De câteva luni încoace, aproape la fiecare şedinţă a CSM sunt examinate cereri de demisie din partea judecătorilor. Îi sperie reforma pensiilor sau lupta anticorupţie? Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, explică acest fenomen într-un interviu acordat, în exclusivitate, portalului Deschide.MD. Discutăm cu Domnia sa şi despre noua harta a instanţelor judecătorești, care - spune el - ar putea fi anulată săptămâna aceasta. De asemenea, vorbim despre proiecte ce prevăd o nouă structură a CSM, despre bugetul şi problemele din sistem, dar şi despre comunicarea pe care o va stabili instituţia, pe care o conduce, cu noul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

— De la o vreme încoace, nu avem nicio şedinţă a CSM la care nu să nu fie discutate cereri de demisie din partea judecătorilor. Cum explicaţi fenomenul?

— Voi fi sincer cu Dvs. Ştiţi că există un proiect care prevede modificarea sistemului de pensii la funcţionarii de stat, printre care şi judecătorii. El a fost votat deja în prima lectură, în Parlament. Acest proiect prevede reducerea cuantumului pensiei, reducerea indemnizaţiilor pe care le primesc judecătorii la eliberare, dar şi majorarea vârstei de pensionare. Nu aş vrea să intru în foarte multe detalii, pentru că, despre acest proiect, s-a discutat destul de mult (este public), dar cert este că e în detrimentul mai multor categorii de funcţionari publici, printre care, spuneam, şi judecătorii. În plus, de la an la an, cerinţele faţă de judecători sunt din ce în ce mai mari, iar dosarele – mai multe şi mai complicate. Astfel, ei sunt puşi în situaţia în care trebuie să cântărească avantajele şi dezavantajele rămânerii în sistem, iar o parte ajunge la concluzia că e mai bine să plece. CSM nu are dreptul să le refuze cererile.

— Bine, dar proiectul privind reforma sistemului de pensii este recent, pe când plecarea judecătorilor a început acum câteva luni...

— Da, într-adevăr, şi eu am citit proiectul respectiv abia acum două săptămâni. Pe culoare, de ceva timp, se vehicula, însă, că el există. Unii l-au obţinut mai devreme de la cei care îl elaborau la Ministerul Muncii şi au luat decizia pe care au considerat-o mai avantajoasă.

— Până la urmă, câţi judecători au plecat în această perioadă?

— Din noiembrie până în prezent, au plecat 31 de judecători. O bună parte dintre cei care au dorit să plece şi-a retras cererea chiar şi după ce le-am aprobat în şedinţa CSM. Purtăm discuţii cu fiecare în parte şi îi rugăm să mai rămână sau, cel puţin, să mai aştepte. Pe unii reuşim să-i convingem. 

— Unele voci vorbesc despre faptul că un motiv al acestor cereri de demisie ar fi şi frica de măsurile anticorupţie din ultima vreme. Dvs. admiteţi acest lucru?

— Nu vă pot spune cu exactitate, dar, potrivit judecătorilor, condiţiile de lucru sunt din ce în ce mai exigente. Plecarea din sistemul judecătoresc, acum, este convenabilă judecătorilor din raioane, în mod special. Ei au locul de trai acolo, familia... Şi, în cazul în care se pensionează, pe lângă pensia pe care o vor primi, ei pot obține și alte câștiguri. De exemplu, ei se pot angaja în calitate de avocat sau pot face consultanţă jurdică la o societate comercială, primind un salariu echivalent celui de judecător. Evident, arestul unor judecători a avut o influenţă psihologică asupra colegilor din sistem (nici nu suntem foarte mulţi, vreo 430). Acest lucru nu poate însă afecta deciziile judecătoreşti, pentru că fiecare judecător răspunde pentru ce semnează. Şi nu doar răspunde, dar trebuie să şi argumenteze. Totuşi, n-aş zice că plecările sunt cauzate de acest motiv, fiindcă, dacă ai greșit, plecarea nu te scapă de urmărirea penală. Motivul principal este cel despre care am vorbit anterior: reforma sistemului de pensii.

