Colonelul, doctorul pneumolog Cătălin Ioniță, este coordonatorul echipei Ministerului Apărării Naționale din România care s-a aflat în misiune de voluntariat timp de 2 săptămâni în Republica Moldova, unde a luptat în prima linie cu pandemia COVID-19. La finalul misiunii, doctorul colonel a oferit un interviu pentru Deschide.MD.

Astăzi este ziua în care medicii români și-au încheiat misiunea în Republica Moldova. În total, Ministerul român al Apărării Naționale a delegat patru medici, șase asistenți și doi șoferi. O echipă de 12 persoane, 10 - fiind cadre medicale.

Trimiterea echipelor medicale militare specializate în medicina de urgență s-a realizat ca urmare a solicitării de sprijin a Republicii Moldova adresată prin Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Urgențe (EADRCC/NATO) și respectiv prin Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe a Comisiei Europene (ERCC) în contextul pandemiei cu coronavirusul SARS- CoV-2.

 Colonel medic, doctor Ioniță Cătălin – Razvan

Misiunea medicilor militari români

Misiunea a avut două coordonate: pe de o parte ajutorarea confraților, aducerea de materiale umanitare într-o primă instanță, după care R. Moldova a primit acel ajutor consistent. Pe de altă parte e vorba de colaborarea cu confrații noștri din R. Moldova pentru un control cât mai bun al pandemiei. Deci, sunt două dimensiuni: ajutorare și colaborare.

Diferența față de misiunea medicilor SMURD

Misiunea noastră și a medicilor SMURD a avut aceleași coordonate pentru toată lumea. Sigur, depinde de specialitatea fiecăruia. Fiecare a ajutat mai mult pe specialitatea în care acționează, în funcție de specificul spitalului unde și-a desfășurat activitatea.

Spitalul la care am activat noi, echipa Ministerului Apărării Naționale, este Spitalul Republican din Chișinău în care sunt cinci secții de terapie intensivă. Aici sunt transferate cele mai grave cazuri din toată republica. Nu sunt forme asimptomatice sau forme medii de infecție COVID-19. Aici sunt formele cele mai grave și toate cele cinci secții sunt coordonate de domnul profesor Victor Cojocaru, care este șeful specialității ATI în R. Moldova, este șeful catedrei, el este coordonatorul tuturor secțiilor. Bineînțeles că ne-am adaptat activitatea sub îndrumarea dânsului.

Acolo, a fost nevoie foarte mare de asistenți medicali, pentru că sunt cadre medicale infectate cu COVID-19 și există un deficit de asistenți în Spitalul Republican. Medicii au fost coordonați de domnul profesor Cojocaru așa cum a crezut el de cuviință, în funcție de specialitatea fiecăruia. Împreună cu echipa domnului profesor am văzut cele mai grave cazuri din R. Moldova: din punct de vedere diagnostic, terapeutic și al terapiei intensive.

Activitatea doctorului colonelului Ioniță

Pe specialitatea mea, am colaborat cu domnul profesor Cojocaru în ceea ce privește imagistica cazurilor de infecție. Am oferit și suport la individualizarea tratamentelor antibiotice, în cazurile cu suprainfecție. Fiecare caz grav este particular în felul lui. Leziunile sunt foarte extinse, sunt comorbidități: unii au probleme cardiace, alții au probleme cu rinichii. Unii fac dializă la Spitalul Republican. Sunt cazuri cu septicemie, cu suprainfecții bacteriene și infecție COVID-19. Este o activitate foarte dificilă aici.

De ce în R. Moldova sunt atât de multe cazuri critice, în jur de 9% raportat la cazurile active

Dacă populația este mai tânără și nu acuză comorbidități, procentul de cazuri critice raportate la cazurile active, va fi mai jos. Dar poate fi și o persoană vârstnică fără comorbidități, și au fost în lume cazuri de vindecare și la vârste de 90 sau 100 de ani. Este vorba de persoane cu un sistem imunitar foarte bun care se pot vindeca. Totul depinde și de statusul imunitar al gazdei. În același timp, poate fi un pacient tânăr de 30 sau 40 de ani cu anumite comorbidități sau cu un sistem imunitar mai precar care să dezvolte complicații. Depinde de reactivitatea sistemului imun. Fiecare pacient grav este individual.

