Vicepreședintele Parlamentului, Iurie Leancă, detaliază într-un interviu pentru Deschide.MD discuțiile pe care le-a avut în cadrul recentei vizite la Bruxelles. Vorbește despre contactele reînnoite cu oficialii europeni și despre pulsul din Parlamentul European pe subiecte ce vizează Republica Moldova. În același interviu, Iurie Leancă spune că neutralitatea statului nostru este de facto inexistentă, iar despre reforma Guvernului, Domnia Sa crede că se reduc prea multe ministere și consideră firesc faptul ca grupul parlamentar din care face parte să aibă oameni din viitorul Cabinet de miniștri. Pe final discutăm despre justiție și despre faptul că membrii PPEM sunt deocamdată „păziți” de dosare penale, iar interlocutorul nostru răspunde la întrebarea dacă trăiește cumva sentimentul de frică că într-o bună zi i-ar putea suna procurorii la ușă.

- Aţi revenit recent dintr-o vizită oficială la Bruxelles dar nu aţi comunicat foarte mult pe marginea subiectelor abordate acolo. Vă rog să deschideţi parantezele acestei vizite.

- În primul rând, reiterez faptul că am revenit la Bruxelles după o anumită perioadă de pauză. Am mers să mă văd în mod special cu parlamentari europeni, să reînoiesc contactele, să măsor și eu temperatura din Parlamentul European, pe tot ce înseamnă Republica Moldova în contextul regional.  Bineînţeles am prezentat şi un punct de vedere al meu asupra pericolelor, ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, asupra parcursului european ş.a. Sunt sigur că au fost nişte discuţi bune şi că am reuşit să resuscitez interesul interlocutorilor mei pentru Republica Moldova. Zic asta pentru au fost câţiva din ăştia care mi-au zis „Iurie, trebuie să recunoaştem că din 2015 încoace, de când aţi intrat în criza aia, nu ne mai interesa Republica Moldova”. Un eurodeputat mi-a spus că ei vor să fie parte a succesului, nu a insuccesului şi atunci când nu ai un partener de dialog te uiţi pe alte paliere mult mai importante pentru UE cum ar fi Ucraina şi relaţia cu Rusia. În concluzie, eu mi-am  catalogat această vizită ca fiind una bună fiindcă am reuşit să mă văd cu deputaţi importanţi ca funcţii şi asta înseamnă că ei au capacitatea de a exercita influenţe asupra unor decizii importante.

Accentul a fost pe familia PPE. M-am văzut cu preşedintele grupului parlamentar al PPE, domnul Manfred Weber, domnul Marinescu care este adjunctul lui şi alţi membri din această familie care fac parte din Comitetul pentru afaceri externe - respectiv care zilnic se ocupă de politica externă, inclusiv de Republica Moldova. Deasemenea m-am văzut cu preşedintele Comitetului, domnul  David Mcallister, cu fostul președinte al Comitetului pentru afaceri externe, domnul Elmar Brok, cu membrul Comitetului pentru afaceri externe, domnul Cristian Dan Preda, cu un al membru al Comitetului pentru afaceri externe - domnul Michael Gahler. M-am văzut şi cu Domnul Siegfried Mureşan, vicepreședinte al Comitetului buget cu care la fel am avut o discuţie bună.

Nu ascund că m-a interesat şi dimensiunea relaţiei PPE-PPEM. Recunosc că aici mai există unele probleme la nivel instituțional.

Tot în cadrul acestei vizite m-am văzut cu câţiva eurodeputaţi din alte familii europene Sorin Moisă - raportor pentru asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, Petras Austrevicius, vicepreședinte al Grupului liberal (ALDE), Raportor pe Acordul de Asociere cu Republica Moldova. Bineînţeles că m-am văzut şi cu domnul Hahn cu care am discutat agenda bilaterală şi evoluţiile din Republica Moldova.

Cel mai important este, după cum vă spuneam, ca aceşti oficiali să recapete interesul pentru Republica Moldova. E foarte important ca ei să ţină cont de unele detalii şi nuanţe atunci când iau decizii care vizează Republica Moldova. Spun asta pentru că de obicei oficialii de calibru înalt  nu au timp să analizeze detaliile şi de cele mai multe ori reies doar din tabloul macro, însă “diavolul se ascunde în detalii”.