— Apropo, care este calitatea celor care pleacă?

— Vreau să vă spun că pleacă foarte mulţi judecători buni şi foarte buni, inclusiv preşedinţi de judecătorii. De exemplu, la Făleşti, a plecat domnul Trișnevschi, la Căuşeni – domnul Sandu. La Bălţi, domnul preşedinte Gheorghieş a vrut să plece, dar l-am convins să-şi retragă cererea. Azi a fost, tot de la Bălţi, doamna Albu şi, iarăşi, am rugat-o să mai aştepte sau să se răzgândească. Înainte de a le examina cererile îi întreb, aşa mai personal, ce s-a întâmplat iar pe unii chiar îi rog să se mai gândească sau să mai aştepte, însă ei toţi cer de la mine garanţii că proiectul nu va trece în Parlament. Cum să le garantez eu asta, dacă el deja a fost votat în prima lectură?!

Un alt caz avem la Judecătoria Rezina, unde, recent, am acceptat cererea doamnei Gangal, un alt judecător  este suspendat din cauza unui dosar penal şi, respectiv, acolo a rămas doar un singur judecător. Şi asta în condiţiile în care Judecătoria Rezina este foarte bună şi renovată. Evident că noi deja am anunţat concurs, dar, până vor trece toate etapele, lucrurile se tergiversează.

— Dar aveţi cu ce suplini locurile vacante?

— Candidaţi sunt, dar trebuie să recunosc că cei mai mulţi vor în oraşele mari: Chişinău, Bălţi, Cahul, Ialoveni, Străşeni, Anenii Noi...La INJ, anul acesta au absolvit 20 de judecători şi e clar că rotaţia lor va continua, dar, până se îndeplinesc toate formalităţile, mai trec câteva luni, iar sistemul va trebui să lucreze „în regim de  avarie”. Noi am redus 27 de funcţii de judecător în instanţele raionale şi încercăm să-i aducem pe cei „disponibilizaţi” la Chişinău, pentru că aici avem nevoie de ei, ca să echilibrăm volumul de muncă în toate cele cinci Judecătorii sectoriale.

— Revenind la reforma sistemului de pensii. Am citit obiecţiile pe care CSM le-a formulat recent faţă de acest proiect, dar aş vrea să vă întreb cum vă apreciaţi poziţia din punct de vedere moral, când majoritatea pensionarilor din ţară au pensii mai mici decât minimul pentru existenţă... Cum rămâne cu echitatea la care face referire domnul prim-ministru?

— Eu nu vreau să-i supraapreciez pe judecători. Munca aceasta te consumă însă foarte mult din punct de vedere psihologic. Nu spun că alte profesii sunt mai puţin obositoare sau mai puțin nocive. Responsabilitatea unui judecător care decide soarta oamenilor te consumă însă într-un mod aparte. Aşa-i în toată lumea: cei care decid soarta oamenilor sunt remuneraţi mai bine. În SUA, de exemplu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie are un salariu cu 100 de dolari mai mare decât cel al preşedintelui țării. E un gest simbolic, care arată că justiţia este deasupra tuturor. Chiar și în ţările vecine judecătorii primesc salarii şi pensii mai mari decât la noi. În România, pensia unui judecător este de 3-4 mii de euro. Judecătorii nu au dreptul să se implice în alte activităţi care să le aducă profit, decât în cele didactice. Dacă statul pune atâtea restricţii, trebuie să ofere și condiții în schimb. Din propria experienţă, vă pot spune că, uneori, nu poţi dormi noaptea când ai o anumită stare de incertitudine faţă de o anumită decizie. Cel puţin asta se întâmplă în cazul judecătorilor responsabili. Eu, de exemplu, când lucrez mult fizic, obosesc mai puţin decât atunci când am de rezolvat probleme de natură psihologică.

— Noua harta a instanţelor judecătoreşti ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, 2017. Cât de pregătiţi sunteţi pentru asta?

