În Republica Moldova este declarat război corupției, evaziunii fiscale și spălării de bani, iar cetățenii trebuie să conștientizeze acest lucru. Declarația îi aparține ministrului de Interne Alexandru Jizdan, în cadrul unui interviu acordat portalului de știri Deschide.MD. Șeful de la MAI vine cu detalii despre vizita sa în SUA, relațiile cu partenerii externi, combaterea războiului hibrid, reformele implementate la MAI, dar și asigurarea condițiilor de muncă pentru polițiști.

Reporter: De curând ați mers într-o vizită oficială în SUA. Este pentru prima data când un ministru de Interne merge peste ocean într-o vizită oficială. Care a fost scopul vizitei și dacă ați obținut rezultatele așteptate?

Alexandru Jizdan: Am mers în SUA într-un format mai larg. Din delegație au făcut parte un viceministru, șeful poliției naționale și alte persoane din structurile de resort. Unele întrevederi au fost în premieră, nu doar cu ministrul de interne, dar și cu alți oficiali din Republica Moldova. Delegația a fost una reprezentativă, iar modul în care am fost primiți, dă dovadă despre încrederea pe care o au partenerii noștri de dezvoltare. În SUA am avut întâlniri la un nivel înalt. Am discutat despre reformele și acțiunile pe care le facem în R. Moldova, deoarece unele sunt implementate cu suportul guvernului SUA. Acest lucru înseamnă că sunt plătite de contribuabilii americani, iar ei sunt interesați să vadă dacă calea pe care noi o parcurgem este una corectă. O importanță majoră au avut întrevederile cu oficialii din cadrul Departamentului de Stat. Știți că am semnat și un Memorandum de intenție cu SUA prin care noi ne obligăm să respectăm toate angajamentele pe care ni le-am asumat pe parcursul anilor 2016 -2017. Cred că am fost convingători pentru că am văzut reacții pozitive din partea colegilor americani. Am fost încurajați să continuăm ceea ce facem, să promovăm aceste reforme în continuare. Sigur că au venit și ei cu unele recomandări și cu unele obiecții. În general, firul roșu al discuțiilor a fost lupta cu traficul de ființe umane, lupta cu drogurile, combaterea terorismului, violența în familie, domenii care sunt gestionate de Ministerul Afacerilor de Interne (MAI).

Reporter: Tot în SUA, ați semnat împreună cu reprezentantul Biroului de Justiție Penală și Aplicare a Legii (INL), al Departamentului de Stat din SUA, Daniel L. Foote un Memorandum de înțelegere pentru anii 2017 – 2019. Ce reprezintă acest document și care sunt segmentele cheie pe care se axează?

Alexandru Jizdan: În Memorandum este stipulat clar ce obligațiuni are MAI și ce obligațiuni are Departamentul de Stat al SUA. Consider că acest document deschide noi oportunități în colaborarea noastră cu SUA, deoarece se axează pe reforma poliției și a carabinierilor. Am vizitat două centre de instruire: Academia FBI și Centrul de Instruire pentru Securitatea Diplomatică în SUA, fapt care ne va ajuta să construim și noi un astfel de instituție pentru oamenii legii. Modelele care le vedem în toată lumea cred că o să ne permită să construim un centru modern și posibil să aibă un caracter internațional. De asemenea va fi un centru de instruire pentru toți subofițerii, nu doar pentru cei din cadrul MAI.

Reporter: Ați vorbit la Washington despre progresele obținute în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor (VLAP). Puteți să ne detaliați subiectul?

