La 24 noiembrie, în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Agricultorului. Cu această ocazie, secretarul general de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iurie Ușurelu, a acordat un interviu pentru Deschide.MD. Oficialul vorbește despre problemele cu care se confruntă agricultorii, despre relațiile cu partenerii externi, abordează problema creditului polonez de 100 milioane de euro pentru modernizarea tehnicii agricole şi se referă la prevederile ce se vor regăsi în noul Cod Funciar, elaborarea căruia este, practic, finalizată.

— Domnule Ușurelu, ați fost numit recent în calitate de secretar general de stat. Anterior, ați activat ca viceministru. Există vreo diferență între aceste două funcții?

— Este o diferență. Obligațiunile privind domeniul agroindustrial li s-au adăugat responsabilități ce țin de gestionarea mediului și responsabilități pe domeniul dezvoltării rurale, regionale. Conceptual, nu s-a schimbat nimic. Trebuie să facem agricultură, dar să nu uităm, în acelaşi timp, că pământul este împrumutat de la generațiile viitoare. Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că, oricât de performantă ar fi agricultura, omul pământului are nevoie şi de condiții decente: dezvoltarea satului moldovenesc, infrastructurilor sale. 

— La ce etapă ne aflăm astăzi în chestiunea "creditului polonez"?

— Iniţial, ideea a fost destul de bună. A fost inițiată Unitatea de implementare, responsabilă de preluare a dosarelor, de ghidare a producătorilor. Ulterior, a fost o decizie a ministerului de a opri creditul, după care a urmat cunoscuta decizie de a lichida Unitatea menţionată, motivându-se că nu are capacitățile de gestionare, iar în cele din urmă s-a trecut pe filiera băncilor comerciale. În momentul de faţă, subiectul a rămas cumva neacoperit. În ultimele discuții publice s-a anunțat că suntem în proces de renegociere. Beneficiarii aplicanți se află în poziția stand-by până la decizia finală.

— Ce rezultate înregistrăm în ultima perioadă pe piețele externe de desfacere?

— Toate piețele de export sunt prioritare. Piața tradițională rămâne şi pe mai departe interesantă pentru producătorii noștri. UE este o piață de perspectivă, dar exportul nu presupune doar plasarea producției dintr-un loc în altul. Este important ca producția să fie acceptată. Nu-i o problemă să trimiți un TIR din Republica Moldova în UE: problema e ca producţia să fie acceptată spre consum. Am început să activăm mai mult pe piața sudică: o piață de perspectivă. Cu o bună capacitate de plată. Întrebarea noastră e să-i oferim producătorului nostru posibilitatea de a exporta nestingherit în zona respectivă. Avem acorduri de liber schimb cu Iordania, Turcia. Un acord preferențial cu Egiptul. Sunt o sumedenie de mișcări. Evident, peste noapte, după semnarea acordurilor, nu ne putem aștepta la milioane de tone de export.

— Observăm că, în ultima perioadă, "Rosselhoznadzor" returnează în Republica Moldova tot mai multe loturi de fructe, pretextând că ar fi depistata "obiecte de carantină", precum este molia orientală.

— Nu vreau să exclud aspectul politic. Să fim înțeleși corect. Suntem în luna noiembrie și prunele - ca şi merele - nu mai cresc pe copaci; sunt depozitate în frigidere. E încă o întrebare cum poţi depista molii active în asemenea condiţii. Dar nici nu afirm că la mijloc e doar factorul politic. 

Primul lucru care trebuie făcut în astfel de cazuri este revizuirea liniei de urmărire a trasabilității produselor. Aici mai avem de lucrat. De ce nu avem asemenea cazuri în UE, ci doar în Rusia? Să vedem volumele exportate. În UE am exportat  circa 13-14 mii tone de producție horticolă, pe când în Rusia, o cantitate de peste 240 mii tone.

— La sfârșitul lunii septembrie ați declarat că unele raioane - între care Rezina, Şoldăneşti, Anenii Noi, Ştefan Vodă - rămân neacoperite cu rachetele anti-grindină. Din ce cauză?

