În cadrul vizitei efectuate în Republica Moldova, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe al României, a acordat DESCHIDE.MD un amplu interviu despre relațiile moldo-române, despre 10 ani de parteneriat strategic dar și despre situația din Republica Moldova. De asemenea, în cadrul interviului, șeful diplomației românești a vorbit despre creditul rusesc, dar și despre reglementarea conflictului transnistrean.

- Stimate domnule ministru, acum câteva zile s-au împlinit 10 ani de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Care sunt realizările acestui parteneriat încheiat între București și Chișinău și care sunt restanțele acestuia?

- Pentru România substanța Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, care a împlinit, pe 27 aprilie, 10 ani de existență, înseamnă în mod concret sprijinul consecvent acordat direct cetățenilor Republicii Moldova. Este un moment bun pentru a rememora ceea ce s-a făcut în toți acești 10 ani - și nu este deloc puțin. De asemenea, este și un moment când putem să facem un exercițiu de reflecție pentru viitor. Dacă ne uităm în ultimii 10 ani, putem să observăm că este perioada în care, inclusiv cu sprijinul României, a fost realizată intrarea în vigoare a Acordului de Asociere a R. Moldova cu Uniunea Europeană și a Acordului de Liber Schimb aprofundat și cuprinzător. România a fost primul stat al Uniunii Europene care a ratificat acest Acord. De asemenea, România a sprijinit și iată că s-a realizat în urmă cu șase ani liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Am reușit să operaționalizăm Acordul privind acel ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro din care au fost finanțate atâtea proiecte importante pentru R. Moldova. Totodată, am implementat Acordul privind asistența financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro, pe care România a acordat-o R.Moldova. Am reușit să implementăm programul de succes al renovării grădinițelor sau proiectelor de renovare a unor monumente importante, cum ar fi Sala cu Orgă. Am reușit să aducem până aproape de finalizare, cât mai curând, proiectul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, proiect de natură strategică, care va contribui la diversificarea surselor de energie pentru R. Moldova. Sunt multe, multe alte proiecte! Gândiți-vă la acel proiect-pilot SMURD de la Bălți, pe care dorim să-l extindem în toată R. Moldova, sau donația de aproape 200 de microbuze școlare pentru instituțiile de învățământ, bursele de studii, taberele de vară pentru elevi și profesori. Sunt extrem de multe proiecte care s-au realizat în cadrul acestui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a R. Moldova.

Dacă e să ne uităm și pe partea cealaltă a monedei pentru a observa ce anume ne lipsește, poate că ar trebui să notăm stadiul la care ne aflăm astăzi, pentru că, la 10 ani de parteneriat strategic, constatăm că R. Moldova nu mai este campionul sau cel mai silitor elev din Parteneriatul Estic, așa cum a fost la un moment dat, nu mai este în fruntea plutonului.

Dimpotrivă, constatăm că Uniunea Europeană implementează o politică de condiționalități stricte în ceea ce privește sprijinul acordat R. Moldova și, totodată, constatăm că ritmul reformelor în spirit european, care aduce mai aproape acest obiectiv al integrării europene a R. Moldova, a încetinit cu mult, dacă nu cumva, în ultimele luni s-a și oprit. Suntem cu un mare efort în spate, realizat cu mult sprijin pe care România l-a acordat R. Moldova atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Constatăm însă, din păcate, că este nevoie de un efort concret pentru reluarea acestui proces consecvent de reforme în spirit european. Bineînțeles, România este gata să sprijine R. Moldova. Pentru noi, integrarea europeană a R. Moldova este un obiectiv strategic. Considerăm că aceasta este unica opțiune viabilă care poate să asigure dezvoltarea plenară a economiei, a societății în R. Moldova și care să dea cetățenilor garanția prosperității și a siguranței personale.

- Ați remarcat că R. Moldova a pierdut din pozițiile pe care le-a deținut în cadrul Parteneriatului Estic în raport cu Uniunea Europeană. Care este, în viziunea Dumneavoastră, generatorul unei asemenea situații?

- Aceste răspunsuri nu le poate da România. Sunt răspunsuri pe care le poate oferi doar R. Moldova, autoritățile sale, politicienii săi. Ceea ce poate face România este să asigure cetățenii R. Moldova că va continua cu toate forțele să sprijine acest obiectiv de integrarea europeană. Doar că, sigur, este necesar, în primul rând, un efort intern. Nimeni nu poate rezolva temele acestea în locul tău.

- Președintele Igor Dodon și PSRM-ul, principala formațiune politică din coaliția de guvernare, au avut, de-a lungul timpului, declarații și atitudini mai puțin prietenenoase față de România. Cum ați caracteriza relația bilaterală dintre România și R.Moldova la acest moment?