Este lupta cu pandemie asemănătoare cu un război?

Experiența globală în tratarea acestei infecții este destul de redusă. Nimeni nu poate afirma că are o experiență vastă în tratarea acestei pandemii. COVID-19 este nou și ca la orice lucru nou este o bătălie. Acest război se va termina când va fi un vaccin sau un tratament specific.

E o situație de război formată din mai multe bătălii: nu știm dacă va mai exista un val pandemic. Valul acesta apare, atinge un punct critic, apoi scade. În unele țări acest val este acum în apogeu. Un factor important sunt măsurile de relaxare. În momentul în care ele apar, în momentul în care măsurile de izolare sunt ridicate, oamenii încep să muncească, să circule mai liber, este important ca populația să respecte măsurile de precauție.

Este ca în luptă - nu poți să subestimezi un inamic pe care nu-l cunoști, și mai ales împotriva căruia nu ai o armă eficientă.

Suprasolicitarea sistemului medical din R. Moldova și dotarea cu echipamente

Suprasolicitarea sistemului medical trebuie evitată în orice stat, indiferent de nivelul acestui sistem. Ați văzut că sistemele cele mai performante, multe dintre ele, au fost complet depășite de pandemie. Nu contează cât de bine pregătit sau bine dimensionat este un sistem.

Ceea ce am văzut la Spitalul Republican, pe echipele respective, și modul în care sunt coordonate de domnul profesor Victor Cojocaru: circuitele epidemiologice impecabile, protocolul COVID-19 ATI pe care l-a creat dânsul, sunt extrem de amănunțite, bine puse la punct. Mortalitatea mult mai redusă decât în alte centre și spitale din R. Moldova, arată un management excelent al celor mai grave cazuri.

În fiecare zi, la spital vin 5-6 pacienți transferați din spitalele raionale.  În ceea ce privește dotarea sistemului medical din R, Moldova, nu pot să mă pronunț decât pe ceea ce am văzut. Iar ceea ce am văzut în Spitalul Republican este un nivel ridicat de profesionalism al colegilor. Orice sistem medical are nevoie de upgradare, de aparatură nouă. Nivelul profesional, de management al cazurilor, este înalt. Ca să coordonezi cinci secții de terapie intensivă nu este un lucru ușor.

Rata înaltă de îmbolnăviri în rândul lucrătorilor medicali

Nu este numai vina sistemului medical, ci și modul în care fiecare personal percepe pericolul. Mulți au subestimat, nu neapărat din rândul lucrătorilor medicali, dar și din cei pe care îi vedem pe stradă, fără mască, fără mănuși. Sau cei care consideră că nu este pericol sau că este o formă de gripă mai ușoară, puțin mai complicată. Modul în care fiecare persoană vede această pandemie influențează și transmiterea care deja este intracomunitară. Dacă oamenii respectă ceea ce spun autoritățile, protecția, este în regulă.

Multe depind de modul în care sunt organizate spitalele. Dacă circuitele epidemiologice sunt bune și sunt suficiente materiale de protecție și oamenii știu procedurile de echipare și dezechipare, nu va fi nicio problemă. De altfel, echipa noastră, deși a lucrat cot la cot alături de confrații noștri, a fost negativă când am fost testați când am venit și negativă acum, la plecare. Dacă se respectă aceste proceduri, inclusiv și de către populație, atunci nu va fi niciun fel de problemă. Sigur că vor mai fi cazuri, dar nu atât de multe așa cum au fost până acum. Este important să nu se bagatelizeze, mai ales acum, când se știe ce afecțiuni apar mai ales la nivel pulmonar.

Doctor Victor Cojocaru (centru)

