Desfășurarea parlamentarelor și localelor în aceeași zi este posibilă teoretic, dar extrem de dificilă practic din cauza procedurilor diferite de organizare, a declarat președintele CEC Alina Russu într-un interviu acordat portalului DESCHIE.MD. Cum au decurs alegerile din 24 februarie? În ce mod vor avea loc viitoarele alegeri locale? Cum răspunde sursa citată criticilor aduse de unele partide politice din Republica Moldova? Urmăriți interviul de mai jos.

— Cu ce probleme s-a confruntat CEC în cazul alegerilor din 24 februarie, alegeri care au avut loc, după cum știm, în baza sistemului mixt, fiind o experiență nouă nu doar pentru cetățeni, dar și pentru organele electorale.

— Exercițiul electoral din 24 februarie a fost unul de o intensitate fără precedent în istoria alegerilor din Republica Moldova. În primul rând, pentru că alegerile parlamentare au fost organizate în baza unui nou sistem electoral și, în cel de-al doilea, acestea s-au desfășurat în aceeași zi cu referendumul republican consultativ. Respectiv, aceste scrutine au necesitat eforturi și implicare mult mai mare din partea celor peste 20 de mii de funcționari electorali, inclusiv în ceea ce privește procedurile de înregistrare a concurenților electorali, de examinare a contestațiilor depuse de către concurenții electorali și de către alegători, de pregătire a logisticii electorale, precum și vizând numărarea voturilor și întocmirea proceselor-verbale pentru fiecare tip de scrutin. Prin urmare, realizarea acestor sarcini a necesitat mai mult timp decât dacă ar fi avut loc un singur tip de alegeri.

Trecerea la un nou sistem electoral le-a impus nu numai funcționarilor electorali, ci și, mai ales, alegătorilor înțelerea mecanismului de repartiție a mandatelor de deputat. Astfel, pe parcursul întregului an 2018, echipa Comisiei Electorale Centrale și a Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral a realizat un șir de activități de informare și de educare civică a cetățenilor privind procesele electorale.  

Modificarea legislației electorale cu puțin timp înainte de alegeri a constituit o provocare pentru toți. De exemplu, permisiunea agitației electorale în ziua votării și excluderea așa-numitei «zile a tăcerii». Prohibiția de a face agitație electorală în ziua votării are o tradiție de peste 20 de ani. Schimbarea regulilor, mai cu seamă într-un astfel de caz, nu este acceptată ușor. Multă lume s-a arătat îngrijorată de faptul că reprezentanții concurenților electorali, care făceau agitație în vecinătatea secțiilor de votare ,ar încălca legea.

Am avut unele dificultăți și la organizarea secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. Fiindu-le atribuite două circumscripții, ne-a fost foarte dificil, dacă nu imposibil, să transmitem mesajele noastre ca parte a campaniei de informare a alegătorilor. La fel, a fost destul de greu să identificăm localitățile și localurile propriu-zise, în care să deschidem secții de votare distincte pentru această categorie de alegători. Am avut situații aproape de conflict din partea autorităților nerecunoscute de la Tiraspol. Să ne aducem aminte incidentul produs cu câteva zile înainte de alegeri la postul mixt de control din Varnița, unde a fost sechestrată tehnica de calcul oferită de CEC pentru secțiile de votare din orașul Anenii Noi.

Cu toate acestea, problemele despre care am vorbit mai sus au fost resimțite mai mult pe interior, de către funcționarii electorali. Ceea ce a fost, însă, vizibil pentru toată lumea a fost transportarea votanților în ziua alegerilor către unele secții de votare și bănuirea că ar fi vorba de cazuri de corupere a acestora.

Lista nemulțumirilor poate fi completată de votanții din Diaspora, care în continuare au revendicat dreptul de a vota în baza pașapoartelor expirate sau în baza buletinelor de identitate, ceea ce contravine actualmente normelor Codului electoral.

— Cunoaștem că au fost mai multe atacuri asupra sistemului informațional automatizat, pe care specialiștii din cadrul STICS le-au contracarat. Au fost pornite investigații, au fost identificați infractorii?

— Pe tot parcursul perioadei electorale au fost înregistrate mai multe atacuri cibernetice asupra sistemelor informaționale deținute de CEC, iar în ziua alegerilor, în momentul încheierii procesului de votare și prezentării rezultatelor preliminare pe platforma online de vizualizare a datelor, aceste atacuri s-au intensificat. Au fost chiar tentative de blocare a platformei. Datorită eforturilor și profesionalismului colegilor mei din Direcția tehnologii informaționale, dar și a suportului partenerilor de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și de la Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STICS), toate aceste atacuri au fost respinse, iar sistemul informațional al Comisiei a fost în bună funcționalitate pe toată durata scrutinului și pe parcursul numărării voturilor. Alegătorii și toți cei interesați de rezultatele preliminare le-au putut urmări online, în regim live. Cât despre identificarea și pedepsirea făptașilor, colaboratorii responsabili de la SIS, în cooperare cu cei de la STICS, desfășoară acțiuni privind investigarea acestor atacuri.

— În anul 2019 ar urma să se desfășoare alegerile locale generale. Parlamentul Republicii Moldova este organul abilitat pentru numirea datei scrutinului. Dacă, totuși, acesta va rămâne în continuare nefuncțional și se va ajunge la alegeri anticipate, cine ar urma să anunțe data alegerilor locale? Ar fi posibil să se desfășoare alegerile locale generale cu cele parlamentare într-o zi?

