Într-un interviu pentru Deschide.MD, Ambasadorul Franței în Republica Moldova, Excelența Sa, Pascal Le Deunff, a vorbit despre importanța Revoluției Franceze care este sărbătorită la 14 iulie, a atins problema stagnării reformelor în sectorul justiției al Republicii Moldova, a explicat de ce investitorii străini întâmpină greutăți în a iniția o afacere în Republica Moldova, a lămurit cum se va transforma Europa în epoca post-pandemie și a atins subiectul conflictelor înghețate și necesității de a discuta cu Rusia.

- Stimate domnule ambasador, Pascal Le Deunff,  Republica Franceză și poporul francez își vor sărbători Ziua Națională pe 14 iulie. Istoria Franței înseamnă de fapt istoria Europei. Către ce se îndreaptă Uniunea Europeană și care este viziunea Franței față de viitorul Uniunii Europene?

Apreciez această oportunitate să adresez cititorilor Deschide.MD un mesaj cu prilejul unei zile importante pentru Franța și Europa. 14 iulie este ziua în care locuitorii din Paris au luat Bastilia, simbolul monarhiei. Revoluția Franceză, precum ați menționat, s-a răspândit peste tot în Europa și a avut o rezonanță în toată lumea. De atunci noi, vorbim despre Libertate, Egalitate, Fraternitate. În acea perioadă filosofii iluminiști au răspândit valorile umaniste ale democrației, deschiderii și supremației legii. Aș spune că, de atunci, francezii au păstrat valorile revoluției, ale contestației, ale neacceptării cu ușurință a autorității altora.

În timpurile recente, de exemplu, în 1968, la Paris a avut loc o revoltă, dacă o putem numi așa; în 1995 s-au produs o mulțime de greve, iar anul trecut și curent am observat protestele Vestelor Galbene. Noi am păstrat acest spirit al contestației.

În mod firesc, noi sărbătorim Ziua Națională a Franței într-o manieră festivă, cu marșuri pe străzile din Franța, focuri de artificii și defileuri militare. Anul acesta, însă, din cauza pandemiei, celebrăm diferit.

Primul mesaj pentru cititorii dumneavoastră este că noi ne dorim ca în Moldova să fie cât mai puține persoane infectate, ca virusul să plece repede, să nu mai fie victime. Acum este un moment pentru solidaritate, pentru cooperare internațională. Noi nu vom învinge acest virus dacă nu vom fi împreună și dacă nu luptăm cu virusul oriunde. Mesajul pentru cititori este unul de încurajare și un îndemn de a se proteja și de a-i proteja pe alții prin a purta măști și menține distanța socială.

Al doilea mesaj este dedicat lucrătorilor medicali (doctorilor, asistenților medicali, serviciului de ambulanță etc), care luptă contra virusului și pentru viețile oamenilor. Eu cred că ei sunt absolut extraordinari. Dedicăm acest 14 iulie acestor oameni salutând curajul lor. După cum știți, în Franța, ca și în alte țări, precum Italia, în fiecare seară toată lumea iese la balcon și îi aplaudă. Pe 14 iulie noi la fel îi vom onora și îi vom aplauda.

Al treilea mesaj este că Republica Moldova nu este singură în această luptă. Franța și UE au venit cu ajutoare medicale, dar și suport pentru relansarea economiei, în susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. Noi susținem pe vecinii noștri prin intermediul Parteneriatului Estic.

În locul recepției oficiale din 14 iulie, vom organiza o mică ceremonie, în cadrul căreia vom dona echipament medical unui spital desemnat centru de tratare a bolnavilor cu COVID-19. Prin acest gest, dorim să demonstrăm sprijinul și solidaritatea  noastră cu lucrătorii medicali. 

    

- Și totuși, care este viziunea Franței asupra viitorului Uniunii Europene?

Cu siguranță, criza COVID-19 a provocat multe gânduri, multe dezbateri în toate țările, despre viitorul lumii și al Europei în special. La nivel mondial, noi lucrăm asupra renovării multilateralismului, pentru a consolida și a întări instituțiile multilaterale, în special ONU și organizațiile specializate și regionale ale acestei instituții. Desigur, vom începe cu Organizația Mondială a Sănătății, și în acest context pentru a consolida această organizație, am înaintat câteva propuneri la Adunarea Generală din acest an. Suntem convinși că este singura organizație care poate să ne ajute în lupta împotriva acestei pandemii universale. De aceea trebuie să susținem acest sistem.

