Ambasadorul României în Republica Moldova, Excelența Sa Daniel Ioniță, afirmă într-un interviu pentru Deschide.MD că relațiile dintre România și R. Moldova depășesc ca profunzime și ca impact apartenența unora sau altora la anumite partide politice. Ambasadorul a reiterat că România va rămâne avocatul Republicii Moldova în susținerea parcursului european. Totodată, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la import, cât și la export. Ambasadorul român a trecut în revistă ajutorul acordat R. Moldova în cei 10 ani de Parteneriat Strategic și a subliniat că România nu acordă ajutor urmărind interese ascunse, ci urmărind interesul cetățeanului.

Stimate domnule Ambasador Daniel Ioniță, la aproape un an de la investirea actualului Guvern al Republicii Moldova, cum ați caracteriza relațiile României cu Republica Moldova? Care sunt împlinirile și care sunt restanțele?

Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt relații profunde, se bazează pe o comunitate de limbă, de istorie, de cultură și tradiție. Sunt ghidate la nivel politico-diplomatic de un Parteneriat Strategic pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova. Aceste relații nu sunt neapărat dependente de coloratura politică a unui Guvern sau a unor Guverne, indiferent că vorbim de București sau că vorbim de Chișinău. Relațiile acestea depășesc ca profunzime, ca anvergură, ca amploare și ca impact apartenența unora sau altora la anumite partide politice, însă sunt ghidate de valori și principii europene care trebuie respectate de ambele părți.

Anul acesta, după cum știți, am aniversat zece ani de Parteneriat Strategic prin declarațiile separate ale Ministerului Afacerilor Externe de la București și ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău. Partea română a trecut în revistă succesele de până acum, a evidențiat, pe zone și capitole, unde în continuare credem că este nevoie de eforturi, susținute de data aceasta din partea autorităților de la Chișinău pentru a se apropia mai mult de acest obiectiv de aderare la Uniunea Europeană. Cu prilejul respectiv ne-am manifestat susținerea pentru parcursul de reformă și pentru realizarea acelor măsuri care sunt așteptate nu neapărat de partenerii occidentali, dar de populația Republicii Moldova în ceea ce privește statul de drept, consolidarea democrației, asigurarea libertăților, consolidarea sistemului de justiție, crearea tuturor condițiilor necesare pentru mediul de afaceri care să opereze într-o zonă de stabilitate.

Partea română, în decursul celor zece ani de Parteneriat Strategic a dovedit că este serioasă nu numai atunci când spune, dar mai ales atunci când face ceea ce spune. Am fost și dorim să fim în continuare avocații parcursului european al Republicii Moldova, cu toate beneficiile și responsabilitățile care sunt atașate acestei înalte misiuni.

Vorbim aceeași limbă, avem aceeași istorie, respectăm aceleași tradiții, avem în continuare dialog. Prin semnalele pe care le transmitem - uneori poate critice pentru Chișinău, dar aș menționa că aceste critici sunt de fapt în linie cu așteptările cetățenilor Republicii Moldova - dorim să fim înțeleși și interpretați corect, pentru că România este interesată să aibă o zonă de stabilitate, predictibilitate și siguranță în aria sa de apartenență geografică. României chiar îi pasă de cetățenii Republicii Moldova, mulți dintre ei având și cetățenia română. Faptul că ne pasă se poate demonstra prin multiplele proiecte pe care le-am derulat în acești zece ani. Nu suntem la finalul unui drum, pur și simplu este pentru noi o etapă de parcurs, o etapă în care ne-am oprit și reflectăm asupra ce mai avem de făcut în următorii zece ani.

Afirmați că relația București - Chișinău nu depinde de coloratura politică din cele două capitale…

Aici trebuie să nuanțez. Am spus că relația aceasta este una profundă, această relație transcende legăturile dintre partidele politice. Evident că dinamica acestei relații, în ceea ce privește contactele oficiale, întâlnirile oficiale, depinde de cine anume reprezintă vremelnic interesele Bucureștiului sau ale Chișinăului și, mai ales, depinde de îndeplinirea angajamentelor asumate. Dar dincolo de aceste coloraturi politice, relațiile interumane, între oamenii de afaceri sunt puternice și transcend realitățile politice vremelnice.

Simțiți personal că aceste relații transcend coloratura politică?