— Reglementările legislației în vigoare indică expres cui ii revine prerogativa de a stabili data alegerilor locale: Parlamentului. Legea, însă, nu spune ce se poate face în cazul în care Parlamentul nu este funcțional și cui i se transferă, în acest caz, competența de a stabili data alegerilor locale generale.

Cât privește posibilitatea de a desfășura în aceeași zi ambele scrutine naționale: juridic, da, ar fi posibil, dar, organizatoric, va fi foarte dificil. În primul rând, pentru că e vorba de două tipuri de alegeri foarte ample și complexe. Alegerile parlamentare se organizează într-o circumscripție electorală națională și în altele 51 uninominale (să nu uităm că sunt implicați și cetățenii din localitățile din stânga Nistrului și cei care locuiesc în afara țării). În cazul alegerilor locale generale, însă, circumscripțiile electorale corespund unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi – adică raioanelor/municipiilor. În cadrul acestui din urmă scrutin, cetățenii care locuiesc în stânga Nistrului și cei aflați peste hotarele țării nu participă la votare.

Astfel, pe de o parte, vom avea de ales 101 deputați, iar pe de altă parte, va trebui să alegem consilierii orășenești (municipali), raionali, sătești (comunali), de sector și peste 900 de primari.

Procedurile de organizare a alegerilor parlamentare și locale în aceeași zi vor fi duble, vorbesc de constituirea mai multor organe electorale, înregistrarea diferitor categorii de candidați, numărarea unui număr mare de buletine de vot, întocmirea unui număr foarte mare de procese-verbale. Mai mult ca atât, platforma de vizualizare a mersului votării și a rezultatelor preliminare va fi foarte încărcată, iar transparența scrutinelor ar putea avea de suferit.  

La fel, va fi destul de greu și pentru concurenții electorali, care trebuie să-și organizeze campaniile electorale pentru fiecare tip de scrutin, pentru reprezentanții mass-media în vederea reflectării corecte a perioadei electorale și a informării exhaustive a alegătorilor. Însă, mai întâi de toate, trebuie să ne gândim la alegător care, dacă nu vor cunoaște suficient despre ambele scrutine, ar putea întîlni dificultăți în exprimarea corectă a voinței lor electorale.

— Potrivit legislației, în 2019 locuitorii Capitalei ar urma să-și aleagă nu doar primarul general și consiliul municipal, dar și primarul și consiliul de sector. În cazul în care vom avea alegerile parlamentare în aceeași zi cu localele, se va ajunge la situația când cetățenii vor primi șase buletine de vot. Cum comentați?

— Într-adevăr, potrivit modificărilor aduse Legii privind administrația publică locală, alegătorii din municipiul Chișinău își vor alege nu doar primarul general și consiliul municipal, dar și primarul și consiliul de sector. Astfel, consiliile sectorale ale municipiului Chişinău se vor constitui din următorul  număr de consilieri: Botanica - 25, Buiucani - 23, Centru - 23, Ciocana - 23, Râșcani - 25.

Pe lângă faptul că alegătorii vor avea nevoie să se informeze despre procedurile de votare specifice fiecărui tip de scrutin, ei vor trebui să-și cunoască și candidații  pentru alegerile parlamentare și pentru alegerile locale. La fel, funcționarii electorali vor avea un volum de muncă enorm. În concluzie, în baza literei legii – comasarea acestor alegeri nu este interzisă, dar nici nu este agreată și recomandată de către experții electorali.

— Prim-ministrul Pavel Filip spunea anterior că în cazul alegerilor anticipate trebuie să se țină cont de rezultatele referendumului consultativ și să fie aleși doar 61 de parlamentari. Care este părerea Dvs. personală: cum ar trebui să fie desfășurate alegerile parlamentare anticipate, în cazul în care acestea vor avea loc?

— În prezent, Codul electoral prevede că alegerile parlamentare în Republica Moldova se organizează în baza sistemului electoral mixt, iar votanții își aleg 101 de deputați care să le reprezinte interesele în Parlament. Numărul membrilor legislativului este statuat și în Constituție. Rezultatul referendumului republican consultativ din 24 februarie curent arată că cei mai mulți alegători s-au pronunțat prin vot pentru reducerea numărului de deputați. Însă acest rezultat nu are efecte juridice imediate.

— Deputații din cadrul blocului ACUM doresc demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale, inclusiv a președintelui. Ei au declarat că CEC este o instituție aflată sub control oligarhic și nu poate organiza alegeri libere și corecte. Ce puteți spune în replică?

— Activitatea Comisiei Electorale Centrale, inclusiv a președintelui, este reglementată de Codul electoral, iar transparența decizională a activității noastre poate fi observată în fiecare decizie adoptată, mai mult ca atât, ședințele fiind publice, pot fi monitorizate de oricare cetățean, entitate politică. Dacă există suspiciuni, dezacorduri în privința deciziilor CEC, acestea pot fi contestate în condițiile legii.

Până la acest moment nu s-au produs ingerințe în activitatea CEC din partea vreunui partid politic. Una din instituțiile statului supuse criticii vehemente și atacurilor, adesea nefondate, în special în perioadele pre-electorale, electorale și post-electorale este Comisei Electorală Centrală. În pofida acestui fapt, echipa CEC va respecta cu strictețe normele legale în domeniul electoral și va depune efort maximal pentru realizarea cu succes a atribuțiilor și sarcinilor stabilite de lege.

Deschide.MD: Vă mulțumim!