Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a avut amabilitate să acorde unul dintre primele  sale interviuri portalului Deschide.MD. În cadrul discuției, am abordat tematica relațiilor externe pe principalele direcții strategice pentru R.Moldova: Bruxelles, Washington și București. În a doua parte a interviului discutăm despre relațiile cu Moscova, anul Centenar, precum și despre relațiile dintre MAEIE și Președintele Igor Dodon.

- Stimate domnule Ministru de Externe, Ambasador Tudor Ulianovschi, ați preluat mandatul într-o situație cel puțin delicată pentru Republica Moldova (an electoral, relații politice caracterizate de neîncredere cu UE și SUA, relații înghețate cu Rusia). Care credeți că sunt elementele ce v-au recomandat  pentru această funcție?

- Recunosc că sunt în fața unei misiuni dificile, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, dar nu una imposibilă. Pot să vă asigur că, deja, am inițiat unele acțiuni pentru intensificarea dialogului strategic cu SUA, România, UE și am relansat cu fair play diplomatic și respect dialogul moldo-rus, pe care sperăm să-l consolidăm pe parcursul acestui an. Mi-am propus să contribui la crearea unei imagini mai bune Republicii Moldova peste hotarele ţării.

Cât privește elementele care m-au recomandat pentru această funcție, țin să precizez că ministru de Externe, de obicei, este numit un diplomat de carieră, deoarece diplomații, de regulă, nu pot fi membri ai unui partid politic, ei îşi servesc ţara cu credință, devotament și profesionalism, indiferent de coloratura politică a Guvernului.

- La scurt timp după preluarea mandatului ați efectuat un turneu diplomatic în majoritatea capitalelor occidentale importante pentru Republica Moldova. Ambasadorul UE a lansat în ultima perioadă mai multe semnale de alarmă vis-à-vis de unele procese politice care au loc la Chișinău. În același timp, partidele de opoziție și societatea civilă acuză guvernarea că apropierea de UE este mimată și, în fapt, nu ne achităm de angajamentele asumate, iar Republica Moldova se îndepărtează de valorile europene. Ce ne reproșează Bruxelles-ul și care este adevărata stare de lucruri în relațiile noastre cu UE?

- Realizarea angajamentelor asumate prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este foaia de parcurs pe care trebuie să o urmăm pentru a avansa spre realizarea obiectivului nostru strategic. Sprijinul oferit în acest sens de către partenerii europeni este unul crucial şi înalt apreciat. Discutăm împreună direcţiile prioritare ale cooperării şi implicit acţiunile pe care trebuie să le întreprindem pentru ca procesul de reforme să aducă mai rapid rezultate durabile și palpabile pentru cetățenii și societatea noastră per-ansamblul, iar procesul de integrare europeană să devină, realmente, unul ireversibil. De fapt, în jurul acestor idei s-a axat şi dialogul pe care l-am avut la Bruxelles cu Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocierile pentru Extindere, Johannes   Hahn şi Secretarul General al Serviciului European de Acţiune Externă, Helga Schmid.

Mă bucur că am reușit să am un schimb de opinii direct cu înalții oficiali europeni, miniștrii de externe ai altor state membre UE, care au reiterat sprijinul constant pentru modernizarea țării noastre și consolidarea unui regim democratic viabil, demn de un viitor european al Republicii  Moldova. Totodată, am abordat și carențele vizibile ale procesului de reforme la nivel guvernamental și anume  necesitatea reformării sistemului justiției, combaterii corupției și asigurării stabilității financiar-bancare. Aceste trei domenii rămân a fi prioritare pe agenda Guvernului Republicii Moldova.

Al patrulea element esențial care rămâne pe agenda dialogului bilateral între Republica Moldova și UE este modernizarea condițiilor socio-economice pentru un trai decent al cetățenilor țării noastre. Reuniunea recentă a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova "Prietenii Moldovei" a constituit o ocazie favorabilă pentru evaluarea măsurilor sectoriale implementate de către Republica Moldova şi trasarea priorităţilor-cheie pe termen scurt în relaţiile noastre cu UE.

