Partidul Democrat a anunțat în această săptămână modificări legislative care vor da un respiro mediului de afaceri. Conceptul reformei ar avea la bază doleanţele oamenilor de afaceri care s-au plâns de controale abuzive şi de faptul că oamenii legii ar iniţia prea uşor dosare penale împotriva antreprenorilor. Reporterii Deschide.MD au dezvoltat subiectul într-un interviu cu ministru Justiției, Vladimir Cebotari, care a avut amabilitatea să ne descrie procedurile care vor fi simplificate, dar și restructurările care urmează a fi făcute la MAI, SIS, CNA și PA. El explică de ce dosarele penale pe agenții economici vor fi pornite mult mai greu, cum se vor efectua perchezițiile la oamenii de afaceri și cu ce pârghii rămân instituțiile sus-punctate. Vom afla din discuția ce urmează că CNA va fi avocatul businessmanilor, că SIS-ul va uita de investigarea fraudelor economice, că Procuratura Anticorupție nu se va mai deosebi sub nicio formă de DNA-ul românesc, dar și faptul că MAI urmează să lichideze mai multe subdiviziuni improprii funcțiilor pe care le are.

- Marți, după briefingul PD, a fost anunțate modificări în legislație și au fost sugerate anumite restructurări în câteva instituții de forță cu scopul de a da un respiro agenților economici. Care vor fi acestea?

- Proiectul vine cu o abordare mai profundă decât să spună că o faptă este sau nu este una penală. Noi încercăm să creăm o punte care trebuia creată mulți ani în urmă. O legătură foarte strânsă dintre legea cu privire la controlul de stat care are niște mecanisme foarte clare când se face controlul, ce trebuie să rezulte în urma controlului, cum se constată o încălcare, cum se documentează și cel mai important cum se oferă o perioadă de remediere pentru agentul economic în vederea reparării acelei greșele. Abia după expirarea perioadei de remediere, se evaluează măsurile corective și dacă încă rămâne „în picioare” vreo încălcare - abia atunci ea este calificată în una dintre categoriile I, II sau III și în funcție de acel nivel se iau deciziile ulterioare. Noi ne-am propus ca acest principiu să fie în egală măsură aplicabil și în privința faptelor penale care au caracter economic, dar care nu comportă în sine un element de violență. Aici am făcut o listă de infracțiuni și am spus că infracțiune se va considera atunci, când vor fi epuizate instrumentele din Legea 131. Noi am zis că, constatarea acestei infracțiuni nu va fi de competența poliției sau a procuraturii sau a oricărui alt organ de drept. Va fi competența instituției cu responsabilități regulatorii. Constatarea se va face printr-un proces verbal. În lipsa acestui proces verbal nu este în drept niciun procuror și niciun polițist să întreprindă careva măsuri în raport cu acel agent economic. Repet, o faptă prevăzută de norma penală va deveni infracțiune după ce vor fi epuizate acele căi de remediere. Și nu este suficient să fie epuizate acele căi, dar e important ca fapta să fie cel puțin de gravitatea nivelului III - un nivel care prezintă un pericol eminent pentru societate. Prin urmare, nu orice faptă noi o vom considera crimă și astfel se va face decriminalizarea.

Mai simplu vorbind: instituțiile regulatorii vor stabili o încălcare într-un proces verbal, vor oferi o perioadă de corectare. După expirarea termenului de corectare se va verifica dacă problema a fost reparată, iar dacă nu a fost - atunci se va stabili gradul de gravitate și în cazul în care gravitatea va fi de nivelul III, va fi înștiințat organul de urmărire penală care având la mâna procesul verbal al instituției regulatorii va porni un dosar penal. Faptele care vor fi de gravitate - nivelul I sau II - vor fi documentate administrativ. 

- Deci dosarele penale pe infracțiuni economice vor fi imposibile fără procesul verbal al instituției regulatorii?

- Exact! Doar având procesul verbal în care se constată că au fost epuizate măsurile de remediere și a rămas nivelul III de gravitate a problemei. 

- Și ce asigurări vom avea că tot acest lanț de restructurări nu va face decât să mute abuzurile comise până acum de MAI, SIS și Procurori - la instituțiile regulatorii?

- Foarte bună întrebare! O altă schimbare care va fi efectuată este la nivelul Centrului Național Anticorupție. Noi ne-am propus ca CNA-lui să fie excluse toate activitățile improprii combaterii corupției. În mod automat, CNA nu va deține nicio competență care îl va impune sau îi va da dreptul să urmărească în vreun mod sau altul agenții economici, decât dacă este vorba despre corupție. Și atunci, ținând cont de singura activitate pe care ei o vor avea - combaterea corupției - ei nu vor avea ce face altceva decât să polițienească mediul birocratic, sau agentul public. Asta înseamnă, că el automat se transformă în avocatul omului de afaceri sau buisnessmanului, a entităților juridice. Și este evident că legătura și gradul de încredere va căpăta cu totul altă îmbrăcăminte. În aceste condiții, dacă CNA va dori să rămână o instituție credibilă în fața societății, el va trebui să demonstreze rezultate. Noi acum setăm balanțele de forțe ca să existe pârghii și contrapârghii legate de toate instituțiile.

