În pragul celei de al 27-lea an de la de proclamarea independenței R.Moldova, redacția Deschide.MD face o radiografie a succeselor, insucceselor și a stării de facto a lucrurilor, împreună cu Ambasadorul României în R.Moldova, Excelența Sa, Domnul Daniel Ioniță. Abordăm tema relațiilor dintre Chișinău și București, dăm notă relațiilor externe ale R. Moldova în raport cu partenerii de dezvoltare, discutăm despre politica internă care-și lasă umbra pe relația dintre cele două maluri de Prut, iar, pe final, aflăm în ce condiții Reunificarea Țării ar putea deveni proiect de țară pentru România.

- Stimate d-le Ambasador Daniel Ioniță, cum ați caracteriza actualul nivel de cooperare dintre Republica Moldova și România?

Avem o relație consolidată și extinsă. Este o relație care are la bază un Parteneriat Strategic privind susținerea parcursului european al R.Moldova și este o relație care acoperă toate domeniile de interes. Este o relație care evident a cunoscut suișuri și coborâșuri în cei 27 de ani de independență ai Republicii Moldova. De atunci încoace încercăm prin tot ceea ce facem să contribuim la îmbunătățirea stării de fapt, la consolidarea democrației, a statului de drept, astfel încât, prin toate proiectele noastre, să ajungem la toți cetățenii R. Moldova.

- Există restanțe în relațiile dintre cele două state? Care ar fi acestea?

Nu cred că există restanțe în această relație. Este o relație dinamică, una consolidată și extinsă. Nu cred că există niciun domeniu în care să nu avem exemple de bune practici sau exemple de cooperări care au o istorie și care, cu siguranță, vor avea continuitate pe viitor. În baza declarației de Parteneriat Strategic, comisiile parlamentare cât și cele guvernamentale au avut anul acesta reuniuni de lucru atât la București cât și la Chișinău. Deci suntem în parametri de lucru normali.

- Vă întreb pentru că în scurt timp vom sărbătorii, din nou, Ziua Limbii Române, care, din păcate, nu și-a ocupat locul în Constituția R.Moldova cu toate că există inclusiv o decizie a Curții Constituționale. Poate fi considerată aceasta o restanță în relația dintre cele două state românești?

- Aceasta, dacă vreți, este o restanță a R. Moldova, nu o restanță a relației dintre R.Moldova și România. Așa cum ați menționați și Dvs, există o prevedere în  a Republicii Moldova și o interpretare cu care a venit Curtea Constituțională asupra limbii de stat. Practic ar trebui ca procesul de conciliere legislativă  să fie inițiat de către autoritățile responsabile din R.Moldova.

- În ultima perioadă din zona politicii moldovenești au apărut diferite poziții mai puțin prietenoase la adresa guvernului României și a politicii României în Republica Moldova. Au existat inclusiv politicieni moldoveni care au participat la mitingurile de protest de la București. Cum au fost percepute aceste ”luări de poziție” la nivelul instituțiilor statului român și cât de fundamentate sunt acestea?

- Pe de o parte, relațiile dintre R.Moldova și România sunt ample. Acestea vizează inclusiv legături directe la nivelul partidelor politice. Există, de asemenea, foarte mulți cetățeni din R.Moldova care au dublă cetățenie, adică și cea română. În cazul enunțat de Dumneavoastră, ar trebui să ne uităm cu mare atenție cine anume a fost la manifestările respective și în ce calitate. Evident nu este rolul meu ca Ambasador să intru în evaluări de natură politică, nu am făcut-o și nu o voi face. Cred, însă, că toți cei responsabili se vor uita cu mare atenție la ceea ce s-a întâmplat la București, tocmai pentru a clarifica nu doar cauzele, dar și eventualele abuzuri.