- Spuneaţi că le veţi prezenta un punct de vedere al Dvs asupra lucrurilor care se întâmplă în Moldova. Ţinând cont de faptul că până nu demult aţi fost în opoziţie, iar acum sunteţi la guvernare, care este această viziune a Dvs?

- E o paletă cu mai multe culori. Nu există doar alb şi negru. Le-am spus opinia mea asupra lucrurilor care merg bine şi asupra celor care merg mai puţin bine. Le-am explicat şi decizia de a reface împreună cu alţi foşti colegi din PLDM aceast grup  parlamentar după aproape doi ani de “calea a treia”.  Ei apreciază când eşti sincer şi prezinţi lucrurile real, vii cu anumite soluţii şi le sugerezi formularea anumitor politici şi întreprinderea anumitor paşi pe potriva provocărilor noastre. Or la noi deseori, când merg cei de la guvernare spun că totul este foarte bine şi când merg cei din opoziţie spun că totul este foarte rău. Îmi pare rău că nu am vizitat Bruxelles-ul atât de mult timp. Cât n-am mers eu încolo au mers alţii şi au prezentat puncte de vedere unilaterale şi negativiste. Nu de alta, dar pe lângă relaţia partidului tău cu o familie europeană mai contează ca ţara să meargă pe o traiectorie corectă. Dacă, Doamne ferește, vin socialiştii la putere, nimic n-o să mai conteze. Da, sunt probleme, însă doar împreună cu occidentul le putem rezolva. Încă e devreme să pot prezice evoluţiile ulterioare, dar sunt moderat optimist că lucrurile se pot schimba spre bine.

- Agenția Reuters a făcut zilele acestea trimitere la un proiect de aviz al Comisiei de la Veneția privind schimbarea sistemului electoral în Republica Moldova. Din cele ce s-a scris, experții ar veni cu concluzii mai puțin avantajoase în privința acestei inițiative. Cum credeți, au fost politizate aceste recomandări de anumite influențe din Parlamentul European?

 - Eu pot să spun un singur lucru: analiza mea asupra avizului Comisiei de la Veneția va fi făcută după data de 16 iunie atunci când va fi raportul final. Nu ar fi corect să mă pronunț pe un raport preliminar care e o reflecție a unui proces de discuție dintre experții Comisiei de la Veneția și autoritățile de la Chișinău. Eu nu sunt un mare specialist pe acest segment, dar ceea ce știu eu și asta am discutat și la Bruxelles, că nu e bine să te lansezi acum în anumite analize sau să dai anumite calificări. Ar fi contraproductiv. Când va fi raportul final vom vedea dacă el se referă la oportunitatea politică sau se va preocupa, așa cum o face de obicei, de aspecte ce țin de legalitate, de corespundere a anumitor norme europene.

- Câțiva europarlamentari s-au expus deja pe acest subiect, amenințând într-un fel că nerespectarea avizului Comisiei de la Veneția va aduce după sine suspendarea finanțării pentru Republica Moldova. Dacă se va ajunge la asta, cine credeți că poartă cea mai mare vină: Chișinăul pentru că nu cedează, sau Bruxelles-ul pentru că se implică în luarea unor decizii de politică internă ?

- Nu am văzut prea mulți europarlamentari să se pronunțe, am văzut unul sau doi care să ia o atitudine în sensul că dacă nu se respetă de la A la Z acest aviz, va fi suspendată asistența.  Eu cu toți oficialii cu care am vorbit la Bruxelles, am convenit că până va fi gata raportul final, trebuie să comunicăm cu experții Comisiei de la Veneția, nu să facem declarații, să nu ne lansăm în comentarii mai dure sau mai puțin dure.

Eu vă pot spune clar că susțin trecerea la sistemul mixt și am suficiente argumente în acest sens. Totuși poziția finală a grupului nostru va depinde de detaliile care se vor regăsi în varianta finală. Zilele trecute, în Parlament am vorbit cu domnul Candu și ceea ce am desprins eu din comunicarea cu el a fost faptul că trebuie să lucrăm foarte bine asupra poziției noastre. Ținând cont de faptul că Președintele Parlamentului este cel care trebuie să administreze pregătirea acestui proces, mi se pare că el este pe pista corectă. Pe lângă asta eu cred că mai este nevoie de o campanie de informare despre sistemul mixt.