- Să discutăm un pic și despre cum se vor schimba operațiunile în privința unor agenți economici: Dl. Sîrbu spunea în conferință că erau cazuri când se făceau percheziții, se ridicau actele de contabilitate, se ridica tehnica de calcul, purtătorii de informație, se sigilau birourile și în unele cazuri se blocau conturile. Prin urmare, preț de câteva luni activitatea firmei era practic paralizată. Cum vreți să remediați acest fenomen?

- În primul rând, să nu uităm că numărul acestor infracțiuni se vor reduce semnificativ o dată ce calificările faptelor vor căpăta o altă abordare.  Dar chiar și în acest caz, noi ne propunem ca ridicarea înscrisurilor pe suport de hârtie sau chiar și în formă electronică - va fi interzisă pentru categoriile de infracțiune X, Y, Z. În schimb vor putea fi ridicate copii, iar aceste copii vor purta caracter de probă. Atunci când nu va fi posibil de făcut copii în acel moment, având în vedere că nu toată lumea are xerox la birou, organele de drept vor avea până la trei zile pentru a extrage aceste copii și pentru a restitui documentele originale agentului economic. Deci, activitatea agentului economic nu va putea fi blocată pentru o perioadă mai mare de trei zile. Atunci când va fi nevoie ca dintr-un act original să fie prelevată o anumită probă - o situație mult mai rară - expertizarea nu va putea dura mai mult de 20 de zile. 20 de zile va fi standartul tehnic de termen pentru expertiză care urmează a fi introdus. Totodată, eu optez mult ca să fie interzisă sechestrarea bunurilor care sunt considerate elemente de comitere a faptei penale cu caracter economic. 

Atunci când nici 5% dintre cauzele penale pornite pe agenții economici nu au finalitate în instanțele de judecată, haideți să fim serioși și să ne uităm real la lucruri: de ce 100% dintre agenți economici trebuie să aibă bunurile înghețate, să avem oameni fără salarii, oameni care ies în stradă ca noi în nici măcar 5% dintre cazuri să nu avem finalitate pe dosar.

- Dar de ce nu avem finalitate? Intuiesc că atunci când ați pus problema în capul mesei ați discutat și despre factorii care o catalizează?

- Nu prea se face bine lucrul în acest sens. De aceea noi suntem determinați să schimbăm lucrurile. Fiecare își are partea sa de explicație. Nu este sarcina noastră să dăm vina pe unul sau pe altul. Sarcina noastră este să auzim cetățeanul și mediul de afaceri și să stimulăm libera inițiativă.

Cât ține de recuperarea prejudiciului eu aș vrea să vă spun că noi ne propunem să dezvoltăm două accente de bază: recunoașterea vinovăției care este o modalitate de a reduce semnificativ pedeapsa și al doilea instrument - aplicarea pedepsei cu suspendare când vine vorba de ispășirea pedepsei într-un penitenciar. Altfel spus, vom merge pe politica stimulentelor pentru ca lumea să preia un comportament de bună credință. Noi, la rândul nostru avem interesul ca acești oameni să nu stea după gratii, dar să aducă un plus folos societății. 

- Din documentări am înțeles că se ia în calcul posibilitatea de a transforma serviciului de combatere a spălării banilor într-o instituție separată. Este adevărat?

- Nu vorbim despre repoziționări sau resubordonări. Sunt mai multe linii posibile de acțiuni pe care am putea să avansăm, dar important este ca serviciul de Combatere a Spălării Banilor trebuie să rămână o unitate de inteligență financiară, analitică și de legătură.

- În subordinea cui?

- Este un lucru absolut tehnic și nu contează unde va fi amplasat. Sunt mai multe idei în acest sens, dar nu există o decizie. Ar putea rămâne la CNA, dar să fie o instituție demilitarizată și doar o instituție inteligentă, fie că se creează o instituție specializată, fie că va avea loc o resubordonare a acesteia... Noi vom avea consultări, inclusiv cu partenerii noștri de dezvoltare pentru a găsi cel mai bun model.

- Dar dacă rămânem la restructurările din CNA. Cu ce responsabilități va rămâne această instituție până la urmă?