La scară europeană, promovăm o strategie de ieșire din această criză, care este în același timp sanitară, economică și financiară. Deci, trebuie să găsim cel mai bun răspuns din punct de vedere medical, să găsim un remediu. Iar aceasta înseamnă cercetări. La nivel european, oferim mai mulți bani pentru medicamente și pentru elaborarea unui vaccin. De asemenea, finanțăm diverse cercetări în acest sens. Totodată ne propunem să avem un program economic ambițios în vederea relansării activității economice pe continentul european.

Pe 18 mai, Franța și Germania au propus un plan ambițios, inițial de 500 de miliarde de euro, acum însă vorbim despre 750 de miliarde de euro, pentru a ajuta sectoarele și domeniile cele mai afectate de criză. 

Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin intermediul Comisiei Europene, oferă un asemenea sprijin pieței financiare internaționale, ceea ce constituie un pas important pentru UE. Sperăm că acest plan va fi adoptat la sfârșitul săptămânii, la Bruxelles, în cadrul Summitului European. 

Pe viitor, Franța va lupta pentru două idei forte în Europa. În primul rând, ne dorim o Europă mai independentă, capabilă să facă față provocărilor și să înfrunte amenințările la adresa păcii și securității. Ne dorim o apărare europeană mai puternică. Pe parcursul ultimilor trei ani, eforturile noastre au fost îndreptate spre instituirea unui fond european de apărare și spre consolidarea cooperării în domeniul apărării. Există inițiativa europeană pentru intervenție. Protejarea frontierelor noastre, este un alt scop. Trebuie să consolidăm industriile strategice importante pentru viață și binele cetățenilor noștri : industriile din sănătate, digitale, constructoare de automobile și alte industrii pe care le vom identifica.

În primul rând avem nevoie de o Europă independentă și suverană. În al doilea rând, avem nevoie de o Europă solidară, care acționează în favoarea păcii într-un cadru multilateral.

Ca ambasador al Franței în Republica Moldova, țin să subliniez că noi dorim să consolidăm relațiile cu vecinii noștri pe cinci domenii: reforme, climă, conectivitate, infrastructură și generația tânără, pe care vrem să o încurajăm să rămână în țările lor și să-și dezvolte talentele acasă. 

- Deci sunteți absolut convins că Europa nu va mai fi la fel ca înainte de criză?

Cred că lumea nu va mai fi la fel, viața noastră deja nu mai este la fel. Europa se va transforma. Chiar înainte de această criză urma să aibă loc o conferință cu privire la viitorul Europei. Deci, noi știam deja că trebuie să construim ceva nou. Membrii UE își dau seama că anumite lucruri trebuie schimbate, iar această criză va duce la niște schimbări.

- Excelență, Franța a fost țara care împreună cu România a creat în 2010 Grupul pentru Acțiune Europeană a Republicii Moldova (GAERM) și a jucat un rol extrem de important atât în obținerea regimului liberalizat de vize, cât și în semnarea Acordului de Asociere UE-R.Moldova. Practic, în acei ani, nici o reuniune de nivel înalt, care viza R. Moldova, nu avea loc fără o ședință în prealabil a acestui Grup. La 10 ani de la crearea acestui grup, a meritat efortul Franței? Câte din speranțele investite la acel moment de Franța s-au materializat și câte au fost abandonate ori neimplementate de către autoritățile R. Moldova?

În cadrul Uniunii Europene, Franța este un important partener politic al Republicii Moldova. Împreună cu România am organizat câteva întrevederi la nivel ministerial pentru a susține și a îndruma Guvernul Republicii Moldova în reformele sale. Este un grup al cărui scop a fost în mare parte să inventarieze reformele realizate, dar și să îndrume prin schimb de idei.

În acest sens, miniștrii de externe s-au întâlnit anul trecut, sub președinția Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Federica Mogherini. Această activitate de colaborare UE-Republica Moldova este un proces continuu. Noi am sugerat câteva reforme concrete, iar realizarea lor a avut drept consecință debursarea celei de a doua tranșă a asistenței macro-financiare. Lucrul continuă și Franța participă la acest dialog dintre UE și Republica Moldova.