- Domnule Ministru, cum apreciați Dvs recomandările Consiliului pentru Afaceri Externe a UE. La Chișinău acestea au fost comentate  diferit?

- Pot să vă asigur că acestea sunt categoric mai bune pentru Moldova decât deciziile adoptate în 2016. Este evident faptul că, recomandările Consiliului pentru Afaceri Externe a UE, prin definiție, nu pot fi doar pozitive, dar acestea poartă un caracter constructiv, adică evidențiază reformele, progresele și acțiunile înregistrate într-o anumită perioadă de timp.

Textul concluziilor UE relevă de asemenea domeniile unde este necesară continuarea unui ritm sporit al transformărilor, în special în sectorul justiției, mass-mediei, combaterii corupției, investigației fraudei bancare. Notăm că aceste domenii constituie prioritățile agendei de reforme realizate de autorități în baza Acordului de Asociere. Dar țin să reiterez că recomandările aprobate în februarie 2018 la Bruxelles de către Consiliul pentru Afaceri Externe sunt echilibrate și cuprinzătoare, ceea ce ne va  ajuta să prioritizăm acțiunile autorităților pe termen scurt și mediu.

- La Bruxelles ați discutat și cu Federica Mogherini, vicepreședintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. Cum a apreciat ea rezultatele Consiliului Afacerilor Externe al UE?

- Federica Mogherini a menționat că discuția cu privire la Republica Moldova din cadrul Consiliului Afacerilor Externe al UE a arătat interesul și angajamentul statelor membre pentru țara noastră, asigurând partea moldovenească de sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru promovarea reformelor bazate pe Acordul de Asociere. De asemenea, Înaltul Reprezentant a încurajat Republica Moldova să participe în continuare în misiunile CSDP ale UE, precum și a reiterat interesul Domniei sale de a efectua o vizită la Chișinău

- De-a lungul ultimilor ani au fost anunțate mai multe termene privind depunerea cererii de aderare la UE. Ultimul termen în acest sens a fost 2019, atunci când România va deține președinția UE. Este fezabil un asemenea termen? Este pregătită Republica Moldova să solicite statutul de țară-candidat?

- Depunerea cererii de aderare presupune întrunirea unui şir de criterii şi condiţii, printre cele mai importante fiind nivelul de implementare a Acordului de Asociere cu UE, care, de altfel, se află în centrul programului de guvernare.

Un alt element pe care trebuie să îl luam în calcul este situaţia din Uniunea Europeană și efectele pe care le va produce Brexit-ul (ieșirea Marii Britanii din UE). Cert este faptul că Republica Moldova va depune maximum de eforturi pentru continuarea parcursului său european și sper, într-un viitor apropiat, să obținem statul de țară-candidat la UE. Semnalul transmis de UE în acest sens prin recenta sa Strategie „Perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest şi un angajament sporit al UE în regiune” este unul care reconfirmă continuitatea procesului de extindere a UE şi importanţa rezultatelor în procesul de reforme pentru apropierea perspectivei europene. Ceea ce aș vrea să perceapă toți cetățenii noştri este faptul că nu atât statutul țării contează, cât nivelul ei de dezvoltare și de democratizare a instituțiilor de stat. A fi beneficiar al bugetului UE și contribuabil la bugetul UE sunt două lucruri completamente diferite.

- O altă vizită importantă a fost în Statele Unite ale Americii. Din comunicatele  MAEIE nu am aflat prea multe, motiv pentru care în spaţiul public a fost sugerat că vizită este la un nivel inferior funcției dvs. Cu cine v-ați întâlnit în SUA și concret care au fost subiectele discutate? Am aprecia dacă ne-ați oferi detalii suplimentare comunicatelor MAEIE, formulate în tradiționalul limbaj diplomatic.