Pe de altă parte, nu suntem încă în situația de  a trage concluzii la careva interferențe ale unor factori străini în treburile interne ale  țării noastre. În ceea ce privește România, noi respectăm suveranitatea și independență R.Moldova și nu dorim să fim asociați cu evoluțiile politice de la Chișinău. -

- Având în vedere că s-a manifestat inclusiv la Ambasada României din Chișinău, pot fi considerate aceste acțiuni drept un comportament neprietenos față de statul român?

- Depinde cum interpretezi aceste manifestări. Au fost și cred că vor mai fi proteste în fața Ambasadei României pe diverse teme. Un lucru trebuie reținut: România este un stat mai mare și mai puternic decât pare la prima vedere, un stat care are o memorie lungă. Este un stat membru al UE și NATO. Cred că ar fi o greșeală să judecăm relațiile cu România doar prin prisma relațiilor directe dintre partidele de la București și partidele politice de aici.  România este un stat care respectă pe deplin democrația și drepturile omului.  Este un stat care își dorește relații de colaborare speciale cu R.Moldova. Este un stat care a susținut întotdeauna R. Moldova și o va susține atâta timp cât evoluțiile de la Chișinău se încadrează în făgașul evoluțiilor  democratice și ale statului de drept. Și nu cred că e cazul acum să tragem concluzii pripite.

- Afectează culoarea politică a guvernelor de la București sau politica internă din România relația cu Republica Moldova?

Faptele demonstrează de la sine. Toate proiectele care au fost demarate pe timpul unui Guvern, au continut și pe timpul Guvernelor ulterioare. Am să vă dau un exemplu: renovarea instituțiilor preșcolare a început pe timpul Guvernului Ponta și a fost continuată de către Guvernele  Cioloș. Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Mai mult, recent, Guvernul condus de doamna Prim-ministru Viorica Dăncilă a decis să suplimenteze suma pentru acest proiect cu încă trei milioane de euro. Deci există o linie groasă de continuitate atâta vreme cât la Chișinău evoluțiile se încadrează în parametrii democratici normali. Prin astfel de programe, să știți, vrem să ajungem la toți cetățenii R.Moldova, pentru că ei sunt cei care ne sunt foarte dragi, pentru ei acționăm și în beneficiul lor dorim să ajutăm R.Moldova.

Relații noastre sunt unele speciale. Nu trebuie să cădeam în capcana unor interpretări de natura politică. Spuneam mai devreme: România este mai mare decât pare la prima vedere, iar cu R.Moldova avem relații extinse care se bazează pe comunitatea de limbă, de istorie, pe tradiții. Sunt legături frățești, legături de sânge, care nu pot fi uitate și nu pot fi șterse cu ușurința din memoria noastră colectivă.

- Nu cu mult timp în urmă, autoritățile de la Chișinău au semnat mai multe acorduri cu Tiraspolul. Pot fi considerate aceste acorduri niște cedări?

- După cum știți, România nu este parte directă în formatul de negocieri ”5+2”, dar suntem în conectați la negocieri prin dubla noastră calitate de membru al UE și de stat membru al OSCE. Am constatat că în ultimii ani, în special din 2016 încoace, au fost realizate unele progrese importante în ceea ce privește angajamentele asumate în cadrul protocoalelor Berlin+. Subliniez, sunt progrese importante și ele au fost remarcate ca atare și de România. România întotdeauna s-a pronunțat pentru rezolvarea pașnică a acestui conflict , ținându-se cont de suveranitatea și de integritatea teritorială a R.Moldova în granițele sale recunoscute internațional. Sperăm că aceste progrese să fie în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. România are o sensibilitate aparte în ceea ce ține de unele dintre aceste chestiuni. Spre exemplu ne bucură faptul că în sfârșit școlile cu predare în grafia latină au obținut condiții normale de funcționare și sperăm ca promisiunile făcute să se materializeze prin fapte.