Interacțiunea cu medicii, pacienții

În secția roșie COVID-19 este greu pentru pacient să vadă medicul din cauza echipamentului de protecție. Eventual poate să vadă doar niște ochi, plus că cei mai mulți pacienți sunt gravi. Unii sunt intubați orotraheal, ventilați mecanic, sunt sedați, deci nu pot vedea în niciun fel. Alții te pot vedea dar sunt ventilați noninvaziv, deci nu pot vorbi sau comunica. Eu ca, ca pneumolog, tangența mea cu pacienții a fost la nivel de vizită, pentru a vedea cu domnul profesor Cojocaru cazurile mai grave. Medicii de terapie intensivă au competența de a lucra tot timpul. Ceea ce am văzut eu ca pneumolog este acest impact care poate fi devastator asupra plămânilor. Leziuni pulmonare extinse, forme atipice. Nu am văzut decât rar, două radiografii la fel sau două tomografii la fel. Fiecare pacient, deși are leziuni extinse, prezintă forme diferite. Există aspecte care sunt deja considerate specifice, acel aspect de „geam mat”, condensări periferice cu extensie către centru. Încă, având în vedere că pacienții au leziunile lor preexistente, suprainfecțiile, toate acestea creează un tablou imagistic foarte grav și foarte variat. De aceasta și domnul profesor Cojocaru insistă pe tratamentul individualizat al pacientului.

Cum s-a format echipa medicilor militari

Echipa a fost formată pe bază de voluntariat urmare a unei cereri depuse de Republica Moldova la NATO. Am avut o contribuție foarte importantă, pentru că vă dați seama… în cinci secții noi am fost patru medici și 6 asistenți. Dat fiind numărul redus de asistenți medicali, pentru că există deficit de personal și în spital, medici și personal medical, sigur că am adus o contribuție foarte mare. Medicii tineri, medicii rezidenți, fac treabă și de asistent, ceea ce le crește volumul de muncă. Prezența asistenților noștri i-a degrevat de această muncă suplimentară.

Nimeni dintre colegii mei nu a avut dubii cu privire la această misiune. A fost o misiune de ajutor și colaborare, și schimb de experiență. A vedea cum tratează colegii din alte țări această infecție și cum abordează cazurile cele mai grave, întotdeauna este o experiență interesantă.

Diferența dintre medicina civilă și cea militară

Medicina militară presupune o dublă funcție - îți desfășori activitatea ca medic, dar ești și ofițer sau subofițer. Execuți niște ordine, te duci în teatrul de operații unde ți se ordonă. Din punct de vedere profesional, nu există nicio diferență. Medicina este pentru toți. Dar există rigori ca în orice instituție militară. Un medic civil poate discuta despre orice cu oricine. Noi nu putem face asta.

Integrarea a fost imediată. Colaborarea a fost excelentă. Din acest punct de vedere totul s-a petrecut aproape imediat. La data de 1 mai am văzut circuitele epidemiologice, echipamentele, secțiile, iar din data de 2 mai am început activitatea. Misiunea fiind scurtă nu am avut timp pentru foarte multe introduceri. Iar atunci când vezi un lucru bine organizat și bine făcut îți dai seama din prima ce trebuie să faci.

„Sejur-ul” ministrului Sănătății, Viorica Dumbrăveanu și declarațiile politice ale lui Ion Chicu

În calitate de militar și ca oaspete, nu comentez declarațiile politice ale oamenilor politici din R. Moldova. Noi am venit cu o misiune clară, am venit aici, am lucrat cu confrații noștri, cu domnul profesor Cojocaru, conducerea spitalulului, ne-am încheiat misiunea și ne vom întoarce acasă. Asta face un militar. Nu contează declarațiile. Fiecare este liber să declare ce dorește, nu suntem noi cei care să analizăm sau să judecăm acest lucru. Orice militar își îndeplinește misiunea! Am venit aici ca să colaborăm cu colegii, frații din R. Moldova și ne-am axat strict pe activitatea medicală. Și nici nu ne deranjează aceste declarații.

Echipa a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” constituită din: Colonel medic, doctor Ioniță Cătălin – Razvan, medic primar Pneumologie, Secția Pneumologie; Locotenent colonel, doctor. Negoiță Daniel – Dorin, medic specialist Medicină de urgență, Unitatea Primire Urgență; Căpitan doctor Cercel Silviu – Paul, medic specialist ATI, Secția ATI II; Locotenent doctor Mihai Ancuța, medic specialist Medicină internă, Secția Medicală 2; Sergent Andonie Mircea – Constantin, Unitatea Primire Urgență; Plutonie adjutant Fărcășanu Eugen, Unitate Primire Urgență; Plutonier Ene Gheorghe, Compartiment Terapie Intensivă Coronarieni și Plutonier. Nica Ionuț - Iulian, Secția Gastroenterologie.