- Datorită diversității și rapidității evoluțiilor regionale și internaționale, un ministru de externe trebuie să își asume în termeni foarte restrânși declarațiile, acțiunile, afirmaţiile şi deciziile luate.

Nu putem să nu dăm curs unei invitaţii care vine din partea Statelor Unite ale Americii.  Nu ne putem compara cu Marea Britanie, Franța sau Germania ca să solicităm întrevederi protocolare la cel mai înalt nivel, în doar  5 zile. Vizita mea la Washington a fost organizată într-un timp record în istoria diplomației noastre și a fost destul de complexă.

Eu sunt adeptul unei diplomații dinamice şi a unui  dialog deschis. Pentru mine nu atât contează nivelul interlocutorului, cât rezultatele pe care le-am obţinut şi impresiile pe care le-am lăsat.

Întrevederilor avute la Washington au fost foarte bune şi extrem de utile, deoarece demnitarii cu care m-am întâlnit sunt cei care patronează dosarul relațiilor bilaterale cu Republica Moldova și sunt persoanele care informează direct administrația de la Casa Albă și Departamentul de Stat.

La Washington am avut întrevederi cu Bridget Brink, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia din cadrul Departamentului de stat al SUA și cu Elizabeth Hafner, Asistentul Adjunct al Reprezentantului Comercial al SUA pentru Europa şi Orientul Mijlociu, precum și cu reprezentanții Biroului de Politici investiţionale al Corporaţiei americane de investiţii private în străinătate.  Mai mult, am participat la ample discuţii în cadrul dezbaterilor publice de la Atlantic Council, German Marshall Fund, Centrul de analiză a politicilor europene (CEPA) şi Centrul de Studii strategice internaţionale (CSIS)

Aş vrea să subliniez că, în centrul discuţiei cu doamna Brink, au fost analizate diverse subiecte, care vizează, procesul de implementare a reformelor în Republica Moldova, situaţia internă şi evoluţiile politice, etc. În cadrul discuţiei au fost abordate evoluţiile pozitive în reglementarea transnistreană pe parcursul anului trecut şi perspectivele elaborării unui concept pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Totodată, Bridget Brink a menţionat importanţa intensificării eforturilor de combatere a traficului de fiinţe umane în Republica Moldova, altor probleme, care, într-un final, împiedică dezvoltarea social-economică și politică a țării noastre .

Referindu-mă la subiectele abordate în cadrul discuţiilor cu liderii prestigioaselor centre de analiză şi studii strategice,  țin să accentuez că în comun am identificat un spectru larg de direcţii de cooperare sectorială în domeniul economic, dar şi posibilitatea sporirii vizibilităţii evoluţiilor pozitive înregistrate de către Republica Moldova la nivel regional și internațional. Mai simplu vorbind - am văzut sprijinul interlocutorilor americani pentru menţinerea  Republicii Moldova pe agenda Administrației SUA.

- Ați revenit recent de la München unde v-ați întâlnit cu omologul dvs. rus, Serghei Lavrov. Având în vedere că, în ultimul timp, relațiile cu Rusia s-au răcit, ce ați discutat cu el, ați abordat subiectul demersurilor făcute de autoritățile moldovenești? Ne referim la hărțuirea funcționarilor și demnitarilor de la Chișinău. Care a fost atmosfera întrevederii?

- Întrevederea a avut loc tête-à-tête, într-o atmosferă pragmatică şi constructivă. A fost un schimb util de opinii pe marginea subiectelor de actualitate de pe agenda relațiilor moldo-ruse, fiind accentuată necesitatea îmbunătățirii dialogului politic, în vederea identificării unor soluții reciproc avantajoase pentru avansarea cooperării în domenii prioritare, inclusiv referitor la recentele evoluţii în cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. A fost abordată, desigur, şi chestiunea sensibilă privind hărțuirea funcționarilor și demnitarilor de la Chișinău, cu această ocazie fiind solicitată excluderea unor situații de acest gen pe viitor, precum  şi stabilirea unui dialog politic și comercial-economic, reciproc avantajos.