Noi ne implicăm și prin susținerea obiectivelor R.Moldova inclusiv la forurile internaționale. Un exemplu recent în acest sens: România a fost un stat sponsor al rezoluției ONU privind restragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Deci suntem prezenți și suntem interesați de o evoluție pașnică, inclusiv din considerentul de securitate regională.  Să nu uităm că regiunea transnistreană este la mai puțin de 150 km de granița răsăriteană a României. Așadar, evoluțiile de acolo nu ne sunt indiferente.

- Cu siguranță că principalul eveniment al acestei veri l-a constituit rezoluția Parlamentului European și suspendarea finanțării macrofinanciare pentru Republica Moldova. Cum a primit România,  ca principal susținător al R.Moldova în UE, această decizie?

- Suntem susținători fermi ai parcursului european al R.Moldova. Susținem acest parcurs având în vedere și experiența recentă  a României, pentru că știm că acest parcurs necesită parcurgerea unor reforme dureroase. De asemenea, România  actionează  sincron cu partenerii noștri europeni, suntem aproape de obiectivele pe care și le propune  R.Moldova și încercăm să contribuim de fiecare dată la o mai bună înțelegere între părți. Pentru asistența macrofinanciară a existat un angajament între R.Moldova și UE care presupunea acordarea banilor în trei tranșe, fiecare tranșă având asociate  câte 10  condiționalități. Dacă sub aspect tehnic, cel puțin pentru tranșa întâi aceste condiționalități au fost în mare parte îndeplinite prin decizii adoptate recent în Parlamentul R.Moldova, există însă și un criteriu de natură politică, nenegociabil, care a dus la suspendarea, deocamdată, a asistenței macrofinaciare promise Republicii Moldova. Noi sperăm că în scurt timp vor fi create condițiile pentru a fi eliberată prima tranșă. Este vorba despre o suspendare a deciziei, nu despre o anulare sau altceva. UE a intrat într-o pauză strategică, să zicem așa, așteptând și urmărind evoluțiile de la Chișinău.

- Decizia Parlamentului European ajută Republica Moldova sau o fixează și mai mult în zona gri a relațiilor internaționale? Se mai poate vorbi de un parcurs european al Republicii Moldova?

- Și da, și nu! Pe de o parte, „Da” pentru că la nivelul UE există încă un interes sporit pentru evoluțiile din R.Moldova. Să ne reamintim, cu ceva timp în urmă R. Moldova era considerată o campioană a Parteneriatului Estic, însă  evoluțiile ulterioare de aici au aruncat o umbră de indiferență peste dosarul R.Moldova. Spun asta în cunoștință de cauză, pentru că România a încercat de fiecare dată să fie vocală, să fie un avocat eficient al parcursului european al R.Moldova. Din acest punct de vedere, o astfel de rezoluție adoptată de Parlamentul European transmite un mesaj de preocupare, ce ar trebui să fie luat și interpretat ca atare de R.Moldova.

Pe de altă parte, dacă luăm în calcul rezultatul, mă refer la suspendarea asistenței macrofinanciare, pot spune că această rezoluție a fost adoptată într-un moment nepotrivit. Trebuie să recunoaștem - în ultimul timp la Chișinău au fost realizate reforme. Și știu ce spun! S-a stabilizat situația politică internă, iar pe baza consolidării situației politice au fost înregistrate mai multe progrese inclusiv în ceea ce privește stabilitatea macrofinanciară și asigurate condițiile pentru revigorarea economică a R.Moldova. Avem și previziuni economice destul de bune pentru anul viitor. Totodată, au fost puse bazele unor reforme importante, dar dureroase. Nu e ușor să faci o reformă a administrației publice centrale, mai ales cu un an îaninte de alegeri. S-au pus bazele unei reforme a pensiilor, s-a insistat pe disciplina fiscală, s-a adoptat legea privind libertatea mass-mediei care se referă inclusiv la combaterea propagandei, a demarat mica reformă în justiție și multe altele. Toate aceste chestiuni  trebuie să fie remarcate și apreciate pentru că ele vor avea descărcare în beneficiul cetățenilor. În același timp, toate aceste reforme trebuie să fie susținute și din exterior. Nu te poți uita într-un mod îngust la toate aceste evoluții alegându-ți doar anumite decizii sau teme sensibile numai pentru a avea justificări ca să pui la colț R.Moldova. România încearcă să explice aceste lucruri cu înțelegere și peocupare. R.Moldova este un stat de drept și în cei 27 de ani de independență a pus bazele unor instituții, dar ea este încă o democrație tânără care trebuie ajutată pentru a se transforma după chipul și asemănare statelor europene. Sunt încă multe practici de care trebuie să se scuture R.Moldova. Sunt încă multe moșteniri emoționale și istorice, inclusiv cele de sorginte sovietică, de care trebuie să scape R.Moldova.

