Curtea Supremă a Rusiei pregătește o rezoluție prin care vrea să explice unul dintre cele mai controversate articole din Codul Penal al Federației Ruse – 280.1 („Apeluri publice spre realizarea unor acțiuni care vizează subminarea integrității teritoriale a Federației Ruse”). Articolul a fost publicat în Codul Penal în luna mai a anului 2014, iar până în anul 2016 au fost puse pe rol 15 cazuri în baza acestui articol, majoritatea legate de Crimeea. Până astăzi au fost pronunțate 5 hotărâri pentru declarații în rețelele de socializare și alte publicații online.

Totodată, Rusia va găzdui – pe 25 septembrie –a doua ediție a conferinței „antiglobaliste”, Dialogul națiunilor. Dreptul popoarelor la autodeterminare și construirea unei lumi multipolare, la care vor participa separatiști din toată lumea. 

Poți intra în Rusia, dar nu poți ieși

Pentru a înțelege situația cu separatismul rus, este nevoie să apelăm la Constituția Federației Ruse, scrie Meduza. Constituția rusă garantează dreptul la autodeterminare a popoarelor (articolul 5), iar republicile sunt numite state. Există însă un alt detaliu: în Constituție nu se vorbește nimic despre posibilitatea de a ieși din Federație. Deci, Constituția Federației Ruse acceptă dreptul la autodeterminare a popoarelor, însă, paradoxal, nu oferă dreptul la suveranitate a republicilor. Mai multe decizii ale Curții Constituționale ruse, pronunțate încă la sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000, arată că toți subiecții Federației Ruse sunt parte inalienabilă a Federației și nu au dreptul de a ieși din Federație. Aceste decizii au fost luate în contextul „paradei suveranităților” și a evenimentelor din Caucazul de Nord din anii 1990. Prin urmare, poziția oficială a autorităților ruse sună în felul următor: integritatea și suveranitatea Rusiei presupune oportunitatea de a intra în componența Federației, dar fără dreptul de a ieși.

Condamnați și dosare deschise

În anul 2015 au fost pronunțate sentințe împotriva luu Rafis Kașapov, Iuri Avdoșkin, Daria Poliudova, Vladimir Zavarkin, Aleksei Moroșkin și Aleksei Z. Pentru că nu şi-a recunoscut vina, Kașapov a fost condamnat la trei ani de închisoare. Poliudova a primit doi ani de colonie; nici ea nu și-a recunoscut vina. Moroșkin a fost trimis la un curs obligatoriu de lecuire. Zavarkin nu și-a recunoscut vina și a primit amendă. Aleksei Z. nu și-a recunoscut vina și a fost condamnat condiționat. În anul 2016, o sentință a fost citită împotriva lui Aleksei Bubeev – doi ani și trei luni de pușcărie; nici el nu și-a recunoscut vina. Dosare au fost deschise împotriva lui Ilia Umerov, Nikolai Semen, Vladimir Hagdaev și Andrei Piontkovski. Piontkovski a plecat din Rusia. Umerov se află în arest, Semen și Hagdaev au semnat să nu părărsească țara.

Acești oameni au emis diferite opinii despre statutul Crimeii (opt dosare), Karelia, Siberia și Urali, Mongolia unificată, Cecenia, Republica Komi, Kuban, regiunea Kaliningrad.

Câteva cazuri de condamnare

Avdoșkin, alias Iuri Stop, cunoscut și drept co-președinte al organizației naționaliste „Frontiera Nordului” și ca președinte al asociației „Rușii”, din Republica Komi, „acționând din intenții separatiste, cu scopul de a determina un anumit cerc de oameni să organizeze acțiuni ilegale, îndreptate spre subminarea integrității teritoriale  a statului, a pregătit un text de sine stătăror, în mod premeditat, pe computerul său, care conținea îndemnuri publice spre ieșirea Republicii Komi din componența Federației Ruse”, după cum se menționează în decizia instanței.

Aleksei Bubeev, este locuitor al orașului Tver, inginer electrician, căsătorit, are doi copii minori, utilizator al internetului; a fost recunoscut de instanța din Tver vinovat de faptul că a postat pe una dintre rețelele de socializare un articol care aparținea altui autor. Articolul se numea „Crimeea e Rusia”. Textul nu conținea îndemnuri spre acțiuni agresive, organizarea unor grupări armate, unicul îndemn a fost acela de a face niște bannere.

Vladimir Zavarkin a fost condamnat pentru faptul că în luna mai 2015 că a ținut un discurs în cadrul unui miting pentru demisia guvernatorului Kareliei. Zavarkin a declarat atunci că drept reacție la nepăsarea Kremlinului ar trebui realizat un referendum privind separarea de Rusia.

Un tânăr de 18 ani a fost condamnat de o instanță din Zabaikalie la doi ani și jumătate, condiționat, pentru faptul că a creat pe pagina sa, de pe una dintre rețelele de socializare, un grup tematic unde a plasat un desen ce conține insulte la adresa celor care aprobă aderarea Crimeii la Rusia.

Rafis Kașapov a fost condamnat pentru faptul că a răspândit texte și imagini în care a criticat acțiunile Rusiei cu privire la Crimeea și a vorbit în termeni de „ocupație” și „încălcarea dreptului internațional”. Apărarea a venit cu argumentul că aceste afirmații sunt o critică la adresa autorităților ruse, iar Kașapov s-a folosit de dreptul la libera exprimare și gândire. Instanța nu a găsit în textele lui Kașapov îndemnuri la spre violență.

Separatiştii din toată lumea își dau întâlnire la Moscova

În timp ce condamnă sub orice formă mișcările separatiste de pe teritoriul său, chiar și pe cele mai inofensive, Rusia va găzdui pe 25 septembrie o întâlnire a separatiștilor din întreaga lume. Conferința, care va fi la cea de-a doua ediție, se numește Dialogul națiunilor. Dreptul popoarelor la autodeterminare și construirea unei lumi multipolare.

Prima ediție a conferinței a avut loc la Moscova anul trecut, la 20 septembrie.

La prima ediție au participat două organizaţii separatiste cu adevărat influente. Este vorba despre Partidul Sinn Fein din Irlanda de Nord şi Coaliţia pentru independenţa Cataloniei. A fost prezentă și o delegaţie din Sahara Occidentală, care se află într-o situaţie mai specială: guvernul acestei ţări recunoscute parţial funcţionează în exil, iar o mare parte a teritoriului ei este ocupată de Maroc. Celelalte organizaţii au reprezentat grupuri de activişti, care nu au influenţă politică în ţările lor. La acea conferință au participat reprezentanți și din SUA – un grup care militează pentru independent Texasului și crearea „Republicii Texas”.

La conferinţă au mai participat şi reprezentanţi ai mişcărilor separatiste din Puerto Rico, Hawaii, Donbas, mişcarea pan-africană „Uhuru” etc. La Moscova a fost prezent şi un reprezentant al mişcării italiene Socialismul patriotic şi un reprezentant al Partidului comunitarist din Europa. Nu se cunoaşte dacă la eveniment a participat şi cineva din regiunea separatistă transnistreană.