— În acest an au fost repuse sub protecție peste 380 mii hectare. De ce nu s-a făcut anterior? Cred că din lipsă de voința politică. Noi am revizuit bugetul și am găsit 7 milioane lei pentru 11 puncte rachetare. Este puțin.

La Hâncești, administrația a înțeles ceea ce nu vor să facă unele raioane. Ei au înțeles că dacă producătorii agricoli nu vor fi protejați, va pierde bugetul raional, imaginea raionului și vor pierde, în cele din urmă, producătorii înşişi - oamenii pe care declarăm că dorim să-i aducem acasă. De ce acest mesaj nu se aude şi dinspre alte raioane?

Este și o altă situație, ce ține de partea română. Avem o zonă de frontieră de 30 km (15 km pe teritoriul R. Moldova și 15km - în România), care nu este protejată. Din partea noastră s-a făcut tot ce trebuia făcut, partea română încă n-a aprobat documentul. Dacă nu ar fi schimbarea Guvernului, acordul, cel mai probabil, ar fi fost semnat deja.

— Dumneavoastră ați avut sute, poate mii de întrevederi cu agricultorii. Care sunt problemele cele mai stringente care se pun în discuție?

— Schimbarea climatică influențează mult produsul ca cantitate și calitate. Ca soluție, vorbim despre utilizarea apelor freatice, subterane. Este foarte bine, dar care e calitatea acestor ape?

O altă problemă: costul creditelor în agricultură (procentul sub care este acordat). Eu aș porni de la rentabilitate. Dacă obțin la un hectar de struguri 6-7 tone, în Italia, Spania agricultorii obțin 20-30 tone. Avem costuri similare, dar diferenţa recoltei e mare.

Încă o problemă este că foştii gestonari din domeniul agricol au renunţat la sectorul zootehnic. Astăzi, securitatea alimentară a Republicii Moldova este de 30% (bovine) și 65% (lapte).

Se discută des politica de subvenționare. Am încercat să schimbăm mentalitatea. Am venit cu un aport în scopul de a majora veniturile la buget, de a deschide locuri de muncă reale. În cadrul Ministerului pot fi create, în acest sens, vreo 30 locuri de muncă, dar cu o retribuţie de 1500 de lei. Câți oameni vor veni? Locurile de muncă trebuie să fie bine plătite. Nu de dragul unor rapoarte, cum că, iată, avem 400-500 locuri de muncă. Ca să am locuri de muncă, trebuie un rezultat financiar bun. De aceea noua politică în domeniul subvenționării ține de faptul că statul învestește în producătorul agricol. Toți agricultorii, indiferent de mărimea afacerii, sunt egali. Rezultatul este evident: în anul 2015, au fost înregistrate aproximativ 3 mii de cereri la subvenționare, în anul următor - în jur de 5 mii.

— Periodic auzim voci care propun modificarea Codului funciar, sau chiar adoptarea unui nou document. Ce părere are în acest Ministerul?

— Suntem pe ultima sută de metri. Avem multe neajunsuri, precum necesitatea consolidării terenurilor agricole; distrugerea pământului prin arendare pe 3 ani, câmpuri neprelucrate. În ceea ce privește câmpurile neprelucrate, noi propunem introducerea taxelor. Dacă proprietarul nu poate fi găsit, Primăria poate oferi în arendă terenul. Dacă proprietarul s-a găsit, banii oferiți pentru arendă pleacă nu la buget, ci la acel proprietar. Cred că până la sfârșitul anului proiectul va fi adoptat la Guvern.

Dacă îmi permiteți, profitând de ocazie, vreau să felicit agricultorii din Republica Moldova cu sărbătoarea lor profesională. Pentru toți, recolte cât mai bune. Cât mai puține calamități naturale. O felicitare aparte și pentru familiile agricultorilor. Îmbucurător este faptul că agricultura începe să aibă o altă față. Felicitări vinificatorilor, care au înregistrat rezultate deosebite în ultima perioadă, savanților care s-au implicat în acest sector. 

— Vă mulțumim!