Uniunea Europeană este interesată să aibă relații corecte și principiale cu R.Moldova, dar și R.Moldova trebuie să înțeleagă că este în primul rând în interesul ei să păstreze relațiile bune cu UE.

-Evoluția regională de securitate nu este una foarte favorabilă Republicii Moldova. Este R.Moldova supusă unui război hibrid?

- Sunt elemente ale războiului hibrid care se atestă în R.Moldova. În multe privințe, R.Moldova este un laborator de încercare pentru multe din elementele războiului hibrid: mă refer aici la propagandă, la prezența trupelor străine pe teritoriul său fără a exista acceptul autorităților de la Chișinău. Există multe dezinformări care pleacă din R. Moldova și care vizează la un moment dat și state mai mari. Așa cum spuneam, R.Moldova poate fi un interesant studiu de caz al elementelor de război hibrid. Dar să știți că elemente ale războiului hibrid sunt  prezente  și în alte state, doar că R.Moldova ar putea fi un avanpost al acestor acțiuni  și R.Moldova este poate mai vulnerabilă comparativ cu  alte state. Ca să poți face față acestor provocări trebuie să dispui de instituții reziliente, ori nu întotdeauna instituțiile din R.Moldova dispun de toate capacitățile necesare.  România și UE asta și încearcă să facă: să sporească gradul de reziliență a instituțiilor statului prin toate proiectele pe care le sprijină generos aici.

-România a ajutat foarte mult R.Moldova din punct de vedere financiar, inclusiv prin intermediul acelui grant nerambursabil de 100 de milioane de euro. Din el s-au cheltuit circa 40%. Pentru acordarea celorlalte tranșe au fost înaintate proiecte concrete, idei? Ar putea aceste proiecte să deruleze până la alegeri?

- De-a lungul timpului, România a acordat asistență necondiționată, dezinteresată și totodată de valori substanțiale Republicii Moldova. Această asistență a avut mai multe linii de finanțare și respectiv de acțiune. Grantul nerambursabil de 100 de milioane de euro a fost unul dintre ele. Din acești bani au fost alocate fonduri pentru proiecte de natură energetică, pentru proiecte umanitare și, poate, pentru proiectul cel mai vizibil: asistența financiară și tehnică pentru renovarea instituțiilor preșcolare din R.Moldova. Evident există planuri, idei, există posibilități de continuare a proiectelor din fondurile alocate acestui grant nerambursabil, doar că sunt așteptate niște decizii în acest sens.

Dincolo de acest grant, România are și alte posibilități de asistență pentru R.Moldova, ea fiind principalul beneficiar al asistenței oficiale  de dezvoltare alocată de România. Au fost renovate instituții culturale de prestigiu din R.Moldova, cum ar fi Muzeul Național de Artă, Sala cu Orgă din Chișinău sau Teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul . Tot aici putem menționa cele 16 secții de la Institutul Mamei și Copilului renovate cu asistență din partea României. Au fost derulate diverse proiecte privind aprovizionarea cu apă sau stocarea legumelor și fructelor, s-a construit o unitatea spitalicească modernă de transfuzie a sângelui la Cahul și foarte multe altele.