- Dar simțiți intenția autorităților de la Chișinău că ar putea ignora avizul Comisiei de la Veneția chiar cu riscul de a fi suspendată finanțarea din partea UE?

- Nu degeaba am menționat că nu sunt specialist în ceea ce privește interacţiunea altor ţări cu Comisia de la Veneția. Să admitem că sunt 10 recomandări, mi-e greu să cred că toate țările țin cont de ele sută la sută. Și în acest caz, care ar fi criteriul care să convingă partenerii noştri că am ținut cont sau că nu am ținut cont de spiritul avizului? Nu există un răspuns exact la această întrebare. Toți au spus: haideți să vedem mai întâi recomandările care sper că vor acoperi doar dimensiunea tehnică, cea de legalitate, de constituționalitate.

- Recent CCM a emis o hotărâre privind art. 11 din Constituție. Dvs ce ați înțeles din ea?

- Hotărârile CCM nu se interpretează. Eu vă pot spune poziția mea despre neutralitate: neutralitatea R.Moldova nu este un răspuns la problemele de securitate. Neutralitatea RM nici nu există de facto. Faptul că ea de jure a fost proclamată asta nu înseamnă că există mecanisme de transpunere în viață. Aflarea trupelor ruse în Transnistria este cea mai mare palmă în adresa securității naționale, asta să fie clar. Punctul meu de vedere este că noi mai devreme sau mai târziu oricum va trebui să revedem poziția noastră în ceea ce privește asigurarea securității fiindcă neutralitatea noastră este doar una declarată. Exemplul Ucrainei este unul foarte relevant şi ar trebui să ne pună cel puţin pe gânduri.

În contextul războiului hibrid cu care se confruntă țara noastră (Transnistria, agențiile de presă rusești, posturile rusești), ar fi oportună revizuirea cât mai rapidă a acordului mediatic din punct de vedere a îngrădirii instrumentelor de propagandă, după cum spunea și președintele Macron care a simțit pe piele lui aceste efecte.

- Despre reforma Guvernului. Am văzut că nu ați avut obiecții la noua organigramă, dar la viitoarea componență a Cabinetului veți avea propuneri?

- Acest subiect încă nu a fost discutat detaliat la consiliul coaliției. S-au făcut doar unele referințe și atât. Reieșind din experiența mea vreau să vă zic că o reforma a Guvernului este absolut necesară doar că numărul acesta de 9 ministere mi se pare prea mic. Eu aș fi optat pentru 12-13 ministere. Înțeleg că Guvernul vine cu această formula și că au fost consiliați de experți internaționali. Acum trebuie să discutăm pe detalii, inclusiv să luăm în calcul faptul că niște ministere foarte mari să nu genereze birocrație și sincope în procesul de lucru. La fel de important este să vedem dacă această reformă va aduce după ea majorări de salarii pentru a putea atrage în serviciul statului cât mai mulţi profesionişti.

Dacă vom avea sau nu oameni pe noua platformă executivă, vă voi putea răspunde când ne vom apropia de finalul reformei. A spus și domnul Filip că va dura vreo 3-4 luni până se finalizează acest proces. Dar vă mai pot spune că este absolut firesc ca să desemnăm și noi oameni meseriași în Guvern. Doar că aici, mi-e greu să fac deosebire între meseriaș și ”neangajat politic”. Or pe cei pe care îi desemnezi, îi desemnezi nu doar pentru că pricep un anumit domeniu dar și pentru faptul că împărtășesc anumite valori.

- Imunitatea parlamentară. S-a făcut mare tam-tam cu acest proiect până la votarea în primă lectură, după care toți s-au făcut a uita de el. Va fi votat în această sesiune sau nu?

- Nu am mai discutat despre acest subiect. Eu și atunci am zis că propunerea noastră era mult mai bună: cea de renunțare benevolă la acest privilegiu.

- Păi și în momentul în care s-a pus praful pe acest proiect nu credeți că ar fi cazul să-l ”resuscitați”?