- Frauda bancară, neimplementarea Acordului de Asociere, derapajele de la principiile statului de drept au deturnat practic parcursul european asumat de Republica Moldova în urmă cu peste 10 ani. Se mai poate vorbi la acest moment de existența unui parcurs european pentru Republica Moldova?

Știm că sunt multe probleme care necesită o muncă enormă. În special, suntem în așteptarea reformelor în sectorul justiției și în desfășurarea investigației fraudei bancare. Această investigație trebuie terminată, iar fondurile trebuie întoarse. Urmărim cu atenție ce se întâmplă în Republica Moldova și vom continua să cerem schimbări. Totodată, vom susține implementarea reformelor.

De exemplu, anul trecut am investit timp, bani și energie pentru a ajuta Ministerul Justiției în vederea reformării sistemului de Probațiune. Vom continua acest efort și anul acesta. Alături de partenerii noștri vom susține reformele în Republica Moldova în acest sector important. Deci, noi cerem anumiți pași din partea autorităților, dar în același timp noi ajutăm.

- Considerați că sistemul justiției nu este unul independent acum?

Sistemul justiției trebuie reformat, nimeni nu neagă acest fapt, este o necesitate. El trebuie reformat de sus în jos. Problema e cum să faci acest lucru. În ultimii ani, multe dezbateri s-au purtat pe acest subiect, dar să fim sinceri, nu au urmat multe acțiuni. Suntem îngrijorați de lipsa rezultatelor care sunt cerute nu doar de Uniunea Europeană, dar și de alți parteneri internaționali. Totuși, ajutorul nostru continuă. 

- Putem vorbi în acest context de o cale europeană pentru Republica Moldova, o posibilitate de integrare în Uniunea Europeană?

Noi nu vorbim despre integrare acum, nu vorbim despre extinderea Uniunii Europene. Noi vorbim despre implementarea reformelor pe care R. Moldova și le-a asumat prin semnarea Acordului de Asociere. Noi vorbim despre asociere politică și integrare economică. Noi am semnat Acordul de Asociere, noi am semnat Acordul de Liber Schimb, am semnat liberalizarea regimului de vize. Asta e ceea avem acum. Noi trebuie să depășim discursul binar despre a fi sau a nu fi în UE. Ceea ce vrem noi este reforma sectorului justiției, consolidarea unui stat de drept și respectarea principiilor democratice. Din câte știu, aceste principii nu au fost respectate în 2018. În primul rând, noi vrem ca acest stat să devină mai bun, ajutăm în acest sens, dar nu vorbim despre extinderea UE.

- Republica Moldova este o țară francofonă și, asemeni multor țări, s-a dezvoltat, de la cultură la juridic, având ca inspirație Franța. Cum ați caracteriza relațiile bilaterale Franța-Republica Moldova la acest moment? Care sunt împlinirile acestei relații și care sunt restanțele acestei relații bilaterale?

Mai întâi de toate relația dintre Franța și Republica Moldova este una politică. În septembrie 2019, ministrul Afacerilor Europene a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova. După câteva săptămâni grupul de prietenie al Adunării Naționale a Franței a realizat și el o vizită oficială de o săptămână. Sunt multe contacte între oficialii din statele noastre. Deci, avem o agendă bilaterală extinsă, Desigur, pandemia a avut un impact asupra acestor procese.

Relația economică se dezvoltă foarte bine în mare parte datorită Acordului de Liber Schimb. Comerțul bilateral este de aproximativ de 120 de milioane de euro pe an. În 2019 am avut o creștere de aproape 12% în comparație cu 2018, ceea ce reprezintă cel mai mare indice al comerțului din ultimii 10 ani. Franța este unul dintre cei mai mari investitori. Avem multe companii aici. Avem o Cameră bilaterală de Comerț și Industrie. Avem companii în sectoarele strategice ale economiei, precum digital, servicii electronice, agro-alimentar, construcții. Franța este al cincilea investitor străin în această țară.