Sunt și proiecte de importanță națională cum ar fi programul SMURD, au fost donate 196 de microbuze școlare, alocăm anual  circa 5000 de burse pentru elevii și studenții moldoveni, precum și locuri în taberele de odihnă. Ne-ar trebui probabil mult prea mult spațiu ca să le punctăm în detaliu pe toate. Vreau să vă spun doar că toate aceste proiecte costă și sunt achitate de către contribuabilii români, din taxele pe care le achită ei în bugetul de stat al României. Ne dorim însă ca aceste proiecte să ajungă în mod egal la toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnia cu care se autoidentifică sau locul de trai.

-În ultimele luni la Chișinău au fost luate decizii pentru care am fost taxați sau în cel mai bun caz  - criticați de către oficiali de la Bruxelles și Washington. Dialogul și cooperarea cu București va fi afectată de aceste evoluții interne?

- Urmărim cu atenție orice evoluție din R.Moldova. România este un stat membru și responsabil al UE și al NATO. România va asigura în 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene, iar  în acea calitate, țara noastră  va acționa pentru sporirea coeziunii și promovarea politicilor UE pe toate spațiile de interes. Nu cred că relațiile bilaterale dintre România și R.Moldova, care sunt ghidate de susținerea fără rezerve a parcursului european al R.Moldova, vor avea de suferit atâta timp cât R.Moldova va rămâne pe făgașul său democratic. 

- Suntem în Anul Centenarului. Cum se vede centenarul de la Chișinău? Există acțiuni comune cu Guvernul Republicii Moldova?

Tot ce facem noi în R.Moldova, în special în acest an, vrem să fie pus sub egida Centenarului. Centenar care, din păcate, rezonează diferit pe cele două maluri ale Prutului. Noi, pe malul drept, ne bucurăm cu adevărat și ne amintim cu emoție și recunoștință de acel moment astral din 1918, când toți românii s-au unit pentru a reîntregi Țara. Pentru noi, pe malul drept, este un prilej excelent să ne gândim la tot ce am reușit, și cu bune și cu rele în ultima sută de ani.  De asemenea, ne gândim și la ceea ce va trebui să facem în următoare sută de ani, planuri care se construiesc zi de zi prin gesturi, fapte ...

Până acum am avut mai multe proiecte sub umbrela Centenarului, dar așteptăm cu mare emoție și alte evenimente cum ar fi festivalul de carte Bookfest. Peste 50 de mii de titluri care aparțin editurilor de pe cele două maluri ale Prutului vor fi oferite la Chișinău iubitorilor de literatură în intervalul 29 august – 2 septembrie anul curent. Tot în luna septembrie vom avea a patra ediție consecutivă a Festivalului Teatrelor Naționale. Toate aceste evenimente sunt finanțate de ministerele  de resort din România, de Institutul Cultural Român cărora, folosesc acest prilej, doresc să le mulțumesc. Pentru că, până la urmă, Chișinăul este un spațiu cultural românesc așa cum este Sibiul și orice alt oraș din România.

- Din ce în ce mai mulți cetățeni din Republica Moldova încep sa vadă reunificarea cu România ca pe ultima șansă de instaurare a normalității și bunăstării? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca reunificarea sa devină proiect de țară al României?

- Politica oficială a României față de R.Moldova este cea pe care v-am spus-o mai devreme: susținerea parcursului european. Un proiect la are vă referiți Dvs trebuie să fie susținut în egală măsură de cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului. În ceea ce ne privește,, aș aminti sesiunea specială  a Parlamentului României care a avut loc la București pe data de 27 Martie, curent, la care a participat și o delegație importantă din R.Moldova și care s-a finalizat cu o Declarație solemnă referitoare la actul Marii Uniri de la 1918.