DESCHIDE.MD // Revista mass-media ruse din 17-18 septembrie 2016
OPINII
De ce campania pentru alegerile în Duma de Stat a devenit cea mai plictisitoare din istorie
Un proiect al viitorului în campania Rusiei Unite, practic, nu există. Nu-l afli nici în materialele de agitaţie ale altor partide, consideră jurnalistul Andrei Perţev. În opinia sa, anume din această cauză campania pentru Duma de Stat a devenit una dintre cele mai plictisitoare din istorie.
După părerea sa, partidul puterii a început a apela la trecut: chiar agitaţia electorală are loc la timpul trecut, precum şi citatele din preşedinte – tot despre realizările de odinioară vorbesc. Un propriu proiect de viitor nu are nici opoziţia, atât cea de sistem, cât şi cea nesistemică, iar de la contrariu, din cauza caracterului amorf al puterii, nu reuşesc că pornească. Scenariile alternative sunt mai degrabă întemeiate pe contestarea celui în vigoare, iar nu pe contururile clare a ceea ce va aştepta alegătorul.
În afară de asta, în opinia lui Perţev, această plictiseală se explică prin faptul că autorităţii nu-i este rentabilă o prezenţă masivă – să vină doar adepţii ei sinceri şi sau cei dependenţi (bugetarii, pensionarii, studenţii). Alegătorii de prisos nu sunt foarte necesari nici structurilor sistemice ale Dumei, care preferă să colaboreze cu Kremlinul şi să nu-l critice o dată în plus. Autorul menţionează că, la ora actuală, în Rusia există „o concureţă dirijabilă”, iar partidele aleg vrabia din mână, în locul ciorii de pe gard.
În ce constă intriga reală a actualelor alegeri în Duma de Stat
Obiectul real al actualelor alegeri, sensul lor strategic constă în lupta pentru viitorul curs şi loc printre cei care îl vor realiza, consideră conducătorul Departamentului analitic al Centrului de Tehnologii Politice, Tatiana Stanovaia. Acestea sunt alegerile viitoarei echipe a preşedintelui în cel de-al patrulea mandat.
Una dintre intrigile alegerilor este legată de posibilul transfer al alegerilor prezidenţiale din martie 2018 în septembrie 2017, în legătură cu teama conducerii ţării de posibile defecţiuni în timpul campaniei prezidenţiale, scrie Stanovaia. În septembrie 2017 se pot obţine 60%, iar în martie 2018 – cel de-al doilea tur. Pentru Kremlin, prima variantă e un scop în sine, cea de-a doua – o catastrofă.
Într-un interviu pentru BLOOMBERG, Vladimir Putin, la întrebarea privind o nouă nominalizare pentru funcţia de preşedinte, a răspsuns că trebuie „privit rezultatul” alegerilor parlamentare. Stanovaia menţionează că logica puterii a fost mereu, în acest sens, limpede: dacă poporul exprimă susţinere, atunci continuăm să lucrăm. Judecând după tonul răspunsului, Putin nu vrea în mod evident să transfere votul – aceasta nu e stilul său de conducere, aceasta este recunoaşterea slăbiciunii şi vulnerabilităţii.
Lumea nu e fără de împuşcături: cum poate fi reglementat conflictul din Donbas
Cel mai realist scenariu este, acum, continuarea conflictului, cu o intensitate mică, în Estul Ucrainei. În acelaşi timp, Moscova trebuie să se despartă de iluziile privind apariţia la Kiev a unei puteri pro-ruse, consideră directorului Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin.
În opinia sa, acordul „Minsk-2” satisface, în general, Mosova, dar nu e absolut deloc profitabil pentru Kiev. Realizarea lui ar însemna autonomizarea Donbasului şi, de facto, regionalizarea constituţională a Ucrainei, ceea ce ar putea face practic imposibiă chiar şi depunerea unei cereri de aderare a Ucrainei la NATO.
Actuala putere ucraineană pur şi simplu nu poate accepta paşii enumeraţi mai sus fără o criză internă serioasă, care ar ameninţa însăşi stabilitatea puterii. Trenin subliniază că Berlinul şi Parisul nu pot exercita eficient o presiune asupra Kievului, iar Washingtonul nu va face una ca asta, deoarece menţinerea stării conflictuale dintre Ucraina şi Rusia creşte, în SUA, nevoia de Lumea Veche.
Conflictul de intensitate mică în Donbas, mai degrabă, va continua, afirmă Trenin, subliniind că el serveşte nu scopurilor de destabilizare a Ucrainei, ci, dimpotrivă, menţinerii sale în starea de mobilizare în faţa unui evident pericol rusesc.
În ceea ce priveşte Rusia, ea trebuie să înceteze a mai aştepta prăbuşirea „puterii maidanice”, puterea ucraineană va continua linia ruperii tuturor legăturilor cu Federaţia Rusă. Cu toate acestea, pe termen lung Moscova are toate posibilităţile de a construi relaţii mai acceptabile cu Ucraina, deja în cadrul „Eurasiei mari” – de la Oceanul Pacific până la Atlantic.