 - Apropo, ce se întâmplă cu Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova? Va fi retrimis Ambasadorul Andrei Neguță, sau va fi numit un alt ambasador? Va fi trimis din nou la post şi dacă da, aproximativ în cât timp?

- Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, a fost chemat la Chişinău pentru consultări, pe o durată nedeterminată, motivul fiind disfuncţionalitățile apărute în relațiile bilaterale moldo-ruse, măsurile restrictive de ordin comercial-economic, impuse agenților economici din Republica Moldova, precum și situațiile de hărţuire şi intimidare a unor cetățeni din Republica Moldova, precum și lipsa promptă a unor reacţii oficiale la demersurile repetate ale autorităţilor moldoveneşti în legătură cu aceste cazuri. Ambasadorul Andrei Neguță este un diplomat de carieră și dumnealui înțelege destul de bine aceste aspecte. Sunt ferm convins că, în viitorul apropiat, vom identifica soluții pragmatice pentru relansarea dialogului cu Federația Rusă.

 - Pe dosarul transnistrean, Rusia mai forțează un plan Kozak? Cum vede Moscova, în acest moment, reglementarea conflictului de pe Nistru?

- Nu cred că mai putem vorbi astăzi, după 15 ani, despre un al doilea plan Kozak care a fost discutat pe larg în 2003. Federaţia Rusă este parte la negocierile în formatul „5+2”, în calitatea sa de mediator. În consecinţă, are sarcina să asigure un echilibru şi o atmosferă prielnică pentru desfăşurarea negocierilor, în pofida predilecţiei sale pentru partea transnistreană. Acest lucru nu înseamnă, însă, deloc că Rusia este imparţială, dar mesajele generale au devenit mai echilibrate, fiind încurajat dialogul direct între Chişinău şi Tiraspol. Tocmai acest lucru s-a întâmplat în toamna anului trecut, când au fost semnate cele cinci decizii protocolare. A fost o avansare reală în relaţia celor două maluri ale Nistrului, după o etapă de stagnare şi acuzaţii reciproce.

În prezent, Rusia nu manifestă interes pentru a periclita dinamica negocierilor, acest fapt a fost reiterat și de către omologul meu rus, Serghei Lavrov, în cadrul întrevederii pe care am avut-o la München. Însă trebuie să fim prudent optimişti la semantica limbajului folosit și la comentariile pe marginea acțiunilor finale, întrucât limbajul diplomatic derivă, în principal, din jocurile de culise. Având în vedere că am intrat într-un an electoral este imperios să depunem toate eforturile pentru a obţine, până în toamnă, rezultate bune, acesta este,de altfel şi dezideratul actualei Preşedinţii italiene la OSCE.

 - O acțiune care a stârnit nedumerire este demersul Republicii Moldova la ONU privind retragerea trupelor ruse de ocupație din Transnistria. Ce s-a întâmplat de fapt la ONU? Este o retragere definitivă a iniţiativei, o amânare? Mai este un subiect valabil acest demers al diplomației moldovenești la ONU? Au existat presiuni din partea Federației Ruse ca Republica Moldova să-şi retragă această chestiune de pe agenda ONU?

- Subiectul privind retragerea forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne pe agendă şi nici nu poate fi vorba de retragerea acestuia.

Republica Moldova nu a renunţat şi nici nu are intenţia de a renunţa la această iniţiativă. În acelaşi timp, fac precizarea că în cadrul unei şedinţe a Comitetului general al ONU a fost solicitată amânarea examinării chestiunii retragerii forţelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova pentru o dată ulterioară, în vederea obţinerii unui sprijin mai larg în favoarea acestei chestiuni primordiale pentru ţara noastră.

