INTERVIU // Marius Ciprian Toth: România va continua să susțină R. Moldova în parcursul său european
Alături de ceilalți ambasadori ai țărilor membre ale UE, la evenimentul dedicat Zilei Europei din Piața Marii Adunări Naționale a participat și însărcinatul cu Afaceri a.i. al Ambasadei României în R. Moldova, Marius Ciprian Toth.
La începutul săptămânii a fost marcat un eveniment care generează disensiuni în societatea R. Moldova. Este vorba despre 9 mai, dată la care nostalgicii sovietici sărbătoresc ”Ziua Victoriei”, iar proeuropenii – ”Ziua Europei”. Care este, totuși, semnificația zilei de 9 mai în Europa? Vă întreb pentru că R. Moldova a depus cererea de aderare la UE, ceea ce înseamnă că, cel puțin la nivel teoretic, împărtășește valorile europene și își dorește să facă parte din marea familie europeană.
9 mai pentru Europa reprezintă ”Ziua Europei”. La 9 mai 1950, ministrul de Externe al Franței, Robert Schuman, a venit cu o declarație care chema la o construcție europeană care să nu mai permită izbucnirea unui război așa cum a fost cel de-Al Doilea Război Mondial, și anume punerea în comun a producției de cărbune și oțel de către cele două beligerante în ultimul secol, Franța și Germania. Acestora li s-au alăturat patru state, care au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Strict, dacă ne referim la data de 9 mai, aceasta este semnificația sa. Sigur, extinzând puțin răspunsul, este vorba despre principiile și valorile care au stat la baza Uniunii Europene. Este vorba despre democrație, libertate, justiție, demnitate, egalitate, principiul egalității șanselor și așa mai departe.
După cum ați menționat, ”Declarația Schuman” a stat la baza creării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, dar a mai avut drept scop și evitarea unui nou război distrugător și dezvoltarea unei păci durabile pe continentul european. Considerați că documentul și-a atins scopurile, mai ales în contextul războiului din Ucraina?
Da, aveți dreptate. Exact așa cum am menționat, obiectivul inițial al construcției europene a fost evitarea unui nou război, respectiv menținerea păcii pe continentul european, ceea ce, dacă observăm bine, s-a și întâmplat în ultimii 72 de ani. Practic, n-am mai avut parte de niciun fel de conflagrație pe teritoriul continentului european, cu atât mai puțin între statele membre ale UE așa cum arată ea astăzi. Faptul că avem, sigur, un război total nedrept și nejustificat, cu toate tragediile și crizele pe care acesta le provoacă, este un fapt care ne îngrijorează profund, îl condamnăm cu toții la nivelul UE și luăm toate demersurile pe care le avem la dispoziție pentru ca acest război să se finalizeze cât mai curând și să punem umărul la reconstrucția Ucrainei în primul rând, pentru că despre Ucraina este vorba, dar și statele din jur, inclusiv R. Moldova, care, de asemenea, a fost afectată prin fluxul mare de refugiați din Ucraina.
Chișinăul a depus cererea de aderare la UE, iar Parlamentul European a adoptat deja o rezoluție prin care cere ca R. Moldova să primească statutul de țară candidat. Ce se va întâmpla dacă îi va fi oferit acest statut R. Moldova? Vor primi autoritățile de la Chișinău mai mulți bani de la UE, mai multă asistență logistică?
Se va întâmpla ceva bun, așa cum s-a întâmplat cu R. Moldova începând cu anul 2014, de când R. Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE. Beneficiile acestui acord au fost și sunt vizibile. Dacă R. Moldova va obține statutul de țară candidat, cu siguranță, nivelul de interacțiune dintre Bruxelles, dar și celelalte cancelarii europente și Chișinău, va crește exponențial. Sprijinul UE se va materializa prin asistență tehnică, expertiză, dar și sprijin financiar mult mai intens.
Experiența României arată că drumul spre integrarea europeană este foarte lung și anevoios. Bucureștiul a depus cererea de aderare la UE în 1995 și a devenit stat membru al blocului comunitar abia în 2007, peste 12 ani. În contextul în care R. Moldova a depus cererea de aderare în această primăvară, în cât timp ar putea să fie primită în UE, dacă ar fi să presupunem că autoritățile de la Chișinău își vor îndeplini obligațiunile asumate?