NOUTĂŢI
Alegerile în Duma de Stat: au fost prelucrate 15% din totalul buletinelor
Ca urmare a procesării a 15 la sută din totalul buletinelor de vot, Rusia Unită a acumulat aproape o jumătate din voturi – 48,32%. Cel de-al doilea loc e ocupat de Partidul Liberal-Democrat (16,25%), cel de-al treilea – de Partidul Comunist (15,8%), cel de-al patrulea – de Spravedlivaia Rossia [Rusia Echitabilă], scrie MEDUZA.
Duma de Stat aleasă va adopta legi până în anul 2021.
Primul ministru al Rusiei, Dmitri Medvedev, şi preşedintele FR, Vladimir Putin, au anunţat victoria Rusiei Unite, transmite VEDOMOSTI.
În Ucraina, în cadrul alegerilor, au votat 369 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Naţionaliştii ucraineni au încercat să blocheze edificiile reprezentanţelor diplomatice ale Rusiei în Kiev şi Odesa. De altfel, ei nu au reuşit să perturbe votul, scrie LIFE.
În acelaşi timp, n-au putut fi evitate încălcările. Deja către mijlocul zilei, mişcarea „Golos”, care monitoriza alegerile, a înregistrat mai bine de 300 de apeluri ale cetăţenilor privind încălcările comise la sectoarele electorale, transmite MEDUZA. Se reclamă mai cu seamă transportarea în masă a votanţilor cu adeverinţe de punere în disponibilitate şi aruncarea buletinelor.
În ciuda acestor fapte, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că alegerile-2016 „sunt pe deplin legitime”, informează ROSBALT. Ea a menţionat că „încălcările depistate sunt de două ori mai puţine”.
Acordurile privind Siria sunt sub semnul întrebării din cauza loviturii aeriene efectuate de SUA asupra armatei siriene
Avioanele coaliţiei conduse de SUA au efectuat patru lovituri asupra poziţiilor armatei siriene, ca urmare au fost omorâţi 62 de militari, au avut de suferit circa 100 de oameni, informează RUSSIATODAY.
După loviturile aeriene a urmat un atac al militanţilor asupra oraşelor din sud, transmite RBK. SUA insistă că militarii sirieni au nimerit din greşeală în bătaia focului.
Primind datele despre lovitură, Federaţia Rusă a convocat şedinţa urgentă a Consiliului de Securitate al ONU. Ea a avut loc în noaptea spre duminică, ora Moscovei, într-o atmosferă de scandal: reprezentanţii Rusiei şi ai SUA nu au vrut să se asculte unii pe alţii. Reprezentantul plenipotenţiar al SUA, Samantha Power, a părăsit sala în timpul intervenţiei reprezentantului plenopotenţiar rus, Vitali Ciurkin, şi a calificat iniţiativa Rusiei de convocare a Consiliului de Securitate drept „o ieşire cinică şi ipocrită”.
Acordurile dintre Rusia şi SUA asupra Siriei sunt, acum, sub semn de întrebare din cauza bombardării armatei siriene, a declarat Ciurkin la finele şedinţei Consiliului de Securitate al ONU.
Ministerele Finanţelor şi Apărării s-au certat din cauza a 10 trilioane de ruble pentru înarmare
Potrivit datelor KOMMERSANT, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Apărării nu vor reuşi să cadă de acord în privinţa finanţării programului de stat de înarmare pentru perioada 2018-2025. Această problemă a fost abordată la o şedinţă cu participarea preşedintelui Vladimir Putin, dar nici acolo nu s-a reuşit înlăturarea măcar a unei părţi din divergenţe.
Interlocutorii ziarului susţin că estimările finanţiştilor şi ale militarilor diferă cu aproximativ 10 trilioane de ruble (circa 153,2 miliarde de dolari).
Finanţiştii afirmă că bugetul nu va suporta o asemenea sarcină care se va răsfrânge negativ asupra realizării altor programe. În acelaşi timp, militarii vorbesc despre necesitatea de a asigura securitatea naţională şi fac trimitere la prevederile decretelor prezidenţiale din luna mai, potrivit cărora ponderea armamentului modern trebuie să ajungă, până în anul 2020, la 70%.
MOLDOVA
Putin despre Moldova: „Să sperăm că vom manevra spre nişte soluţii pozitive”
Primul ministru Pavel Filip s-a întâlnit în cadrul Summit-ului de la Bişkek al şefilor de stat din CSI cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, informează NM. Liderul Federaţiei Ruse a calificat discuţiile cu premierul moldovean drept „bune” şi a exprimat speranţa că Chişinăul şi Moscova „vor manevra spre nişte solţii pozitive”. Filip, la rându-i, a definit întrevederea ca fiind una „constructivă”.
În afară de asta, Filip a declarat, la Summit-ul şefilor CSI, că Moldova este interesată de intensificarea şi diversitatea colaborării comercial-economice în cadrul CSI, transmite SPUTNIK.
Vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, ar putea vizita Chişinăul în luna octombrie
Rusia şi Moldova vor adopta până la finele anului curent un şir de hotărâri privind creşterea eficienţei interacţiunii; la începutul lunii octombrie este posibilă vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin. Potrivit NOVOSTI PRIDNESTROVIA, declaraţia a fost făcută, pentru RIA NOVOSTI, de către ambasadorul rus, Farit Muhametşin.
