Ambasadorul Republicii Slovacia, Dusan Dacho, a explicat într-un interviu pentru Deschide.MD care sunt prioritățile Bratislavei în calitate de președinte a OSCE în anul 2019. De asemenea, a lămurit de ce negocierile în formatul 5+2 vor reîncepe abia în lunile mai sau iunie 2019 și de ce retragerea militarilor ruși din Transnistria este un deziderat de termen lung.

- Excelență. Republica Slovacă a preluat la 1 ianuarie președinția în cadrul OSCE. În calitate de președinte a OSCE, Slovacia va avea o abordare diferită pe problema transnistreană sau va merge pe linia asumată de statele care au precedat-o - Germania, Austria, Italia?

- În primul rând, înțelegeți foarte bine că Slovacia și-a asumat președinția în cadrul OSCE pentru anul 2019. Ministrul de Externe, Miroslav Lajcak, a prezentat prioritățile noastre la Viena, la Consiliul permanent al OSCE. Dacă ați avut ocazia să citiți prioritățile, ați văzut că Slovacia este foarte interesată de această regiune. Ministrul a menționat că noi vrem să fim ambițioși și foarte realiști. Vorbind despre priorități, prima în cadrul președinției slovace este prevenirea, medierea și atenuarea conflictului. Sunt niște priorități direct legate de Moldova și Transnistria. A doua prioritate este asigurarea unui viitor mai sigur, iar a treia - multilaturalismul eficient, care, la fel, se referă la regiune și condițiile politice de aici, așa cum înțelegeți.

Vorbind despre sloganul principal, acesta sună în felul următor: „Pentru oameni, pentru dialog și pentru stabilitate!”. Puteți vedea că linia roșie care trece prin toate acestea se referă la stabilitate, interesul oamenilor, dialog.

Vorbind despre continuarea politicilor asumate anterior, este foarte bine cunoscut că toate statele menționate - Germania, Austria, Italia - sunt membre ale Uniunii Europene. Slovacia, ca unul dintre statele membre ale UE, ar vrea să continue drumul de succes care a început odată cu președinția Germaniei. Noi vrem să continuăm acele puncte de succes pe care le-am atins în anul 2017 și care au început să fie implementate în anul 2018. Cel mai important obiectiv pentru 2019 este să păstrăm acest dinamism pozitiv în procesul de reglementare.

- Când vorbiți despre multilateralism, la ce vă referiți, de fapt?  

- Când vorbim despre multilateralism, noi trebuie să luăm în considerare formatul de negocieri 5+2, care este determinant pentru procesul de reglementare. Cunoașteți care sunt statele membre ale formatului 5+2. Pentru a atinge rezultate pozitive, trebuie să avem acordul fiecărei părți a formatului. Așa funcționează sistemul. În același timp, ministrul de externe al Slovaciei crede, cu toată certitudinea, în capacitatea puterii locale de a negocia. Noi am urmărit foarte atent toate succesele atinse în 2017 și 2018. Ministrul de Externe Miroslav Lajcak a apreciat de multe ori curajul politic care a fost demonstrat de liderii de pe ambele maluri ale râului Nistru. Numai datorită curajului politic și angajamentelor, aceste rezultate au putut fi atinse. Noi vom continua acest proces, să implementăm pachetul Berlin plus, să-l ducem la bun sfârșit. Sunt cel puțin două puncte pe care trebuie să le atingem - telecomunicațiile și cazurile penale. Apoi vrem să vedem care vor fi celelalte măsuri care pot fi identificate. Este foarte pozitiv că sunt semnale de la ambele părți.

- Ne puteți spune care vor fi noile propuneri pe agenda de negocieri, după ce va fi implementat pachetul Berlin plus?

- Unele dintre ele sunt foarte simple, dar ambele părți trebuie să le accepte. Nu vreau să fiu grăbit.

- Este posibil să găsim o soluție politică pentru Transnistria în acest an sau cel puțin să ne apropiem de o asemenea soluție?

- Eu nu aș vorbi în termeni dacă e posibil sau nu. Din experiența mea, luând în considerare că au trecut 27 de ani de la conflict, eu nu cred că este foarte realist că o soluție politică poate fi atinsă într-un termen atât de scurt. De obicei, aceste procese sunt mult mai complexe și necesită mult mai mult timp. Probabil, vă referiți la aluziile că se pregătește pachetul politic. Noi am fost informați de președintele Republicii Moldova despre pachetul care a fost pregătit de consilierii săi. Desigur, determinarea trebuie să aducă acest pachet la viață. Ministrul de Externe Miroslav Lajcak, răspunzând la aceasta întrebare, a spus că noi trebuie să fim ambițioși dar realistiști. Voi vedea ce este posibil. Iar ceea ce este posibil va fi determinat de voința politică de la Chișinău și Tiraspol.

- Dar putem spune că în acest an vor fi implementate a celelalte două pachete - social și economic?  

- Cooperarea economică este ceva care deja se află în proces. Sunt elemente care mai pot fi identificate - transportul și sistemul bancar. Grupurile de lucru se întâlnesc și lucrează în pofida faptului că o decizie politică nu se va lua până nu se va consuma procesul electoral. Ceea ce contează, din punctul nostru de vedere, este că procesul politic nu se află în blocaj. Vrem să încurajăm ambele părți să continue lucrul la nivel de experți, la nivel tehnic. Procesul de negocieri nu trebuie să devină ostaticul ciclurilor politice. Conservarea dinamismului pozitiv e foarte importantă.  