Federaţia Rusă nu a făcut presiuni asupra Republicii Moldova să retragă subiectul de pe agenda ONU, dar a utilizat tot arsenalul de care dispune pentru a-şi promova poziţia sa cu privire la chestiunea retragerii forţelor sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova şi faţă de îndeplinirea angajamentelor internaţionale, asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999).

- O vizită, devenită tradițională pentru demnitarii moldoveni, a fost la  București. Având în vedere că marcăm Anul Centenarului, nu credeți că MAEIE ar trebui să se implice mai mult în elaborarea și implementarea unui program dedicat acestui eveniment istoric?

- Relațiile între Republica Moldova și România pot fi catalogate mai mult decât un parteneriat strategic multidimensional și funcțional, deoarece au la bază, în virtutea trecutului istoric, o legătură mai strânsă decât una tradițională între două state. Din momentul proclamării independenței Republicii Moldova, România ne-a susținut în plan bilateral, realizând un şir de proiecte, inclusiv proiecte investiționale în domeniile educaţiei, culturii economiei, infrastructurii, mediului, mediu, etc. Mai mult, la moment, sunt în proces de implementare proiecte investiționale de importanță națională crucială pentru Republica Moldova, cum ar fi, construcția fazei a doua a gazoductului Iași – Ungheni până la Chișinău şi interconexiunile electrice între cele două state. Aceste proiecte s-au dovedit a fi vitale pentru asigurarea securității energetice a ţării noastre, acum când au reapărut noi divergențe între Federația Rusă și Ucraina privind tranzitul de gaze naturale, livrate de Gazprom prin magistralele sale pe teritoriul ucrainean spre consumatorii europeni sau alte regiuni.

Apreciem, în egală măsură, ajutorul multilateral substanţial acordat Republicii Moldova de partea română, inclusiv consistenta asistență financiară, oferită la realizarea proiectelor privind renovarea şi reconstrucția grădinițelor și altor instituții de învățământ, a locuințelor pentru sinistrați, etc.

De asemenea, aş vrea să subliniez că Republica Moldova s-a bucurat și beneficiază în continuare de o susținere considerabilă din partea României în parcursul european al țării noastre, în special pentru realizarea obiectivelor pe care ni le-am asumat  în cadrul Acordului de Asociere RM-UE şi Parteneriatul Estic pentru implementarea reformelor justiției și lupta împotriva corupției, redresarea sectorului financiar-bancar, etc. Susținerea din partea României am simțit-o și în timpul recentei reuniuni de la Bruxelles a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova „Prietenii Moldovei”, condusă de miniștrii Afacerilor externe ai României și Franței, unde în urma unui dialog constructiv,  reprezentanții UE au apreciat buna prestaţie a țării noastre în cadrul Parteneriatului Estic și au exprimat mesaje de încurajare pentru continuarea reformelor în baza Acordului de Asociere, accentuând, în particular, domeniile justiției, combaterii corupției, investigării fraudei bancare.

Totodată, vreau să-mi reiterez poziția mea de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene că, în acest an, mi-aș dori să proiectez viitorul relațiilor moldo-române pe un făgaș strategic, credibil și de factură europeană. 

Referindu-mă la partea a doua a întrebării, țin să precizez că din punct de vedere instituţional, la nivel guvernamental, nu avem un program de activitate care ar conține prevederi referitoare la unirea Republicii Moldova cu România. Din câte cunoaştem, nici programul de activitate al Guvernului de la Bucureşti nu stipulează astfel de obiective în cooperarea sa cu Executivul de la Chişinău. În acest context, astăzi, ar trebui să ne ancorăm în prezent și să intensificăm eforturile noastre pentru a duce la bun sfârșit proiectele de infrastructură energetică și cele social-economice, iniţiate între Republica Moldova și România.