Sunt de patru ani aici și da, simt acest lucru. Simt mai ales pentru că acest spațiu se confruntă în continuare cu multe probleme. În societatea din Republica Moldova sunt foarte multe probleme care trebuie rezolvate. De la dileme de natură identitară, până la aspecte care țin de combaterea sărăciei, la acțiuni în favoarea consolidării democrației și a statului de drept, acțiuni sub aspect civic și totul pe fondul în care mulți vor să plece din Republica Moldova. Ceea ce vă spun acum reprezintă, dacă vreți, rezultatul unor experiențe personale.

Care sunt prioritățile pentru anul 2021 în relațiile României cu Republica Moldova?

În primul rând, haideți să avem cu toții răbdare și să vedem care vor fi rezultatele ciclurilor electorale. În România avem alegeri parlamentare în decembrie, în Republica Moldova suntem în plin proces pentru alegerile prezidențiale. Prioritățile noastre automat sunt ghidate de acest cadru strategic pe care l-am menționat anterior. România își dorește ca Republica Moldova să rămână în continuare ancorată pe un parcurs ferm european, să continue să îndeplinească reformele și angajamentele pe care și le-a asumat față de partenerii săi europeni. Aici, vocea României este în deplină consonanță cu vocea Bruxelles-ului.

În al doilea rând, sunt o serie de proiecte care au început în trecut și vor continua. Toate aceste proiecte sunt destinate cetățenilor Republicii Moldova, menite să contribuie la îmbunătățirea vieții lor de zi cu zi. Proiecte din domeniul educației, sănătății, culturii, energeticii, infrastructură, care au fost asumate la nivel înalt, nu numai la București și Chișinău, dar și la Bruxelles.

Spre exemplu ne dorim eliminarea taxelor de roaming dintre Republica Moldova și România. Cu toții ne-am confruntat cu această situație când a trebuit să plătim sume foarte mari pentru convorbiri simple în roaming.

Sunt de asemenea proiecte care vizează interconectarea energetică. A fost făcut un pas important în ceea ce privește finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, dar trebuie să realizăm și proiectele de interconectare energetică dintre sistemele electrice ale României și Republicii Moldova. Proiecte pentru care există finanțare.

Îmi exprim speranța că toate aceste chestiuni vor continua, pentru că noi considerăm că aceste proiecte sunt destinate îmbunătățirii vieții de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova.

În contextul recentei declarații a ambasadorului SUA la București, potrivit căreia România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa, ce oportunități va deschide lansarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău pentru R. Moldova? Există la Chișinău voință politică pentru a porni acest proiect, ca să se înceapă pomparea de gaze naturale?

Dacă este sau nu voință politică la Chișinău pentru a face pe deplin funcțional gazoductul, întrebarea aceasta nu trebuie să mi-o puneți neapărat mie. Întrebați-i pe cei care de care depinde această voință politică la Chișinău. Eu însă vă pot spune că acest gazoduct a fost finalizat potrivit angajamentelor asumate de partea română și partenerii internaționali care au finanțat acest gazoduct și cărora doresc să le mulțumesc pentru aceasta. Gazoductul a fost finalizat la data de 31 iulie 2020. Dacă prin acest gazoduct va trece sau nu va trece gaz și la ce volume ne vom raporta pe viitor, sunt aspecte care țin mai degrabă de natură economică și, de ce nu, de această voință politică. Noi ne vom asigura că gazoductul respectiv nu este o simplă țeavă, ci este un proiect cu adevărat strategic, care contribuie la racordarea Republicii Moldova la spațiul energetic european și îi conferă acesteia luxul asigurării securității energetice. Asta este valoarea principală a acestui proiect. Dacă va deveni România un hub regional de energie, haideți să lăsăm timpul să lucreze și sperăm că va lucra de data aceasta în favoarea noastră.

România are un potențial energetic uriaș. Mă refer aici la niște volume impresionante de gaze din Marea Neagră, dar România are totuși și o centrală nucleară electrică, are o rețea electrică extinsă, un mix energetic echilibrat format din regenerabile, energie nucleară, hidrocentrale și termocentrale. Acest potențial va contribui la consolidarea stabilității energetice pe plan regional.

Cum apreciați dinamica relațiilor economice, comerciale ale celor două state și care sunt prognozele pentru viitor?