- Nu știu dacă s-a pus praful pe el. Trebuie doar să dicutăm, bănuiesc că în curând va fi votat. Acum intuiesc că sunt proiecte mai importante pe agenda, deaceea el a fost lăsat puțin deoparte. Vreau să fie foarte clar: dacă ne debarasăm de elementul de populism constatăm că problema nu este în imunitate, ea există în majoritatea statelor lumii. Problema este în funcționalitatea instituțiilor de drept. De exemplu în România, când venea DNA cu solicitarea de ridicare a imunității unui sau altui deputat, de foarte puține ori nu se dădea curs. Pe asta trebuie să punem și noi accentul, niște instituții de drept independente și meseriașe.

- Că tot ați pomenit de justiție. Se pare că PPEM și PSRM sunt cele mai ”păzite” partide de dosare penale. Cum apreciați ce se întâmplă pe această dimensiune?

- Ce ține de PPEM, probabil suntem încă prea mici. E adevărat, avem primari și consilieri, dar nu avem oameni care participă la luarea deciziilor, mai ales cu caracter financiar. În schimb eu sunt ținta atacurilor permanente. L-ați văzut și pe domnul Voronin în Parlament și pe Năstase. E o chestie foarte interesantă când extremele se unesc și mă bucur că am parte de atâta ”dragoste” din partea lor.

Am discutat și la Bruxelles despre justiție, despre acuzaţiile unora că toate reţinerile din ultimul timp poartă amprenta unei justiţii selective. Vreau să vă zic că și la București se plângeau acum 10 ani, dar și acum unii se plâng că e justiție selectivă. Tot ce pot spune, e bine că a început acest proces, dar îmi doresc și finalitate, mai ales pe dosarele de rezonanță. Asta vor și europenii. Repet: nimeni nu poate nega că s-a intrat într-o fază mai activă pe lupta anticorupție. Nu vreau să fiu nici avocatul instituțiilor de drept, dar nici să-i critic. Vedem și ”pești” mai mari și ”pești” mai mici, și la vamă, și în poliție, și judecători și președinți de raioane și dosare pe delapidarea fondurilor europene…e un început bun în opinia mea.

- V-ați referit mai sus la exemplul României. Reieșind din acest lucru sunt curioasă să știu: trăiți sentimentul că într-o zi v-ar bate procurorii la ușă așa cum s-a întâmplat în România în cazul oficialilor de rang înalt: Năstase, Băsescu, Ponta, Tăriceanu, Dragnea și mulți alții…

- Am fost prim-ministru într-o perioadă destul de dificilă și împreună cu colegii din Guvern a trebuit să luăm o decizie pe care și astăzi o consider singura posibilă, mă refer la acea garanție de stat care a salvat economiile oamenilor şi agenţilor economici. Sigur că sunt totul felul de deștepți care spun că astfel eu aș fi furat oamenii. Eu bănuiesc că întrebarea Dvs este mai mult despre faptul că apare tot mai multă frică în societate. Și domnul Ghilețchi a vorbit la un moment dat că este important ca acest sentiment să nu ia amploare. Pe de altă parte, eu mi-aș fi dorit ca oamenii din fașă să fie foarte corecți, dar noi am trecut printr-o perioadă sovietică care ne-a otrăvit și îmi pare rău să spun asta, dar fură nu doar cei cu funcții mari, fură și cei cu funcții mici. Știți cum era în colhoz: dacă nu furi ceva ce stă pe marginea drumului înseamnă că ești fraier și nu ești deștept. Eu mă tem ca frica să nu devină la un moment dat distructivă așa cum s-a întâmplat în România: la un moment dat nimeni nu vroia să pună semnătura pe nimic și foarte multe procese au fost paralizate.

Revenind la întrebarea Dvs. nu întâmplător v-am amintit mai sus inițiativa noastră privind renunțarea benevolă la imunitate. Eu nu am motive să am emoții sau să nu dorm bine noaptea.

- PL și-a lăsat câțiva oameni în funcție după retragerea în opoziție. De exemplu: domnul Untilă la Curtea de Conturi, sau domnul Munteanu la SIS. Cum comentați această atitudine. Fiind membru al grupului parlamentar care înlocuiește PL-ul în coaliție veți cere demisia acestor oameni?

- Noi de la bun început am spus că nu vrem să înlocuim PL-ul, noi am vrut să completăm coaliția. A fost decizia PL de a se retrage în opoziție și de a-și retrage oamenii pe care îi avea în funcții. Cât privește cei care au rămas, este de datoria șefilor lor să decidă în ce măsură sunt ei profesioniști sau au fost impuși pe criterii politice.