Mai multe companii vor să investească și vin pe piața din Republica Moldova. Am investit multă energie și timp în ultimii ani pentru a atrage noi investitori. Anul trecut au fost investitori din domeniul tichetelor de masă, precum și din domeniul fabricării cablurilor pentru automobile. Sunt unele companii care așteaptă să investească. Recent, am fost în Cantemir, unde o companie franceză construiește o stație de epurare a apei. Noi participăm la multe proiecte de dezvoltare a Republicii Moldova. În acest sens, eu trebuie să spun că lucrurile ar fi mai bune dacă climatul de afaceri ar fi fost mai benefic, dacă ar exista mai puțină birocrație, mai puțină corupție, mai puține probleme legale pentru investitorii străini. Eu am pierdut mult timp ca să le explic unor autorități de ce trebuie să fie mai deschiși. Nu pot să spun că în ultimii ani lucrurile s-au schimbat spre bine, din păcate.

Din punct de vedere cultural, avem o oportunitate să consolidăm relațiile dintre statele noastre. Mai întâi, avem o limbă latină comună. Acest fapt istoric este important. Chiar în secolul luminilor filozofi din Franța au contactat cu oameni din această regiune. Noi ne bucurăm de o relație culturală interesantă. Alianța Franceză organizează anumite evenimente în fiecare an: Nopțile Pianistice, Festivalul de Film Francofon, schimburi universitare prin intermediul Erasmus Plus. Avem ca scop să promovăm limba franceză în sistemul educațional, iar spre sfârșitul acestui an vom propune autorităților din Republica Moldova un proiect de promovare a limbii franceze.

- Președintele Igor Dodon l-a invitat de două ori pe Emmanuel Macron într-o vizită oficială în Republica Moldova. E posibilă o asemenea vizită?

Nu avem planificată o vizită a lui Emmanuel Macron în Republica Moldova.

- Am observat că Franța este foarte activă pe segmentul ucrainean. A participat în negocierile pentru Protocolul de la Minsk, este parte a formatului „Normandia”. De ce conflictul din estul Ucrainei este atât de important pentru Franța, în comparație, poate, cu conflictul transnistrean din Republica Moldova?

Eu nu cred că este mai puțin important. Președintele Republicii Franceze este îngrijorat de securitatea în Europa. Nu este vorba doar de conflictul din Donbas sau din Transnistria. Nu este vorba doar de conflicte înghețate. Noi suntem preocupați de securitatea întregii Europe, de controlul armamentului, de dezarmare. Noi susținem toate înțelegerile cu privire la dezarmare care au fost semnate în trecut. Unele dintre acestea nu au fost implementate, altele denunțate de Rusia sau Statele Unite. Președintele francez a propus relansarea unei abordări colective pentru a construi o nouă arhitectură de securitate și încredere în Europa. Aceasta este parte a suveranității Europei despre care am vorbit. Această suveranitate presupune că noi vom aborda această problemă, vom discuta cu Rusia, cu care trebuie să avem un dialog. Noi nu putem să uităm ce a făcut Rusia. Avem poziția UE asupra acestor fapte și nu vom schimba această poziție, dar nu putem lăsa lucrurile să degradeze fără ca să facem ceva. Deci, în ultimii câțiva ani, Franța împreună cu Germania au avut inițiative de a se angaja într-un dialog cu Rusia și Ucraina cu privire la conflictul din Donbas. Am avut câteva rezultate, intensitatea conflictului a scăzut, nu este perfect, dar focul a încetat în mare parte, cu unele excepții. Dar există un dialog, iar a discuta e mult mai bine decât a lupta.

Noi suntem interesați să rezolvăm toate conflictele înghețate de pe acest continent, inclusiv cel transnistrean. Vă spun acum că, în 2019, când președintele Franței l-a întâlnit pe Vladimir Putin în Bregancon, unul dintre subiectele conversației a fost Republica Moldova și conflictul din Transnistria.

Este nevoie de un efort și din partea Chișinăului. În Republica Moldova unele partide au o viziune asupra rezolvării conflictului, iar altele o abordare diferită. Este o chestiune complexă, dar noi dorim stabilitate pe continent.

- Unii experți spun că, de fapt, problema sunt trupele rusești de pe aceste teritorii. De exemplu, trupele rusești au ocupat și orașele Slaviansk și Kramatorsk la începutul conflictului din Donbas, iar când Ucraina a eliberat aceste orașe s-a adeverit că nu există nicio rezistență populară și că lumea vrea să trăiască în pace. Se presupune că dacă trupele ruse vor pleca din Transnistria, conflictul se va rezolva imediat…

Franța a susținut rezoluția votată la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 2018 prin care s-a cerut retragerea tuturor trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Noi am promovat și am votat această rezoluție, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunțăm la dialogul cu Rusia.