- Noi astăzi avem Procuratura Anticorupție care are două funcții de bază: de conducere a urmării penale și de exercitare a urmării penale. Noi considerăm că ar fi eficient ca o persoană să fie responsabilă de tot lanțul de acțiuni care se produc în cadrul unui dosar penal. Atunci când răspunderea este divizată avem situații de genul „noi am pregătit toate materialele și le-am transmis procurorului. Mai departe nu știu ce a făcut procurorul”, procurorul zice „eu nu am le-am primit în ordine”, iar instanța zice că „procurorul a venit nepregătit la ședință”. Noi considerăm că procurorul trebuie să fie responsabil de tot acest proces. De aceea trebuie să dispară atribuția de conducere a urmării penale și să preia exercitarea urmării penale pe toate cauzele. Noi trebuie să-l dezarmăm pe procuror de acele direcții în care poate arunca săgețile. CNA va acorda în continuare suport pentru PA, dar dat fiind faptul că va căpăta un pic mai multă mână liberă, noi vrem ca ei să se concentreze pe contravențiile legate de corupție - adică să lupte cu corupția mică și foarte mică pentru că de acolo crește corupția mare. 

- ARBI va rămâne la CNA?

- Este și această posibilitate, deși pe platforma parlamentară noi am optat ca ARBI să aibă competențe mai extinse, nu doar pe infracțiuni de corupție. Bunurile pot avea proveniență infracțională nu doar din acțiuni de corupție. Asta este, însă, o altă discuție pe care trebuie să o avem în paralel. Tot acest conglomerat de acțiuni și restructurări vor aduce PA și CNA mai aproape de modelul DNA-lui românesc. Pot zice, chiar, că ele nu se vor mai diferenția. 

- Ce atribuții vor „pleca” de la SIS?

- SIS este o instituție extrem de importantă și ea trebuie să se ocupe cu sarcini extrem de importante pentru acest stat și societate. Ea nu se poate ocupa de întrebările minore de care se poate ocupa și un polițist de sector. SIS trebuie să se concentreze la infracțiuni produse împotriva statului, împotriva ramurilor economiei, împotriva integrității teritoriale și suveranității, ordinii constituționale, uzurpării puterii în stat, terorism, contra-terorism. Deci această instituție trebuie să se dedice unor lucruri majore. Aceste resurse trebuie dedicate eficient într-o manieră demnă unor servicii de inteligență: colectarea de informații și contra-informații aici și peste hotare. Noi vrem să reducem mandatul SIS la subiectele de interes național. Nu la subiecte legate de scopurile unor grupuri mici de interese, sau la interesul unui agent economic. 

- Deci SIS-ul uită de tot ce înseamnă fraude economice?!

- SIS-ul uită de tot ce nu intră în interesul național și securitatea națională pentru că el este SIS. Este o instituție al cărei statut trebuie să-l revedem și să-l ridicăm la acel nivel și la acel respect pe care ar trebui să-l aibă o astfel de instituție. Dar asta se va întâmpla doar atunci când el (SIS) va ajuta statul în probleme majore ce țin de securitatea națională. 

- La MAI ce modificări se așteaptă?

Reorganizarea INI urmează a fi făcută cu luarea în calcul a acestor schimbări de competențe. Respectiv este foarte îndoielnică necesitatea păstrării unei direcții de combatere a fraudelor economice în cadrul INI. Totuși, eu nu sunt ministru de Interne, nu eu fac politica de organizare a acestei instituții și nu eu iau aceste decizii pentru că organizarea respectivă se face prin ordinul ministrului și regulamentele acestuia. Tot ce pot spune, este faptul că am tot suportul dumnealui în această reformă și înțelegerea dumnealui că urmează să revadă cum sunt organizate lucrurile în interior. 

- Necesitatea tuturor acestor schimbări despre care am vorbit mai sus, confirmă că modul cum au funcționat lucrurile până acum au admis abuzuri în privința oamenilor de afaceri. Atunci când s-a pus această problemă în capul mesei, s-a pus și problema tragerii la răspundere a funcționarilor care au comis aceste abuzuri?

- Noi anul trecut am făcut un pas important - reforma Procuraturii, care după sine trage și schimbarea CNA. După o analiză cum stau lucrurile noi am înțeles că a fost un pas bun și corect, și că putem să facem pasul următor. Poate va fi și pasul trei... vom vedea. Eu nu spun că există abuzuri, sau că știu persoane care au comis abuzuri, dar eu știu că lucrul lor poate fi mai credibil față de agentul economic, iar agentul economic să trăiască o viață mai ușoară și să se concentreze pe performanța lui economică. 

- Dar nu ne putem ascunde după deget, spunând că ne-am pornit pe loc gol cu acest pas 2, cu modificări atât de fundamentale. Ați spus că ați avut mai multe discuții cu mediul de afaceri. În aceste discuții vi s-au comunicat cazuri în care instituțiile statului colectau informații cu caracter penal, le puneau pe masa agentului economic și cereau anumite sume de bani pentru lichidarea acelor informații? Astfel se manifestau abuzurile?

Da, au existat și astfel de episoade la care au făcut referire agenții economici, dar fără detalii cu nume, companii, instituții ș.a. Cum am spus mai sus, eu reies din faptul că doar 5% din cauzele penale pornite pe fraude economice au finalitate în instanță. Eu sunt un pic mai matematic în abordări.