România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la import, cât și la export. Anul trecut, în condiții de normalitate în planul sănătății, suma schimburilor comerciale a depășit 2,2 miliarde de dolari americani. Anul acesta, din cauza pandemiei, nu numai schimburile noastre comerciale, dar și economia la nivel global s-au contractat. Din păcate, această contracție s-a observat și în ceea ce privește relația bilaterală dintre România și Republica Moldova, în sensul că au fost scăderi atât la importuri cât și la exporturi, comparativ cu anii trecuți. În anii trecuți eram pe o curbă de creștere cu o dinamică accelerată. Însă eu cred că la finalul anului, scăderea per ansamblu nu va fi chiar atât de dramatică. Cred că vom rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova.

La aceste realități au contribuit în mod esențial atât aplicarea prevederilor Acordului de Asociere, cât și componenta sa de Liber Schimb. Oamenii de afaceri din Republica Moldova au prins curajul să investească inclusiv în statele membre ale UE, de exemplu în România unde există peste 6.300 de firme înființate cu capital din Republica Moldova. În Republica Moldova avem mai mult de 1.300 de companii românești. Valoarea investițiilor este net în favoarea noastră, în sensul în care companiile românești au investit peste 300 de milioane de euro și au creat zeci de mii de locuri de muncă în Republica Moldova. Aceste relații sunt încurajate, sunt impulsionate într-un mod semnificativ de faptul că vorbim aceeași limbă, de faptul că gândim la fel, de faptul că simțim la fel. Relațiile sunt naturale, nu trebuie depășită o barieră culturală.

Unele voci mai mult sau mai puțin avizate, dar în general mai mult neavizate, se lasă furate de verb și nu se sfiesc sa acuze sau să reproșeze României că nu ar avea o politică coerentă, nu ar avea cum spun aceștia, ”soft power” în Republica Moldova. Care au fost și sunt prioritățile României în relația cu R. Moldova? Are România acel soft power în R. Moldova? Bursele pentru elevi și studenți, reparația grădinițelor, ajutorul medical, etc unde l-ați încadra?

Uitați-vă ce a făcut România în doar cei 10 ani de Parteneriat Strategic pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova, după care veți trage singuri această concluzie, dacă are sau nu are România o politică de soft power. Eu nu aș fi de acord cu această afirmație - politică de soft power. Pe relația noastră specială nu e vorba de o politică de hard, sau soft power. România pune în relația sa cu Republica Moldova ansamblul tuturor acțiunilor - politice, diplomatice, economice, culturale, societale. Politica noastră are o dimensiune internă și o dimensiune externă, și cea externă se bazează pe susținerea parcursului european. Este un vector foarte clar identificat. Noi nu o facem din ipocrizie, sau cinism, sau din interese ascunse. Să fie foarte clar! Susținem acest parcurs european pentru că România știe prin ce a trecut ea însăși. Știe cum a fost acum treizeci de ani și știe cum este în momentul de față. Datorită faptului că ne-a fost foarte clară direcția strategică către care mergem, am reușit să depășim o serie întreagă de obstacole, am reușit să consolidăm societatea noastră românească în plan societal, în plan democratic, în planul respectării drepturilor omului, în planul împăcării cu noi înșine și cu istoria. Am reușit să privim cu încredere către viitor: am vrut să ne integrăm în NATO și am vrut să ne integrăm în UE. Asta a însemnat și o șansă mai bună la securitate și prosperitate pentru toți românii. Asta a însemnat sporirea investițiilor străine, recâștigarea încrederii în economia noastră. Toate aceste lucruri au reprezentat lecții învățate pentru România, lecții pe care este dispusă să le transmită cu generozitate Republicii Moldova.

Există și dimensiune intrinsecă. Tot ce a făcut România are descărcare imediată în folosul cetățenilor Republicii Moldova. Am auzit în cei patru ani de când sunt aici că România a susținut un politician sau altul, că este pro-cutare. Este vremea să spunem că România a fost pro-cetățeanul Republicii Moldova.