Eu consider că în cât timp este mai puțin important. Ceea ce este foarte important, și România militează neobosit pentru asta, este ca R. Moldova să i se ofere o perspectivă clară europeană, care ar fi un factor motivant atât pentru decidentul politic de la Chișinău, pentru că ar avea certitudinea faptului că demersul a fost unul bun, dar mai ales un factor motivant pentru cetățenii R. Moldova, care vor vedea acea luminiță de la capătul tunelului. Este un proces cu siguranță de durată. Sigur că noul context în care ne aflăm acum, așa cum obișnuiam să afirm, orice criză vine la rândul ei și cu o fereastră de oportunitate. În acest context, lucrurile pot căpăta o dinamică aparte. Cine ar fi crezut acum trei luni că cele trei țări, Ucraina, Georgia și R. Moldova, vor depune cererea de aderare într-un orizont de timp atât de scurt? În ianuarie nimeni nu se gândea la așa ceva, toată lumea făcea planuri de acțiune cu trioul asociat, Parteneriatul Estic, aprofundarea și intensificarea relațiilor, dar nimeni nu pomenea despre această posibilitate.
Putem conta pe modificarea procedurilor pentru a fi scurtat timpul de așteptare, în contextul situației complicate din zonă și pericolului extinderii războiului?
Este greu de spus dacă putem conta pe modificarea procedurilor. Ce înseamnă modificarea procedurilor în acest context? Noi vorbim despre aderare și despre existența acelor criterii de aderare de la Copenhaga, care sunt foarte clare și sunt parte a AQ-ului comunitar, a legislației europene. Cu alte cuvinte, dacă ar fi, ipotetic vorbind, să se modifice legislația europeană, și aici vorbim în primul rând despre tratatul constitutiv al UE și toată legislația subsecventă, acesta, cu siguranță, este un proces de durată și, de asemenea, trebuie să întrunească unanimitatea tuturor statelor membre. Deci, cred că accentul nu trebuie pus pe modificarea procedurilor, ci pe efortul susținut al întregii societăți din R. Moldova pentru a reuși să îndeplinească aceste criterii într-un orizont de timp cât mai scurt.
Cum vor fi evaluate R. Moldova, Ucraina și Georgia, care au depus practic în același timp cererea de aderare la UE? Există probabilitatea aderării ”la pachet” a celor trei țări, având în vedere situația complicată din zonă, sau fiecare va fi evaluată separat, în baza rezultatelor obținute?
Acum știți, în istoria UE au fost mai multe valuri de aderare. Într-adevăr, doar cu mici excepții, cred că doar în momentul aderării Croației am vorbit despre aderarea unui singur stat. În rest, întotdeauna au aderat două state - cum a fost cazul Portugaliei și Spaniei, trei state - cum a fost primul val de aderare, zece state sau două state - cum a fost în 2007, când au aderat România și Bulgaria. Faptul că avem de a face cu o aderare simultană a mai multor state candidate, asta nu înseamnă neapărat că ele au fost judecate ”la pachet”. Până la urmă, fiecare stat, așa cum bine afirma președintele R. Moldova, Maia Sandu, trebuie judecat pe bază de meritocrație, respectiv, care este performanța statului candidat și în ce măsură a reușit să îndeplinească toate criteriile de la Copenhaga, să treacă cu succes prin procesul de negociere al celor 35 de capitole de negociere, astfel încât decizia de aderare să fie luată pe cale de consecințe.
În sfârșit, cum vor evolua relațiile bilaterale moldo-române dacă R. Moldova va primi, totuși, statutul de țară candidat? Își va aprofunda Bucureștiul asistența, îi va oferi Chișinăului experiența sa în procesul de integrare europeană? Ce noi proiecte ar putea adopta România pentru a ajuta R. Moldova în acest sens?
Toate aceste lucruri pe care le-ați menționat deja se întâmplă. Bucureștiul sprijină financiar R. Moldova și în demersul pe care îl face în procesul de aderare, inclusiv prin sprijinul acordat pentru completarea celor două părți ale chestionarului pe care Comisia Europeană l-a înaintat R. Moldova. Cu siguranță, acest sprijin va continua indiferent dacă R. Moldova va obține sau nu statutul de țară candidat. Desigur, ne dorim din tot sufletul ca acest statut să fie obținut de R. Moldova, milităm, facem eforturi la nivelul diplomației, la nivelul tuturor instituțiilor statului în favoarea candidaturii R. Moldova și, cu siguranță, așa cum deja se vede foarte bine, nivelul relațiilor bilaterale dintre România și R. Moldova a cunoscut o creștere exponențială în ultima perioadă. Deci, lucrurile vor evolua în această direcție, România va continua să sprijine R. Moldova inclusiv financiar, prin implementarea acordului de 100 milioane de euro, finanțarea nerambursabilă de care R. Moldova beneficiază începând cu data de 12 mai, când acest acord a intrat în vigoare. De asemenea, în viitorul foarte apropiat se va operaționaliza un alt sprijin al României, este vorba despre sprijinul bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro, cel anunțat de partea română în cadrul conferinței de la Berlin, dedicate sprijinului R. Moldova în contextul războiului din Ucraina.