- Este o relație care se construiește pe o bază extrem de solidă. E vorba de comunitatea de limbă, de cultură, de istorie, care se construiește pe cele două maluri ale Prutului. Este o relație bazată pe respectul României pentru statalitatea R. Moldova și, în același timp, este o relație care se axează și pe interesul strategic al României în ceea ce privește progresul R.Moldova pe calea integrării europene.

Cât despre declarațiile unora ori altora, ele sunt mai puțin importante. Important este ceea ce facem, pentru ca cetățenii să beneficieze direct de aceste avantaje ale integrării europene. Politicienii și autoritățile trebuie să conștientizeze - nu doar la nivel declarativ, ci și la nivel concret - că aceasta este singura cale cu adevărat reală de dezvoltare pentru societatea și cetățenii R. Moldova.

- La ora actuală, există deficiențe de comunicare și colaborare între guvernele de la Chișinău și București?

Nu știu dacă se poate vorbi despre deficiența de comunicare, cel puțin din partea României. Noi suntem întotdeauna deschiși să discutăm cu R. Moldova, cu autoritățile sale, cu omologul meu, așa cum vizita mea la Chișinău, când am discutat și cu prim-ministrul, o dovedește. Am avut discuții substanțiale, interesante și deschise. Fiecare și-a expus poziția. Între partenerii strategici, lucrurile trebuiesc abordate așa cum sunt ele în realitate, fără ascunzișuri, chiar dacă sunt mai puțin plăcute, așa cum a fost și constatarea că ritmul reformelor în spirit european în R. Moldova nu mai este cel cu care ne-am obișnuit mai devreme.

- După semnarea Acordului de Asociere UE-R.Moldova și liberalizarea regimului de vize, parcursul european a fost deturnat de multitudinea actelor de corupție și, din „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, R.Moldova a devenit codașa acestui format de colaborare. Se mai poate vorbi în anul 2020 de un parcurs european al Republicii Moldova?

- Totul ține de ceea ce vor să facă autoritățile de la Chișinău. Dacă procesul de reforme va fi reluat, dacă se va ține seama de sfaturile Uniunii Europene și ale altor instituții internaționale, lucrurile vor merge într-o direcție bună. Dacă nu, acestea vor rămâne în aceeași situație în care se află și astăzi.

- Lipsa reformelor, accentuarea corupției, degradarea drepturilor omului, duplicitatea în politica externă, perpetuarea sistemului oligarhic și clientelar, în final, o îndepărtare și chiar încălcarea valorilor europene asumate de R. Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE pot periclita regimul liberalizat de vize? În cazul unor derapaje politice majore, Uniunea Europeană ar putea lua în calcul o suspendare a regimului de vize pentru R. Moldova?

- Nu cred că la ora actuală se poate pune o asemenea problemă, pentru că nu există o astfel de discuție la nivelul Uniunii Europene. Nu cred că se poate pune problema ca cetățenii, care nu au nicio vină că anumite autorități au un anumit comportament, să fie privați de un drept pe care și l-au câștigat și care reprezintă o dovadă tangibilă a apropierii Uniunii Europene de R. Moldova.

- Un subiect care a inflamat puternic mediul politic de la Chișinău îl reprezintă creditul de 200 de milioane de euro oferit de Federația Rusă, dar, mai ales, prevederile sale contractuale. Cum este văzut acest acord și condițiile pe care le conține de la nivelul Bucureștiului și, mai cu seamă, al Uniunii Europene? Poate afecta pe termen lung suveranitatea economică și politică a Republicii Moldova?

- Nu aș vrea să mă pronunț pe un astfel de subiect, care știu că este foarte controversat aici, la Chișinău. Eu, personal, am citit Acordul - dar vorbesc în nume personal - și nu am o părere bună despre el. Dar, repet, nu vreau să intru într-o dezbatere care este și așa aprinsă aici, în R. Moldova.

- Mai multe voci de la Chișinău spun că autoritățile noastre ar fi putut găsi un împrumut cu condiții avantajoase la partenerii occidentali, însă Guvernul a insistat anume pe creditul de la Moscova.

- Sunt multiple surse la nivel internațional care pot să acorde un sprijin financiar pentru R. Moldova. În contextul pandemiei de coronavirus, în cadrul asistenței acordate statelor din Parteneriatul Estic, Uniunea Europeană a oferit 87 de milioane de euro R. Moldova pentru achiziția de echipamente medicale destinate luptei împotriva coronavirusului. Tot recent, Comisia Europeană a pus la dispoziția R.Moldova o asistență macrofinanciară de aproximativ 100 de milioane de euro. Iată că există și alte surse de finanțare. De asemenea, știu că Fondul Monetar Internațional a acordat un sprijin de 235 de milioane de dolari. Sunt surse suficiente pe plan internațional, dar, sigur, este sarcina autorităților din orice țară să caute surse de finanțare pe care le consideră potrivite pentru necesitățile lor si care sa nu aducă o povară sau dificultăți suplimentare din alte perspective.

