Primarul General, Dorin Chirtoacă, acuzat de corupere pasivă și trafic de influență, acuză Procuratura Anticorupție de încălcarea procedurilor penale în dosarul său. Edilul a adresat o scrisoare mai multor instituții internaționale în care explică nevinovăția sa. Între timp, două familii politice europene (PPE și ALDE) au semnat o declarație comună care cataloghează acest dosar ca fiind unul politic. Deschide.MD a încercat să afle explicațiile acuzatorilor de stat la cele invocate de Primarul General. Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, lămurește faptul că unele momente procedurale au fost „pășite” pentru că apărarea edilului încearcă tergiversarea intenționată a cauzei penale. De asemenea, Viorel Morari dă asigurări că ședințele de judecată vor fi publice și se expune pe marginea „presiunilor politice” care îl declară pe Chirtoacă - victima unei justiții selective.

Viorel Morari: Până a răspunde la întrebările adresate menționez că persoanele învinuite de procurorii anticorupție în dosarul „parcărilor cu plată” beneficiază de protecția principiului prezumției nevinovăției. Prin urmare persoana acuzată de săvârşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa nu va fi dovedită printr-o hotărâre definitivă, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale.

Reieșind din principiile invocate, am evitat până acum să răspund la întrebările legate de acest dosar. Acum, când suntem puși în fața unor presiuni enorme din partea politicului, consider că e necesar să oferim publicului anumite explicații pentru a clarifica starea lucrurilor de facto.

- Dorin Chirtoacă acuză că nu a făcut cunoștință până la capăt cu materialele dosarului pentru că procurorul l-a trimis în judecată apoi a plecat în concediu, iar avocații săi nu au fost anunțați. Este adevărat?

- Învinuitul și apărătorul său au avut la dispoziție patru zile (18.07.2017, 19.07.2017, 20.07.2017 și 21.07.2017) să facă cunoștință cu materialele cauzei penale. Mai mult, în prima zi, învinuitul și avocatul său au fotografiat dosarul din scoarță în scoarță, respectiv ei îl au în format digital, fapt confirmat prin semnătura lor în procesul-verbal de prezentare a materialelor pentru cunoștință.

Trebuie să menționez, cauza penală are trei volume: vol.I conține 250 file, Vol.II - 248 file, vol.III - 224 file.

- Tot Dorin Chirtoacă susține că i s-a încălcat dreptul de a vedea înregistrările video cu declarațiile martorilor de pe dosarul său, precum și dreptul de a formula întrebări, contestații înainte de a-i fi trimisă cauza penală în judecată. Aveți o explicație pertinentă pentru cele invocate de edil?

- După cum a explicat și procurorul de caz, partea apărării a încercat tergiversarea intenționată a procedurii de prezentare spre cunoștință a materialelor cauzei penale. La 20 și 21 iulie 2017, procurorul de caz a asigurat tehnica necesară pentru prezentarea înregistrărilor video a confruntărilor și a audierii altor învinuiți, însă, învinuitul și avocatul au refuzat vizionarea, motivând că nu au finalizat studierea dosarului. De asemenea, s-a invocat faptul că avocatul este antrenat în alte procese și poate studia dosarul doar câteva ore pe zi, totodată au refuzat să facă acest lucru după ora 17.00, invocând că lucrează doar conform programului. Nu au dorit nici să participe la prezentarea materialelor cauzei penale în zilele de sâmbătă sau duminică.

Menționez, conform art.351 alin.(6) din Codul de procedură penală, în cazul în care cauza a fost trimisă în instanţa de judecată fără ca învinuitul să ia cunoştinţă de materialele dosarului şi fără a primi copia de pe rechizitoriu, iar în şedinţa preliminară învinuitul s-a prezentat, instanţa dispune executarea acestor măsuri de către procuror. Prin urmare, dacă partea apărării consideră că urmează să mai facă cunoștință cu materialele cauzei penale, la solicitare, instanța de judecată poate să le acorde termen suplimentar.

- Edilul mai acuză că procurorii știau despre intenția de a se falsifica licitația încă din vara lui 2015, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa acest lucru nu este altceva decât complicitate la infracțiune. Cum comentați?

- În primul rând, la pornirea urmăririi penale a fost doar bănuiala rezonabilă privind săvârșirea faptei infracționale (trucarea licitației). Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate probe utile și pertinente care ne-au permis să stabilim cercul persoanelor implicate, vinovăția acestora și circumstanțele săvârșirii faptei.

