Ultimul an al secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, la conducerea Națiunilor Unite a fost marcat de dificultăți, de la neputința organizației de a interveni în numeroasele conflicte care au avut loc în 2016 și până la implicarea lui Ban în mai multe dispute diplomatice.

Ban Ki-moon își va încheia activitatea la ONU la 31 decembrie, fără să fi fost martorul sfârșitului războiului din Siria, care a întunecat cea de-a doua parte a mandatului său și unde inițiativele sale pentru ajungerea la un acord de pace nu au fost încununate de succes, comentează EFE.

Medierea ONU nu a dat roade nici în războiul din Yemen, în timp ce mai multe țări africane, din Libia și până în Sudanul de sud, continuă să fie scena unor conflicte dure.

După un deceniu în fruntea organizației, în ultimul său an de mandat Ban a încercat să obțină progrese în Orientul Mijlociu și în Sahara occidentală. Totuși, rezultatele au fost puține și încercările lui Ban Ki-moon de a media în aceste conflicte au dus la înfruntări publice de proporții cu Israelul și cu Marocul.

Mai întâi, guvernul israelian l-a atacat dur pe Ban, acuzându-l inclusiv că 'justifică terorismul', ca răspuns la criticile secretarului general al ONU față de politica Israelului de extindere a coloniilor și a lipsei progreselor în conflictul cu palestinienii. Apoi, Rabatul a fost cel care a reacționat cu neobișnuită severitate la niște declarații ale lui Ban cu privire la situația locuitorilor din Sahara occidentală. Marocul a expulzat zeci de funcționari ai ONU și a încurajat protestele împotriva secretarului general al Națiunilor Unite, comentează EFE.

În ambele cazuri, dar îndeosebi în cel de-al doilea, Ban Ki-moon s-a trezit lăsat singur de către Consiliul de Securitate al ONU, care nu s-a poziționat de partea sa. În plus, secretarul general al ONU s-a confruntat și cu alte dispute serioase în ultimele luni, printre care și o confruntare cu Arabia Saudită, după ce Ban a denunțat consecințele bombardamentelor saudite în Yemen.

În pofida acestor dificultăți și simțindu-se vizibil mai liber, dată fiind iminenta încheiere a mandatului său, înaltul diplomat sud-coreean și-a luat adio în septembrie de la liderii lumii cu cel mai dur discurs al său. Ban nu a avut nicio problemă în a critica atitudinea multor lideri, acuzându-i pe unii că 'au mâinile pătate de sânge'. De-a lungul ultimului an de mandat, șeful ONU s-a făcut remarcat printr-un limbaj mult mai contondent la adresa liderilor care alimentează ura împotriva refugiaților și a migranților și împotriva tuturor acelora care recurg la dezbinare și la frică pentru a câștiga voturi.

În plus, Ban a profitat de ultimele zile în post pentru a încerca să soluționeze unele dintre problemele care i-au afectat mandatul, îndeosebi epidemia de holeră din Haiti, care — potrivit experților — a ajuns în insulă odată cu 'căștile albastre' ale ONU. Ban le-a cerut oficial iertare haitienilor pentru rolul jucat de organizație, asumându-și vina pentru epidemie, lucru pe care evitase să-l facă până atunci, și anunțând un nou program de ajutorare pentru această țară.

Postul său va fi preluat, începând cu 1 ianuarie, de fostul prim-ministru portughez, António Guterres, care s-a impus în mod clar în cursa pentru șefia secretariatului general al ONU. Mai bine de 10 personalități din întreaga lume și-au anunțat candidatura la acest post, într-un proces mai transparent ca oricând și care a durat câteva luni, însă Guterres s-a remarcat de la bun început drept marele favorit al comunității internaționale.

La 13 octombrie, fostul înalt comisar al ONU pentru refugiați a fost desemnat oficial în postul de secretar general al ONU, beneficiind de sprijinul unanim al celor 193 de state membre ale organizației. Guterres a promis să acționeze în mod independent, dar și în spiritul cooperării cu guvernele țărilor membre și a menționat printre prioritățile sale soluționarea conflictelor, dezvoltarea, combaterea încălzirii globale și promovarea egalității de gen.

Sursa: Agerpres