Președintele Franței, Francois Hollande, a pledat la București pentru inițiativa franco-germană de constituire a capacităților de apărare în Europa, întrucât apărarea europeană nu trebuie să rămână doar un principiu evocat. În același timp, țările UE trebuie să fie atașate atât apartenenței la NATO, cât și autonomiei, a opinat liderul de la Elysee în cadrul conferinței de presă cu președintele Klaus Iohannis.

Hollande a arătat și faptul că România este un actor cheie în acest proces. ”Împreună cu România punem bazele unei industrii de apărare”, a completat liderul francez în cadrul conferinței de presă cu președintele Klaus Iohannis.

Acesta a detaliat și principalele eforturi care trebuie realizate în acest sens. 

”Trebuie să investim mai mult. Eforturile principalelor țări europene nu sunt suficiente. Franța oferă cel mai mare buget de apărare pentru Europa, dar trebuie să investim pentru a ne asigura că avem capacități și tehnologii. Un al doilea efort pe care trebuie să îl facem este proiectarea forțelor. Să stabilim, printr-un plan de urgență, dacă putem trimite forțe armate în afara Europei. Apărarea împotriva terorismului cere o pregătire a Europei care să fie diferită de cea trecută. Europa trebuie să intre într-o etapă nouă de finanțare și organizare a apărării ei”, a declarat Hollande.

De cealaltă parte, România susține inițiativa pentru dezvoltarea capacităților europene în ceea ce privește protecția frontierelor și securitatea externă și internă a UE.

”România sprijină inițiativa franco-germană pentru apărare comună. Avem nevoie de o mai bună dotare și de revigorare a industriei de apărare din Europa”, a declarat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Nu dorim o concurență pentru NATO sau o înlocuire a Alianței

Șeful statului a ținut să clarifice o posibilă interpretare eronată a acestui concept și capacitatea acestui proiect de a înlocui securitatea garantată de NATO

”Nu dorim să dezvoltăm o inițiativă care înlocuiește formatul NATO, ci una care vine în completarea și lucrează împreună cu NATO. Acest lucru va duce la îmbunătățire netă și pe termen foarte lung a capacității UE de a interveni în situații de criză. Garanția (n.r. – că nu va exista o înlocuire a NATO) constă că nu se dorește înlocuirea NATO cu armata europeană. Nu dorim o concurență sau o înlocuire, ci o sinergie între inițiativele UE și NATO.”, a declarat Iohannis.

”Țările europene fac parte, majoritatea, din NATO. Trebuie să rămânem și să participăm la acțiunile NATO. Dar și Europa trebuie să se organizeze ca să nu depindă de capacitățile unei puteri exterioare. În cadrul Alianței trebuie să ne asigurăm că Europa este apărată și că putem răspunde. Trebuie să fim autonomi. Franța este atașată NATO, dar și autonomiei. Toate țările trebuie să avem această poziție”, a fost îndemnul lui Francois Hollande, la finalul conferinței comune de presă.

Discuțiile privind apărarea comună europeană au avut loc și în contextul în care cei doi șefi de stat au anunțat că formatul reuniunilor dintre miniștrii de Externe va fi extins și la nivelul miniștrilor Apărării din cele două țări.

Un subiect intens dezbătut în ultimele zile: ”A venit timpul să punem bazele pentru o apărare comună”

Inițiativa privind dezvoltarea capacităților de apărare a Europei este un subiect sensibil la nivel european, dar care și-a regăsit ecouri în ultimele zile. Mai întâi, Financial Times relata că Jean-Claude Juncker urmează să propună crearea unui sediu pentru comandamentul militar al Uniunii în cadrul discursului său despre Starea Uniunii de săptămâna viitoare. Mai mult, documentul citat de Financial Times susține că Franța și Germania sprijină acest plan, în vreme ce alte țări, precum Austria și Irlanda, nu sunt de acord.

Ulterior, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domeniu căruia Politica de Securitate și Apărare Comună a UE se subsumează, a vorbit în termeni de resuscitare a proiectului european post-Brexit prin integrare militară. ”A venit timpul să punem bazele pentru o apărare comună. Cred că este unul din marile proiecte prin care putem restarta procesul de integrare”, a declarat Federica Mogherini.

Uniunea Europeană se află într-un moment în care ”este timpul să avanseze spre o Uniune a Apărării care ar fi practic un Schengen în domeniul apărării”, a declarat și Ursula von der Leyen, ministrul Apărării din Germania, într-o vizită, joia trecută, la Vilnius.

Subiectul a fost avansat inițial de Jean-Claude Juncker la începutul anului trecut, regâsindu-și deopotrivă susținători și contestatari, iar tema a fost dezbătută și în cadrul trilateralei Renzi-Merkel-Hollande de la finalul lunii august.

Subiectul încă generează controverse la nivel european, între cei care văd inițiativa ca pe o dublare a rolurilor, când de fapt este mult mai utilă o cooperare ranforsată UE-NATO, și cei care sprijină un astfel de proiect.

Pe de o parte, Strategia Globală a UE lansată în acest an recunoaște că ”o apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite”. Pe de altă parte, la summitul NATO de la Varșovia, Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică au decis să demareze din 2017 și 2018 exerciții coordonate și paralele pentru contracararea amenințărilor hibride, provocare în care cele două entități urmează să lucreze împreună în domeniul analizei, prevenției și detectării situațiilor de iminent pericol. Un aspect interesant este conferit de faptul că aliații NATO și țările membre UE vor dezvolta capabilități de apărare complementare și coerente care să asigure interoperabilitatea. Această decizie va atrage de la sine facilitarea unei cooperări în cercetarea militară și în industria de apărare, atât de-a lungul Europei, cât și peste Atlantic.

sursa: Caleaeuropeana