Alexandru Jizdan: Noi avem un plan de liberalizare a regimului de vize care a fost implementat pe parcursul a trei ani 2014, 2015 și 2016. În iunie 2017, un grup de experți din partea delegației Uniunii Europene vor inspecta rezultatele obținute. În „matricea" stabilită sunt stipulate clar obiectivele pe care noi trebuia să le atingem. Acest proces a fost finanțat de Uniunea Europeană, o investiție 21 de milioane euro, iar rezultatul pe care l-am atins este direct proporțional cu banii alocați de UE. Eu sunt optimist în ceea ce facem, fiindcă în ce-a de-a doua vizită, din cele trei preconizate, experții europeni au spus clar că lucrurile sunt facute corect. Am făcut și noi verificări, iar rezultatele arată că avem o implementare în proporție de 70% - 80%. Cu toate că experții europeni au catalogat acest lucru la un procent mai mare, circa 90 la sută. Acțiunile de implementare a VLAP vizează Poliția de Frontieră, Inspectoratul General al Poliției, Biroul de Migrație și Azil. Săptămânal sunt întruniți toți experții din cadrul instituțiilor menționate, iar secretarul de stat Mihai Beregoi dirijează acest proces. Eu sunt mulțumit de mersul acestor acțiuni și cred că nu vom avea probleme la evaluarea experților UE. Ministerul de Interne și-a făcut tema pe acasă. Tot ce facem noi nu este pentru partenerii de dezvoltare. Ceea ce facem este pentru cetățenii R. Moldova. Am spus în repetate rânduri, chiar și dacă nu era susținerea partenerilor externi de dezvoltare, MAI oricum trebuia să facă aceste modificări pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și încrederea zilei de mâine.

Reporter: Fostul angajat al CNA, Mihail Gofman, care se află în SUA a declarat de nenumărate ori că FBI ar fi pornit o anchetă proprie privind „furtul miliardului". Ați

discutat despre frauda bancară în cadrul vizitei pe care ați efectuat-o acum?

Alexandru Jizdan: În R. Moldova suntem martori, în repetate rânduri, când oamenii declară ce vor. Nu există răspundere penală sau altfel de răspundere pentru declarații de acest gen. Noi cunoaștem cine este Gofman, și știm că acest personaj și-a ales anume această strategie de apărare. La FBI nu am discutat acest subiect. La întrevederea cu șefii acestei instituții am vorbit despre teme mult mai ample și mult mai importante pentru R. Moldova, inclusiv pentru lume. Am discutat despre combaterea terorismului, despre războiul hibrid care astăzi este deja o amenințare reală. Am vizitat academia acestei instituții, unde au absolvit doi polițiștii din cadrul Inspectoratul General de Poliție. Impresionați de cele văzute acolo, inclusiv de programul de studii, suntem cointeresați de colaborare pentru ca mai mulți angajați MAI să meargă la această academie. Acestea sunt lucrurile importante despre care am vorbit, de aceea declarațiile lui Gofman nu au fost puse în discuție.

Reporter: Ați menționat că discuțiile la FBI s-au axat și pe combaterea războiului hibrid, despre ce mai exact ați vorbit?

Alexandru Jizdan: Războiul hibrid este o temă aparte și mult mai vastă. Nu o să avem timp acum ca să discutăm această temă cap-coadă. Manipularea opinii publice este o metodă care se aplică pe larg de către unele servicii speciale străine. Acest lucru se observă și în R. Moldova, atunci când prin intermediul televiziunii, radioului și rețelelor sociale oamenii sunt manipulați. Instituțiile statului, au ignorat acest fenomen o perioadă, dar de ceva timp, noi suntem atenți pentru că conștientizăm cât de mare poate fi impactul războiului hibrid. Vedem foarte mulți oameni care sunt manipulați. La televizor lumea este, iertați-mă de expresie, – înnebunită, isterizată de declarațiile care le spun unele persoane: o mare doză de minciuni, o mare doză de provocare. Acest fapt a fost constatat și de colegii noștri din SUA, care sunt avansați în domeniul IT, în domeniul spațiului virtual, online. Am fost anunțați că vom avea toată susținerea colegilor pentru a combate războiul hibrid. Chiar am fost întrebați unde avem nevoie de sprijin și le-am spus că domeniile tehnologiilor informaționale și securitate cibernetică sunt prioritare pentru noi.