— Aici avem probleme. Mai întâi de toate trebuie să vedem dacă legea va fi votată în lectura a doua şi dacă va fi promulgată de preşedinte. Sunt zvonuri potrivit cărora legea ar putea fi suspendată sau amânată. Noi am făcut tot ce a depins de noi, dar sunt probleme de natură infrastructurală. De exemplu, Judecătoriile Donduşeni, Ocniţa, Briceni şi Edineţ sunt comasate în Judecătoria Edineţ. Dacă un cetăţean depune o cerere la Ocniţa, ea poate fi repartizată la Briceni. O depui la Briceni, dar poate fi repartizată la Donduşeni... Până vor fi construite judecătorii mari, regionale, care vor corespunde tuturor cerinţelor, aplicarea legii respective va crea bătăi de cap atât cetăţenilor, cât şi instanţelor care vor trebui, în fiecare zi, să trimită maşini care să repartizeze solicitările de la o instanţă la alta. În plus, se comasează instanţele de judecată, dar Inspectoratele de Poliţie şi procuraturile rămân pe aceeaşi hartă. Prin urmare, colaboratorii acestor instituţii vor suporta cheltuieli suplimentare pentru deplasare. Există un plan la Guvern, dar care nu a trecut încă în Parlament. El presupune construcţia de sedii centrale, dar, pentru că bugetul este auster, nu vor fi construite 15 instanţe într-un an, ci câte două-trei, anual, până în 2027.

Nu mai vorbesc de alte probleme de ordin tehnic, să le zic aşa. De exemplu, noi avem sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor. La Vulcăneşti, însă, timp de trei ani, a lucrat un singur judecător. Despre care distribuire aleatorie mai poate fi vorba?! Acum sunt doi. Însă, conform legii noi, Judecătoria Vulcăneşti urmează să fie comasată cu cea de la Comrat, în ciuda faptului că, până la Comrat, sunt vreo 70 de kilometri. Noi suntem de părere că ea trebuie să fie comasată cu cea de la Cahul. Judecătoria Glodeni a fost pusă la Drochia, pe când ea trebuia să fie la Bălţi. L-am întrebat pe domnul Grebincea, unul dintre autorii activi ai proiectului, cum vede repartizarea dosarelor? La care el mi-a răspuns că o vor face atunci când vor fi create condiţii. Cum adică „când vor fi condiţii", dacă legea intră în vigoare din 1 ianuarie?! Cea mai mare problemă este, după cum spuneam, programul de distribuire a dosarelor: dacă faci distribuirea pe toate instanţele comasate, trebuie să se deplaseze maşinile în fiecare zi. Dacă faci repartizarea între judecătorii aceleiaşi instanţe, aşa cum este în prezent, atunci care este sensul acestei reforme? Mai cu seamă că, în unele instanţe, sunt doi, trei judecători.

— Dar cum rămâne cu specializarea judecătorilor?

— Într-adevăr, unul dintre scopurile acestui proiect a fost să putem specializa judecătorii pe domenii: civil, penal şi contencios. Dar această specializare o poţi face în cazul în care sunt mai mulți de 10 judecători. Dacă sunt doar 2-3, nu poţi face specializare. Ei spun că acest lucru va fi pus în aplicare pe parcurs. Până la urmă, s-au făcut studii, mese rontunde, întâlniri, s-au cheltuit bani, dar am ajuns de unde am pornit.

Noi nu suntem împotriva acestei legi. CSM este doar PENTRU reforme. Am înaintat însă o listă de obiecţii tehnice, care, cu părere de rău, nu au fost luate în calcul. Cu toate acestea, CSM a întreprins toate acţiunile care au depins de noi. Am ales preşedinţi şi vicepreşedinţi, am redus locuri, am completat acolo unde era nevoie. Acum ne-a rămas să vedem dacă legea va trece, iar mai apoi, timp de două zile, să configurăm programul de distribuire aleatorie a dosarelor şi să vedem ce facem cu locurile vacante în Chişinău. Mai departe rămâne ca Ministerul Justiţiei să creeze condiţii.

La Ministerul Justiţiei există un proiect privind implementarea dosarului electronic. Asta ar rezolva problema distribuirii fizice a dosarelor, dar cine ştie când va fi votat şi implementat acest proiect.