- Care a fost argumentul de a-l menține pe Franco Frattini în calitate de reprezentant special al OSCE pentru Transnistria?

- Au fost niște argumente foarte simple. Domnul Frattini este un politician experimentat și recunoscut, el a demonstrat rezultate excelente. Deci, ministerul de Externe de la Bratislava a decis să extindă mandatul domnului Frattini pentru președinția noastră.

- Când va avea loc prima vizită a lui Franco Frattini în Moldova și prima întrunire a formatului 5+2?

- Nu vă pot comunica o dată. Ceea ce este important la acest nivel este lucrul în cadrul grupurilor de experți. Abia după ce se vor consuma alegerile în Republica Moldova, când va fi formată o nouă coaliție, vom putea începe un nou pachet pe Transnistria. Când vor fi rezultate pe cele două chestiuni rămase din pachetul Berlin plus, când vom avea o înțelegere pe noul pachet, abia atunci vom trece la următoarea etapă. Acest lucru nu este posibil până la consumarea deplină a procesului electoral în martie sau la începutul lunii aprilie. Eu cred că o întâlnire 5+2 va avea loc în mai sau iunie, dar numai în cazul în care totul va fi bine.

- Noi cunoaștem poziția domnului Frattini cu privire la trupele rusești în Transnistria: acestea trebuie să rămână în regiune. Care este poziția Slovaciei pe acest subiect?

- Abordarea Slovaciei, la general, dar și cu privire la Republica Moldova, derivă din tratatele internaționale. Asta înseamnă suport pentru integritatea teritorială și suveranitate. Slovacia susține rezoluția din cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite cu privire la retragerea necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

- Cunoaștem despre desele vizite ale OSCE-ului în UTA Găgăuzia. Care este interesul acestor vizite în regiunea autonomă?  

- Nu pot vorbi din numele OSCE-ului, dar pot răspunde din punctul general de vedere, ca un reprezentant al unui stat membru UE în Republica Moldova și ca reprezentant al unuia dintre cei 57 de membri ai OSCE. Desigur, Găgăuzia este o regiune autonomă, care arată niște exemple. Respectul față de minorități este unul dintre elementele-cheie cărora societățile democratice din vest le acordă o atenție deosebită. Cu cât democrația este mai matură, cu atât este mai mare respectul față de problemele minorităților. Organizațiile internaționale, inclusiv OSCE, susține dialogul dintre centru și regiuni. Ele contribuie la dezvoltarea regiunilor etnice și oferă suport pentru ca să devină parte integră a țării.  

- Deci, UTA Găgăuzia poate fi un exemplu pentru Tiraspol?

- Aș ezita să răspund în asemenea mod. Totul depinde de guvernarea de la Chișinău și de autoritățile locale din Tiraspol. Noi credem că dacă Chișinăul va arăta un exemplu bun, relații calitative cu o regiune etnică, regiune autonomă, asta lansează semnale pozitive, și invers!

- Ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, i-a spus, la Chișinău, ministrului de Externe slovac, președinte în exercițiu la OSCE, Miroslav Lajcak, că Republica Moldova își propune în vederea soluționării diferendului transnistrean - retragerea trupelor ruse - o inspecție internațională la depozitele de muniții din Cobasna și introducerea unei misiuni de pacificare cu mandat internațional în Transnistria. Este posibil să atingem aceste deziderate în timpul apropiat?  

- Eu le percep ca pe niște obiective pe termen lung. La această etapă, reglementarea conflictului se află în mâinile formatului 5+2. Ceea ce poate fi atins este prerogativa formatului 5+2. Doar după ce se va ajunge la o înțelegere în format 5+2, poate fi convenită o formă mai largă. Fără o asemenea înțelegere, nu cred că este realist.

- În aceeași zi, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a spus lui Lajcak că singurul scop al Transnistriei rămâne recunoașterea internațională. Sunt două declarații antagoniste. Cum comentați?

- În cariera mea de 27 de ani în serviciul extern, am experiența de a nu comenta discursurile politicienilor. Toate declarațiile politice sunt făcute cu un anumit scop. În calitate de diplomat profesionist, eu vreau sa mă concentrez asupra lucrurilor realizabile. Nu asupra acestor probleme antagonice, ci asupra acelor deziderate asupra cărora putem găsi o soluție. Noi trebuie să tindem spre lucruri pragmatice care vor schimba viața oamenilor de pe cele două maluri ale Nistrului înspre bine.

- Am observat că Slovacia are anumite proiecte în Transnistria, a lansat recent o stație de alimentare cu apă potabilă în Voroncovo, Râbnița. Ce alte proiecte aveți în Republica Moldova?

- Pentru Slovacia, sunt două state prioritate în lume, și numai una în Europa: Republica Moldova. Slovacia nu este o țară foarte diferită de Moldova. Puțin mai multă populație, puțin mai mare, economic vorbind, mai dezvoltată. Suntem aproape geografic, noi credem că ne înțelegem reciproc. Avem relații excelente, de aceea noi am ales Moldova ca stat prioritar pentru noi noi. Cooperarea noastră a început acum cinci ani, Moldova fiind deja prioritară. În fiecare an noi investim în jur de un milion de euro în Republica Moldova. Sunt diferite tipuri de proiecte. De obicei sunt 3-4 proiecte mai mari și în jur de 10-12 microgranturi. Mai avem contribuții la UNDP și UNICEF.

Vreau să vă spun că cea mai activă regiune care depune proiectele la ambasadă este Găgăuzia, ei sunt foarte documentați și cunosc foarte bine cum să scrie un proiect. Dar noi încurajăm toate regiunile să fie active.