporta responsabil pe arena mondială, că va ajuta la rezolvarea conflictelor, că va evita confruntarea şi că va respecta dreptul internaţional. Totodată, în această propunere făcută de Putin Occidentului nu există Ucraina, ceea ce demonstrează o dată în plus că problema crizei ucrainene s-a dovedit o manifestare a crizei generale a relaţiilor rus-o occidentale.
Alocuţiunea sugerează faptul că multe necunoscute importante se menţin în noua politică a Rusiei în domeniul construcţiei de stat, al economiei, relaţiilor cu Occidentul. În ceea ce priveşte agenda internă, Putin îşi ia o pauză până în primăvara anului 2017. În politica externă – mingea e în jumătatea de teren a lui Trump.
NOUTĂŢI
Johnson: Londra va continua să exercite presiunea de sancţiuni asupra Rusiei
Marea Britanie va continua să exercite presiunea de sancţiuni asupra Rusiei în legătură cu acţiunile ei în Siria. Declaraţia a fost făcută de şeful Ministerului de Externe al Regatului Unit, Boris Johnosn, în direct la BBC, transmite TASS.
El a dat, inclusiv, o apreciere influenţei sancţiunilor asupra economiei ruse, menţionează KOMMERSANT. Potrivit afirmaţiilor sale, economia Rusiei „se află într-o stare nu tocmai bună”.
Putin: tentativele de a crea o lume monopolară au eşuat
Preşedinele Rusiei, Vladimir Putin, într-un interviu pentru programului „Bilanţurile săptămânii”, cu Irada Zeinalova, a declarat că tentativele de a crea o lume monopolară nu s-au încununat de succes. Potrivit afirmaţiilor preşedintelui, Rusia îşi apără propriile interese naţionale, respectând totodată interesele altor ţări, transmite NOVAIA GAZETA.
„Situaţia se shimbă. Şi eu cred că nu mai e pentru nimeni un secret, toţi văd bine şi aşa că deja mulţi dintre partenerii noştri preferă să apeleze ei înşişi la principiile dreptului internaţional, deoarece echilibrul în lume se restabileştre treptat. Păi, asta este inevitabil! Încercările de a crea această lume monopolară nu au reuşit. Noi trăim deja într-o altă dimensiune”, a declarat Putin, citat de INTERFAX.
De asemenea, Vladimir Putin mizează pe faptul că preşedintele ales al SUA, Donald Trump, este „un om deştept” şi „conştientizează nivelul de responsabilitate”, menţionează KOMMERSANT.
S-a propus transferarea Eurovision-2017 din Kiev la Moscova
Uniunea Europeană de Difuziune trebuie să adopte decizia privind desfăşurarea concursului de cântece Eurovision-2017 la Kiev în cadrul Adunării Generale din 8 decembrie, informează INTERFAX cu referire la BILD. Potrivit datelor publicaţiei, comitetul organizatoric nu exclude că evenimentul poate fi transferat la Moscova în legătură cu problemele din Ucraina.
Între timp, EHO MOSCVÎ, cu referire la DEUTSCHE WELLE, scrie că organizatorul concursului muzical Eurovision – Uniunea Europeană de Difuziune – a contestat informaţia cu privire la posibila transferare a concursului muzical.
MOLDOVA
În Găgăuzia are loc cel de-al doilea tur al alegerilor în Adunarea Populară
În Autonomia Găgăuză, duminică, 4 decembrie, se desfăşoară cel de-al doilea tur al alegerilor în Adunarea Populară (parlamentul local). În trei circumscripţii, unde alegerile au fost declarate nevalabile din cauza prezenţe reduse la vot, au loc alegeri repetate, informează NM.
În urmă cu două săptămâni, conform rezultatelor celui de-al doilea tur, au fost aleşi 17 din 35 de deputaţi. În cel de-al doilea tur urmează să fie aleşi 18 deputaţi.
La Comrat au fost depistate cazuri în masă de votare repetată a alegătorilor, informează GAGAUZINFO.MD. De asemenea, sunt depistate cazuri de vize de reşedinţe la adrese inexistente.
Se menţionează că prezenţa la alegerile în Adunarea Populară e mai scăzută decât în primul tur de scrutin. La ora 18:00, în cel de-al doilea tur au votat 30 048 de alegători (37,4%), transmite BUDJAKONLINE.MD.
Transnistria se pregăteşte de alegerile prezidenţiale
Campania preelectorală în Transnistria a generat o dură confruntare politică internă. GAZETA.RU a încercat să afle pe cine e gata să mizeze Kremlinul. Publicaţia menţionează că, conform datelor Centrului Rus de Studiere a Opiniei Publice, pentru liderul în funcţiune al Tiraspolului sunt gata să voteze 14% din alegători, pentru preşedintele Consiliului Suprem, Vadim Krasnoselski, susţinut de „Sheriff” – 24%. Experţii menţionează, totodată, antiratingul ridicat al ambilor candidaţi.
Publicaţia scrie că în Transnistria este interzisă tacit folosirea simbolicii partidului „Rusia Unită” sau a fotografiilor cu politicieni moscoviţi în materiale agitatorice. O sursă a cotidianului, apropiată de establishment-ul politic din Tiraspol, consideră că pentru Rusia ar fi optim să mizeze pe „cel de-al treilea candidat”, care nu este legat nici cu autoritatea în exerciţiu, nici cu „Sheriff”. Pentru a-şi asigura victoria, acest candidat „trebuie doar să se fotografieze cu Medvedev sau cu Putin”.
În opinia directorului Institutului Globalizării şi Mişcărilor Sociale, Boris Kagarliţki, Kremlinul nu are nicio strategie pentru Transnistria. În ceea ce priveşte Ucraina, Moldova şi Transnistria, „Rusia reduce totul la a se înţelege cu cârmuitorii locali în probleme curente”, consideră el.
Krasnoselski are şanse mari de victorie, dar problema pentru Rusia constă în faptul că activele financiare ale „Sheriff” se află cu precădere în Germania. Exportul companiei este orientat în principal către Rusia şi Uniunea Europeană, menţionează GAZETA.RU. În acest context, interesele noilor autorităţi ale RMN pot fi mai strâns legate de Occident, ceea ce e prea puţin probabil că va încânta Moscova.