- De peste 28 de ani reglementarea conflictului transnistrean trenează. Rezultatele sunt aproape nesemnificative, iar amenințarea federalizării planează încă asupra Republicii Moldova. Cum vede România reglementarea conflictului transnistrean și cât de funcțional este actualul format de negociere 5+2?

- Din perspectiva României, formatul de negociere 5+2 este singurul format de soluționare care este sprijinit de comunitatea internațională și care trebuie să funcționeze și în continuare. Din punctul acesta de vedere nu există niciun dubiu. Desigur că am discutat astăzi și conflictul transnistrean în întâlnirile mele cu ministrul Afacerilor Externe, cu prim-ministrul R. Moldova și chiar am convenit să intensificăm consultarea bilaterală pe acest subiect. Este important și sprijinul pe care România îl poate acorda în acest dosar. Noi avem o cunoaștere detaliată a evoluțiilor. Poziția pe care România a susținut-o și o susține în continuare este aceea că orice soluție care poate să fie identificată în cadrul acestor discuții pentru elucidarea conflictului transnistrean trebuie să păstreze neatinsă integritatea teritorială a R.Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional. Această clarificare nu trebuie să afecteze în niciun fel vectorul pro-european al R. Moldova. În rest, sigur că sunt diverse idei, dezbateri, discuții, dar toate la timpul lor. Trebuie avut în vedere și momentul oportun pentru o discuție de reglementare a fondului acestui dosar, dar aceasta este o altă discuție pe care o vom face cu altă ocazie.

- Știm că ați avut astăzi întrevederi cu ministrul de Externe de la Chișinău, Oleg Țulea și cu prim-ministrul, Ion Chicu. Cu ce impresii ați rămas în urma discuțiilor?

- Trebuie să începem cu începutul. Astăzi am venit la Chișinău însoțind misiunea medicală română, care va acționa alături de lucrătorii medicali din R.Moldova pentru a-i ajuta în lupta cu pandemia de COVID-19. Decizia a fost luată de președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu prim-ministrul României, Ludovic Orban și Guvernul României, care au stabilit că misiunea medicală va munci aici vreme de două săptămâni. Este vorba despre 52 de persoane, dintre care 41 sunt medici și asistenți medicali cu experiență, voluntari, atât civili, cât și militari. Tot astăzi, am discutat și despre donația pe care Guvernul României o acordă sub formă de echipamente de protecție și medicamente pentru combaterea acestei pandemii. Guvernul României a decis acordarea acestui ajutor în valoare de aproximativ 3.5 milioane de euro. Prim-ministrul Orban a anunțat dimineața, la Iași, când echipa medicala a plecat spre R. Moldova, că în cadrul acestui ajutor vor fi donate 500 de mii de măști, 50 de mii de combinezoane de protecție și alte medicamente și materiale sanitare. Prin urmare, principalele subiecte de discuție pe care le-am avut astăzi au fost legate de acest sprijin pe care România l-a acordat în mod concret și care arată că România este alături de cetățenii R. Moldova, exact în momentele cele mai dificile.

Am discutat despre integrarea europeană a R. Moldova ca obiectiv despre care v-am menționat, de altfel, și dumneavoastră mai devreme. Am obordat soluționarea conflictului transnistrean, am vorbit despre măsura în care pandemia va afecta economia statelor noastre și ce se poate face pentru a evita un impact foarte puternic al acestui fenomen nedorit asupra economiei. De asemenea, am discutat despre faptul că România este principalul partener comercial al R. Moldova și despre necesitatea ca România să investească mai mult în R. Moldova. Domnul Chicu a lansat o invitație deschisă în acest sens investitorilor din România. Mă bucur că am putut să fiu astăzi la Chișinău, să discut cu omologul meu, să discut cu prim-ministrul, să mă întâlnesc cu alți reprezentanți ai spectrului politic din R. Moldova pentru a lua pulsul direct cu privire la realitățile politice și economice.

- Să înțelegem că ați discutat și cu liderii partidelor de opoziție?

- Sigur că da. Am discutat și cu domnul președinte Filip, am discutat cu doamna Maia Sandu, cu domnul Andrei Năstase și domnul Andrian Candu. Am mai discutat și cu alți deputați din Parlamentul R. Moldova, pentru că am dorit să am o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor din R. Moldova.

- Vă mulțumim!