Reporter: În ultimul timp se vorbește tot mai des despre lupta cu evaziunea fiscală și spălarea banilor. Cum contracarează poliția aceste fenomene? Aveți toate instrumentele necesare pentru această luptă?

Alexandru Jizdan: Spălarea banilor nu este de competența MAI. Cât despre evaziunea fiscală, desigur noi putem documenta astfel de cazuri. Părerea mea este că oamenii care fac afaceri în R. Moldova trebuie să-și achite taxele și impozitele către stat. Noi deseori întâlnim oameni în piață, care protestează, se plâng că se fac verificări, controale, că se înăspresc amenzile sau legile în acest domeniu. Tot acești oameni, practic nu fac nimic pentru a ridica economia țării noastre. Dacă ne conducem după unele cazuri particulare, putem demonstra că cei care sunt foarte indignați, anume ei nu achită impozitele. Acești oameni s-au îmbogățit peste noapte, merg la odihnă de trei - patru ori pe an, oameni care și-au procurat în câțiva ani mai multe imobile, mașini de lux. Din acest motiv R. Moldova nu înregistrează veniturile necesare la buget. De aproximativ un an de zile toate instituțiile statului, MAI, Inspectoratul Fiscal, Serviciul Vamal sunt implicate în acest proces de combatere a evaziunii fiscale. Această luptă care se duce astăzi a dus la creșterea bugetului. Sunt identificate persoanele care au construit de-a lungul anilor scheme criminale ce prejudiciază grav statul. Mărirea bugetului ar însemna că în viitorul apropiat va exista posibilitatea să fie majorate pensiile, salariile angajaților noștri și vor fi oferite condiții mai bune de muncă. Acest fapt va duce automat, într-o oarecare măsură, la scăderea nivelului de corupție mică, care este provocată de sărăcie. Personal, consider că nu vom reuși doar anchetând și deținând oameni la nesfârșit în penitenciare. Mulți dintre angajații noștri greșesc, fiind impuși de sărăcia cu care se confruntă zi de zi. Am declarat toleranță zero la capitolul corupției, iar serviciile noastre specializate muncesc zilnic și rugăm angajații să-și exercite atribuțiile de serviciu fără a se implica în acte de corupție. În paralel, dacă toate instituțiile responsabile de acumulările la buget își vor face treaba, statul va avea bani mai mulți.

Reporter: Un număr mare de angajați din poliție, în special din raioane, au depus cereri de demisie. Cărui fapt se datorează acest lucru și cum aveți de gând să soluționați problema? Sunt zvonuri că unii polițiști vor să își mute serviciul în România pentru a beneficia de un salariu mai bun și o pensie mai mare, cunoașteți despre acest lucru?