În al doilea rând, persoanele implicate în fapta infracțională incriminată puteau renunța de bună voie la săvârșirea acesteia și atunci puteau fi eliberate de răspundere penală în conformitate cu art.56 din Codul penal.

În al treilea rând, organul de urmărire penală a monitorizat acțiunile persoanelor implicate pentru a confirma sau infirma bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunii, dar nu a instigat și nu a determinat acțiunile persoanelor implicate.

Pentru a preveni este necesar să știm cu certitudine că o infracțiune este în proces de pregătire, sau să avem convingerea că ea va fi comisă.

- Explicați-ne, vă rog, ce valoare probantă are poza cu pisica?

- Poza cu pisica demonstrează legătura dintre primarul capitalei și persoana interpusă din Germania pe numele căreia a fost înregistrată societatea comercială, care deținea 26% din compania care a câștigat licitația pentru gestionarea parcărilor cu plată din mun.Chișinău. Poza cu motanul a fost făcută în anul 2014, în Germania, la domiciliul persoanei interpuse pe care au fost înregistrate fictiv acțiunile care de facto aparțin primarului și unui angajat de-al său.

- Dorin Chirtoacă afirmă că procurorul i-a interzis să-și publice dosarul. Este adevărat? Dacă da, de ce?

- Procurorul de caz a interzis atât învinuitului, cât și apărătorului său să nu divulge date din dosar și să nu publice dosarul, pentru că: în primul rând - acesta conține date cu caracter personal ale martorilor și  - în al doilea rând - publicarea doar anumitor probe din dosar poate induce în eroare opinia publică și poate distorsiona realitatea.

- PL cere ca ședințele de judecată în dosarul lui Dorin Chirtoacă să fie publice. Vor fi?

- Ședințele de judecată în cazul primarului general al mun.Chișinău vor fi publice. Procurorii nu vor solicita examinarea cauzei penale în ședință închisă. Aici, pozițiile noastre coincid.

-  Primarul a trimis o scrisoare în adresa instituțiilor europene și americane acreditate în Moldova prin care își argumentează nevinovăția. Vrem să știm dacă au fost instituții străine care s-au interesat de acest dosar?

- Procuratura Anticorupție este gata oricând să ofere informația necesară partenerilor de dezvoltare, evident - în măsura în care ne permite legislația procesual-penală. Ba mai mult, eu chiar încurajez exponenții instituțiilor din afară, să ceară informații de la noi mai ales atunci când au intenția de a se expune public pe marginea unei cauze penale fără o sentință definitivă. Menționez, că de acest dosar s-au interesat reprezentanții Departamentului de investigare fraude al Inspectoratului General din cadrul Băncii Europene de Investiții.

- Apropo, postările lui pe facebook nu au mențiunea că ar fi publicate prin intermediul avocaților. Nu este asta o încălcare a arestului la domiciliu? 

- Instanța de judecată nu i-a pus interdicția de a posta în spațiul online, de aceea acțiunile respective nu pot fi privite ca încălcare a restricțiilor impuse la aplicarea arestului la domiciliu. Dimpotrivă, este exercitarea dreptului la libera exprimare.

- PPE și ALDE au semnat o declarație comună în care acuză de aplicarea justiției selective în cazul lui Dorin Chirtoacă. Cum o comentați?

- Nu comentez declarațiile politice. Le-aș sugera, însă, celor care vorbesc despre „intimidarea și hărțuirea adversarilor politici pro-europeni” să-și amintească faptul că Primarul General a fost reținut în perioada când partidul din care face parte era la Guvernare. Regret, că se fac afirmații fără a fi în cunoștință de cauză și fără a avea poziția altei părți implicate.

La fel de regretabil este faptul că oficialii care ne acuză de justiție selectivă nu vorbesc despre alte dosare de rezonanță din gestiunea Procuraturii Anticorupție cum ar fi dosarele ex-Ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare (expediat în instanța de judecată), cel a ex-viceministrului Economiei, sau cel a ex-președintelui raionului Criuleni (se afla la etapa finalizării urmăririi penale). Analiza dosarelor gestionate de Procuratura Anticorupție în totalitatea lor demonstrează imparțialitatea procurorilor și egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, indiferent de culoarea partidului din care fac parte. Trebuie doar să se vrea a se face această analiză.

Și aș mai avea o întrebare în adresa celor care militează pentru valori pro-europene și o justiție corectă: declarațiile nefondate și denigrarea organului care asigură combaterea corupției, contribuie cumva la stârpirea acestui fenomen infracțional? În lipsa probelor și faptelor unanim recunoscute în procesul de analiză și sinteză, indiferent de subiect, poate genera concluzii utopice.