Deputatul Partidului „Solidaritate Europeană” din Rada Supremă de la Kiev, Aleksei Goncearenko, care l-a fotografiat pe Igor Dodon în avion spre Conferința de Securitate de la Munchen, a vorbit într-un scurt interviu cu DESCHIDE.MD despre „politica externă echilibrată” promovată de Igor Dodon și care ar putea fi consecințele acesteia asupra securității statului ucrainean.

-          Domnule Goncearenko, cum vede Kievul politica externă a Republicii Moldova la momentul de față?

-          Nu pot vorbi oficial din numele Kievului, dar pot să-mi exprim propria opinie ca deputat în Rada Supremă. Actuala politică externă a Republicii Moldova arată ca una complet pro-rusă și contrazice totalmente vectorul apropierii de Occident.

- Președintele nostru, Igor Dodon, pretinde că Republica Moldova are o politică externă echilibrată.          

-          Igor Dodon se remarcă prin politica externă fățarnică pe care o promovează. A început cu o retorică aspră pro-rusească, inclusiv în problema Crimeii, apoi s-a distanțat de propriile declarații. Acum pendulul său se mișcă, fără îndoială, în direcția Moscovei, se vede cu ochiul liber. Igor Dodon și premierul, Ion Chicu, merg la Moscova să negocieze un credit și probabil vor primi vreo 300 de milioane de dolari. Însă vreau să vă spun că Ucraina a simțit pe propria piele că Rusia nu oferă nimic pur și simplu, ci folosește creditele și reducerile la gaze ca instrumente de șantaj. Exact după aceste negocieri am observat și consecințele și anume că autoritățile de la Chișinău au început a vorbi despre o pauză în cooperarea cu FMI și, prin urmare, cu Occidentul. De aceea, este dificil să vorbim despre politica externă a lui Dodon ca fiind una echilibrată.

-          Igor Dodon promovează soluționarea conflictului transnistrean prin oferirea unui „statut special” regiunii. Ce părere aveți Dvs. despre felul în care vrea Igor Dodon să rezolve acest conflict înghețat, având în vedere că anterior președintele a spus că precedentul soluționării problemei  transnistrene poate fi folosit și în cazul altor conflicte similare cum sunt cele din estul Ucrainei?

-          Pentru Ucraina o astfel de soluție în problema transnistreană este foarte periculoasă. Am văzut declarația ministrului de Externe (Aureliu Ciocoi – n.red) care a spus că Rusia nu a agresat Republica Moldova. Mai mult ca atât, el a spus că ea a oprit conflictul transnistrean. De fapt, această poziție este dictată de către Kremlin și este foarte periculoasă pentru Ucraina. Aceasta este o parte a planului Kozak, care, apropo, acum gestionează la Kremlin subiectul Ucraina. Dacă acest plan va fi implementat în Moldova, atunci Rusia îl va prezenta ca model de soluționare a conflictelor în Ucraina. Este limpede că un astfel de plan va duce la pierderea suveranității Moldovei, pentru că asta urmărește Rusia. 

-          Relația pe care o dezvoltă la momentul de față Chișinăul cu Kremlinul poate afecta securitatea Ucrainei, având în vedere că Rusia a ocupat teritorii ucrainene și duce un război în estul țării, iar trupele ei se află și în Transnistria?

-          Da, poziția deschisă pro-rusească a lui Igor Dodon în relațiile cu Kremlinul este o amenințare pentru Ucraina. Spun aceasta, fiindcă Ucraina are o graniță destul de lungă cu Republica Moldova pe dimensiunea căreia se întinde Transnistria și credeți-ne, noi nu avem nevoie de încă o zonă de conflict. Știți bine că serviciile speciale rusești deja au încercat să destabilizeze situația în Odesa, care se află foarte aproape de Moldova și în special de regiunea transnistreană unde staționează ilegal armata rusă.

-          La sfârșitul lui 2020 Igor Dodon își încheie mandatul de președinte, dar așa și nu a fost invitat să întreprindă o vizită oficială la Kiev, care sunt motivele?

-          Președintele Petro Poroșenko mereu a avut o poziție fermă în ceea ce privește declarațiile pro-ruse ale lui Igor Dodon, în special față de afirmațiile lui Dodon despre Crimeea. După cum bine țineți minte Ucraina chiar și-a rechemat ambasadorul de la Chișinău. În afară de aceasta, Ucraina a menținut ferm calea spre integrarea europeană și euroatlantică, în timp ce Igor Dodon punea la îndoială nevoia de apropiere de Occident și se orienta mai mult spre Kremlin. Cu regret, reieșind din acestea nouă ne era foarte greu să vorbim despre relații strategice între țări la nivel de președinți.

- Vă mulțumim!