Alexandru Jizdan: Vreau să vă aduc exemplul lui Vitalie Moisei – a venit la mine în birou și mi-a zis: „Domnule ministru, din motivele unui salariu mic, permiteți-mi să plec la un alt serviciu. Eu aici primesc 7 000 lei, merg încolo la un salariu dublu – 14 000 lei". Mie mi-a fost greu. Absolut fără nicio supărare și foarte înțelegător i-am permis să plece la Centrul Național Anticorupție, constatând o pierdere foarte mare pentru noi ca efectiv. Vitalie Moisei a fost și este un specialist de talie înaltă în domeniul combaterii corupției. Omul care a transmis un mesaj foarte clar de la ministru către angajați și toleranța zero nu a fost doar una declarativă, dar una implementată de Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI. Este adevărat că nu toți angajații rezistă în fața sărăciei. Sunt mai multe abordări, sunt mai multe soluții propuse. Cunosc persoane care își iau concediu și pleacă peste hotare la muncă. Sunt oameni care în zilele de odihnă încearcă să mai presteze alte servicii. Atâta timp cât noi nu o să îmbunătățim calitatea vieții profesionale a angajaților noștri, mă refer la condițiile de muncă, nu vom putea păstra oamenii buni în sistem. În țările dezvoltate angajații sunt asigurați cu tot spectrul de condiții necesare pentru activitate, începând de la creion până la elicopter. Venind la serviciu, angajatul nu trebuie să fie preocupat de condițiile de muncă și salariu. Noi nu avem deocamdată aceste condiții create. Cu atât mai mult, din mai 2015 au fost întrerupte finanțările de la partenerii de dezvoltare, dar orice reformă are nevoie de susținere financiară. Lucru care în 2016 a fost deblocat prin acțiuni, prin întâlniri, prin exemple practice. Strategia de dezvoltare a poliției este acum finanțată cu 57 de milioane de euro. O bună parte vor fi cheltuiți pentru a dota angajații noștri, reparația birourilor, construirea altor sedii de poliție, procurarea automobilelor de serviciu, a uniformelor de protecție personală. Avem deja un proiect implementat care se referă la prima pentru agenții constatatori, care aplică amenzi. Un proiect criticat de mulți și le dau dreptate celor care critică, dar trebuie să înțeleagă toți că noi azi căutăm alternativă de rezolvare a problemelor ce țin de salarizare. Pentru o bună parte a angajaților noștri este o soluție rentabilă. Potrivit calculelor, în martie curent, unii agenți constatatori au luat un supliment la salariu de 10 000 lei. Suntem foarte atenți la ceea ce se întâmplă în implementarea acestui proiect. Încercăm să menținem oamenii care sunt valoroși pentru sistem, să-i convingem să mai rabde încă puțin. Avem și un flux de cadre care nu este benefic pentru acest sistem. Eu cred că ceea ce facem acum o să micșoreze numărul de plecări.

Reporter: Am fost cu toții martori la o operațiune desfășurată la începutul lunii mai despre scheme de evaziune fiscală a unor companii de taxi care erau controlate de

foști angajați ai MAI. De ce ar fi recurs aceștia la astfel de scheme? Tot atunci procurorii au deschis un dosar penal pentru divulgarea informațiilor, potrivit cărora unii suspecți au reușit să se ascundă de oamenii legii. Dvs ați întreprins măsuri în acest sens?

Alexandru Jizdan: În schema aceasta este implicată doar o persoană, fost angajat al MAI. Eu am să discut la acest subiect și cu colegii mei de la anticorupție și cu cei toți care sunt implicați în acest proces. De fiece dată când noi depistăm astfel de scheme unde sunt implicați foști angajați ai procuraturii, foști judecători, foști angajați ai altor structuri de stat, noi nu arătăm cu degetul. Toată lumea arată spre noi, în loc să fim apreciați că luptăm cu fenomenul corupției. Însăși formularea – „foști angajați ai MAI" - spulberă toate eforturile depuse anterior. De altfel, MAI a depistat această schemă de fraudare a statului și erau sute de persoane implicate în această schemă și doar un singur fost angajat MAI. Nu trebuie să le atribuim această schemă tuturor foștilor angajați. Eu nu sunt de acord cu acest lucru. Atunci când noi documentăm angajații MAI implicați în scheme, noi ducem responsabilitate. După ce persoana se eliberează din cadrul MAI, el este liber și își asumă riscurile ca orice cetățean. În acest context vreau să menționez că în ultima perioadă a apărut o tendință bună, că instanțele de judecată decid, pe lângă pedeapsa de privațiune sau non-privativă de libertate, să ramburseze suma de bani cu care a fost prejudiciat statul. Avem recent un exemplu când persoanele învinuite au achitat benevol o sumă de 37 de milioane de lei. Vreau ca oamenii să nu stea la pușcărie, ci să învețe să fie atenți la ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova. Este declarat război corupției, celor care prejudiciază bugetul statului. Transmit acest mesaj celor care au afaceri, dar totodată vreau să le spun că noi nu avem intenția de a distruge businessul. Oamenii trebuie să înțeleagă că de acum trebuie să lucreze „pe alb", fiindcă banii nedeclarați nu reprezintă doar 1% sau 2 %. Economia tenebră afectează grav atât bugetul statului cât și cetățenii Republicii Moldova.