— Până la urmă ce şanse sunt ca acest proiect privind noua hartă a instanţelor judecătoreşti să fie suspendat/anulat?

— Există discuţii, dar oficial nu vă pot spune nimic. Oricum, decizia trebuie să fie luată în scurt timp, poate chiar săptămâna aceasta. Până atunci, suntem într-o situaţie ambiguă.

— Cum staţi cu bugetul pentru 2017? Mai bine, mai rău decât anul acesta?

— 

Ca de obicei: am cerut mai mult, ne-au dat mai puţin. Anul acesta, au fost efectuate nişte lucrări de reparaţie, iar pentru anul viitor n-a fost alocat niciun bănuț în acest sens. Am solicitat bani pentru raparația unui subsol, după care am cerut un automobil necesar inspecţiei judiciare care trebuie să se deplaseze în teritoriu pentru verificări. Avem doar două maşini, dintre care una ar trebui să fie a mea. Eu o dau însă la toată lumea. Ni s-au refuzat toate solicitările, dar nu am pretenţii. Înţeleg că statul nu are bani suficienţi niciodată. Eu vin şi plec la serviciu cu maşina proprie. În privința instanţelor, ştiu că au fost alocate mijloace financiare doar pentru finalizarea renovării Judecătoriei Ungheni, care va fi un model pentru toata ţara, după toate standardele ...

— Am înţeles că există un proiect care să suspendeze calitatea de membru al CSM pentru procurorul general. E adevărat?

— Da, există un astfel de proiect. Se referă la procurorul general şi la preşedintele CSJ. În general, recomandările GRECO spun că, în componenţa CSM, trebuie să fie şapte judecători aleşi. Noi suntem însă şase. Tot GRECO recomandă ca, la şedinţele CSM, să nu participe procurorul şi ministrul Justiţiei. Până la urmă, însă, proiectul la care v-aţi referit depinde de voinţa politică, pentru că impune modificarea Constituţiei.

— Se mai spune că autoritățile intenționează să simplifice procedura de obținere a licenței de avocat pentru judecători și procurori. Mai exact: pentru a-și ridica licența de avocat, fără a participa la concurs, aceștia vor trebui să prezinte Comisiei de Admitere actele ce confirmă stagiul de muncă de cinci ani, iar procurorii — un stagiu de muncă de 10 ani. Cât adevăr e aici?

— Nu am auzit despre un astfel de proiect.

— Cum veţi comunica cu preşedintele Dodon? Aţi avut discuţii cu colegii privind adoptarea unei poziţii comune în raport cu această relaţie?

—  Nu m-am întâlnit niciodată cu domnia sa. Eu cred că vom stabili o comunicare în limita competenţelor pe care le are fiecare dintre noi. De exemplu, dacă propunem o anumită candidatură pentru funcţia de judecător şi preşedintele o refuză, persoana respectivă îi poate contesta decizia. Apoi, este în drept să depună o nouă cerere, pe care suntem obligați să o examinăm. În cazul în care vom decide să o expediem preşedintelui pentru a doua oară, şeful statului este obligat să semneze decretul.

 Este clar însă că orice decizii, atât din partea noastră, cât şi din partea preşedintelui, trebuie să fie argumentate bine, în termeni concreţi.
 Am avut situaţii în care preşedintele în exerciţiu a refuzat anumite candidaturi, prezentând argumente generale. În replică, făceam alte solicitări prin care i-am cerut să ne explice mai exact temeiul deciziei sale. Sau erau alte situaţii, când ni se invoca secretul de stat, deşi, în CSM, doar trei membri au acces la secretul de stat. Ceilalţi votau în funcție de încrederea în relatările generale pe care ni le făceau colegii noștri care citeau notele secrete respective. Există, de altfel, un proiect ce prevede accesul la secretul de stat pentru toţi membrii CSM. Noi l-am analizat şi am scris în aviz că trebuie ca toţi membrii să beneficieze de acest drept, fiindcă, de fapt, proiectul presupune ca acest drept să-mi fie acordat doar mie, în calitate de președinte al CSM. Nu ştim dacă se va lua act de avizul nostru...