Cu certitudine, relaţia Republicii Moldova cu România este una multidimensională şi profundă, marcată de dorinţa ambelor părţi de avansare rapidă a Republicii Moldova pe calea integrării europene, în spiritul Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic între Republica Moldova şi România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

- Observam o intensificare a vizitelor în lumea arabă. Ce se întâmplă? Care sunt interesele Republicii Moldova în această regiune?

- Conform prevederilor Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016-2018, unul din obiectivele principale ale serviciului diplomatic național constă în dezvoltarea şi extinderea relaţiilor politice, economice şi culturale cu ţările lumii, inclusiv cu statele din Orientul Mijlociu.

Țările din Golful Arab (Persic), de fapt, constituie o prioritate pentru diplomația economică a țării noastre, de aceea în 2014 am deschis o misiune diplomatică în Statul Qatar, iar în 2017 în Emiratele Arabe Unite precum și un Consulat General al ţării noastre în oraşul Dubai.

Un interes aparte îl constituie impulsionarea relaţiilor comercial-economice, prin extinderea pieţei de desfacere a produselor moldoveneşti în statele din Orientul Mijlociu, precum şi atragerea investiţiilor străine din această zonă în ţara noastră. Diplomaţia moldovenească poate şi trebuie să creeze premisele necesare pentru diversificarea pieței de desfacere a produselor autohtone.

În această ordine de idei, se înscriu eforturile întreprinse de către autorităţile de resort ale Republicii Moldova de a facilita participarea reprezentanţilor companiilor moldoveneşti la cele mai importante expoziţii şi târguri din această regiune, inclusiv la recenta expoziţie internaţională „Gulfood”, sau alte evenimente de acest gen din zona respectivă. Și corectitudinea abordărilor noastre deja a fost confirmată prin fapte concrete – recent, în premieră, 18 tone de struguri moldovenești au fost exportați în Emiratele Arabe Unite.

- Domnule Ministru, care sunt relațiile Dvs cu președintele Igor Dodon? Există o colaborare între Dvs și actualul șef al statului? De curând Igor Dodon a anunțat că va merge în Germania, unde ar urma să aibă o întrevedere cu cancelarul Angela Merkel? MAEIE este implicat în vreun fel în organizarea acestei vizite? dar în cazul nenumăratelor sale vizite la Moscova?

- Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este instituția care promovează politicile externe ale statului în relațiile cu partenerii săi pe toate dimensiunile, reieșind din interesul național al Republicii Moldova. Și pentru atingerea acestor obiective colaborăm cu toate instituțiile statului, ghidându-ne de obiectivele strategice stabilite în programul de guvernare și angajamentele asumate de țara noastră în raport cu partenerii de dezvoltare, inclusiv diferite organisme internaționale.

Pornind de la acest deziderat, Ministerul acordă întreg pachetul de asistență profesională oricărei instituții în promovarea și implementarea obiectivelor de interes național  în relațiile cu partenerii Republicii Moldova. Mai mult, în unele cazuri, grație profesionalismului angajaților instituției, venim cu recomandări pe marginea unor probleme, reieșind din liniile directorii ale politicii noastre externe. Toate aceste principii stau și la baza relațiilor noastre cu Prezidenția, inclusiv și în contextul organizării vizitelor oficiale sau de lucru ale președintelui în diferite țări.

- Cu toate că sunteți în funcția de ministru relativ o perioadă scurtă, ați avut o serie de întrevederi în capitalele occidentale cu factori importanți ai politicii internaționale. Ce spun partenerii din occident despre Igor Dodon și ieșirile lui anti-europene, anti-americane și anti-românești?

- Partenerii externi au o interacțiune cu toate instituțiile statului – Parlament, Guvern, Președinție  și altele, formându-și concluziile și liniile lor de interacțiune.  Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, fiind o instituție care pune în aplicare politicile statului în raport cu partenerii de dezvoltare se axează pe analiza și monitorizarea obiectivelor asumate de Executiv și când discutăm cu ei ne referim strict la procedurile de realizare a obiectivelor asumate.

 -  Domnule Ministru, cum apreciați rezultatele Conferinței internaționale "Georgia, Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate", care s-a desfășoară la Chișinău și ce urmează mai departe?

 - În opinia mea, Conferința internațională  "Georgia, Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate" constituie un succes atât al Republicii Moldova, în particular, cât și a celor trei state organizatoare ale evenimentului. A fost dat un semnal clar actorilor regionali și internaționali privind angajamentul ferm faţă de integrarea europeană, considerată cel mai eficient instrument pentru a asigura prosperitatea, securitatea, dezvoltarea stabilă și democratică pe termen lung pentru toate aceste țări.

Mai mult, prin semnarea declarației comune, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au punctat un set  de probleme cu care se confruntă în procesul de asigurare a securității lor, lansând un apel clar partenerilor din statele membre ale UE și instituțiilor Uniunii Europene, precum și partenerilor din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue susținerea acestor 3 state pe calea dificilă, dar importantă a reformelor democratice.

Conferința a fost un prim pas în procesul de stabilire a unor noi obiective de colaborare, urmând ca Parlamentele, Guvernele, alte instituții ale celor trei state să identifice noi programe și proiecte de cooperare care ne vor permite depășirea riscurilor cu care ne confruntăm la moment.

- Care sunt prioritățile mandatului dvs. având în vedere că el ar putea dura, cel puțin teoretic, doar până la alegerile din toamnă?

- Obiectivul de bază al activităţii noastre pe parcursul anului 2018 va fi diplomația publică și serviciile rapide, de calitate pentru orice cetățean.

Un alt obiectiv major va fi promovarea şi dezvoltarea  diplomaţiei economice. Avem nevoie de acţiuni concrete pentru a moderniza țara și a facilita schimburile comerciale între Republica Moldova și partenerii străini. Deschiderea noilor piețe de desfacere pentru produsele autohtone va rămâne o sarcină primordială a diplomației Republicii Moldova.

Aderarea la Uniunea Europeană și preluarea celor mai bune practici europene rămân cheia de boltă a politicii noastre externe. Vom redubla eforturile pentru apropierea perspectivei de integrare europeană a țării noastre în baza unor abordări concrete, coerente, unitare și incluzive, care să răspundă pe deplin așteptărilor cetățenilor noștri și partenerilor europeni.

Un alt obiectiv important rămâne diplomația multilaterală care, desigur, necesită a fi consolidată rapid pentru a ne angrena în procesele internaţionale majore care ar duce la sporirea vizibilităţii, cunoaşterii si credibilităţii ţării noaste pe scena internațională.

Vocea Republicii Moldova trebuie să se facă auzită ori de câte ori va fi necesar pe plan bilateral și multilateral. Ne dorim ca Republica Moldova sa nu fie doar beneficiar al bugetului diverselor organizații internaționale și regionale, dar să ne putem antrena eficient în diverse proiecte, atât ca participanţi, cât şi în calitate de contribuabili la diferite programe și acțiuni în vederea implementării cu success a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă  ale ONU

- Vă simțiți un ministru tehnocrat sau unul politic?

- În primul rând, mă simt un ministru profesionist, deoarece, în primul rând, sunt diplomat de carieră, şi, în al doilea rând, n-am fost şi nu sunt membru de partid, iar pentru noi diplomații acest fapt este o condiţie sine qua non.

Indiferent de coloratura politică a guvernării, diplomații ca și militarii  apără interesele ţării lor, nu diverse interese politice. Animat de această idee, îi îndemn, atât pe colegii din sistemul diplomatic, cât și pe acei jurnaliști și comentatori politici, pasionați de politica externă, să ne conjugăm eforturile pentru a ne servi ţara cu credinţă, devotament şi consecvenţă.

Vă mulțumesc pentru interviu și pentru interesul manifestat.