Va dau exemple și trageți concluzii dacă așa-zișii analiști au dreptate sau nu. Peste o mie de grădinițe reparate în Republica Moldova. La grădinițele respective credeți că merg politicienii sau merg copiii? Sunt sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care beneficiază direct de aceste grădinițe. Copiii respectivi au părinți, au bunici. Fiindu-le copii în siguranță într-o grădiniță renovată la standarde europene, ei pot să-și vadă liniștiți de treburile lor zilnice. În al doilea rând - microbuzele școlare care au fost donate cu generozitate de-a lungul timpului de Guvernul României, circa 200 de astfel de microbuze, care circulă în toate raioanele din Republica Moldova. Aceste microbuze asigură accesul la educație al elevilor. Ei ajung în siguranță la școală, oferind încredere părinților care nu trebuie să se teamă de drumul copiilor. Efectul acestor microbuze este esențial pentru majoritatea cetățenilor. Bursele oferite de statul român pentru elevii și studenții din Republica Moldova. Eu îmi doresc ca mulți dintre cei care învață în România să se întoarcă în Republica Moldova și să pună în aplicare ceea ce au învățat acolo spre binele republicii Moldova. Nu îi luăm pe copiii respectivi ca să-i spălăm pe creier. Statul și contribuabilul român le oferă șanse tinerilor din Republica Moldova la o educație pentru a-și construi un viitor mai bun. Cine sunt beneficiarii acestor burse, politicienii? Poate unii dintre acești studenți ajung politicieni și aruncă ulterior cu noroi în România, din calitatea lor de politicieni. Dar asta e altă poveste. Suntem susținători ai pluralismului și libertății de exprimare, iar într-o societate veritabil democratică trebuie să existe întregul spectru al opiniilor.

Un alt proiect major este cel din domeniul sănătății. Au fost renovate mai multe unități spitalicești, în jurul a 16 de astfel de unități la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, care este institut de interes republican unde sunt tratate cazurile grele, care nu pot fi rezolvate în alte raioane din Republica Moldova. Efortul acesta este făcut pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, limba vorbită sau preferințe politice. În domeniul sănătății avem și proiectul transfrontalier SMURD, operaționalizat în Republica Moldova. Atenție, locuitorii din Republica Moldova nu plătesc niciun bănuț pentru acest proiect, iar recent am văzut că un copil a fost transportat cu un elicopter SMURD la București, unde i-a fost salvată viața. Credeți că i-a întrebat cineva pe părinții micuțului cu cine votează la alegeri?

La Cahul funcționează un centru de transfuzie a sângelui, care a fost ridicat de la zero la standarde europene din banii contribuabilului român.

Tot în domeniul sănătății, am văzut la începutul lunii mai, în ciuda condițiilor în care am fost primiți, ajutoarele substanțiale oferite de Guvernul României pentru cetățenii Republicii Moldova în vremuri de pandemie cu Covid. Medicii din toate raioanele Republicii Moldova au fost principalii beneficiari, fiind ajutați astfel să facă față mai bine pandemiei.

În domeniul cultural - sunt edificii culturale importante care au fost renovate. Poate ați trecut pe lângă Sala cu Orgă. Este o clădire care pune foarte frumos în valoare orașul Chișinău. Aripa centrală a Muzeului Național de Artă a fost renovată cu banii României. La Cahul avem teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu care a fost ridicat de la zero. Pandemia va trece și ne vom bucura cu adevărat de valoarea acestor edificii.

Am avut numeroase manifestări culturale. De la edițiile anuale ale Bookfest până la Festivalul Teatrelor Naționale Românești, festivalul filmelor românești. Sunt sute de acțiuni culturale organizate anual de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”.

Am văzut și o intenție anunțată a României cu privire la renovarea edificiului Filarmonicii…

În primul rând trebuie să vedem exact ce-și doresc autoritățile din Chișinău să facă cu edificiul Filarmonicii. Apoi vom vedea în ce măsură putem contribui. Artiștii români s-au mobilizat imediat în susținerea artiștilor din Republica Moldova și chiar au declarat că sunt dispuși să concerteze gratuit pentru a strânge fonduri pentru refacerea Filarmonicii. Dar acesta este un proiect de viitor.

Eu vorbesc de ceea ce s-a realizat. Mergeți în parcul Valea Morilor și o să vedeți două proiecte acolo, care au fost posibile cu bani din România. E vorba de scara de granit și e vorba de scara cascadelor care au schimbat fundamental acel parc. Din păcate, foarte mulți cetățeni trec pe acolo, admiră și uită că de fapt astfel de chestiuni au fost posibile cu contribuțiile financiare ale românilor.

Există și proiecte de înfrățiri care au avut descărcări directe în localități din Republica Moldova. De exemplu aleile din jurul Cetății Sorocii, care au fost renovate cu bani din România, precum și multe, multe alte chestiuni.

Am văzut reacția Ambasadei Federației Ruse la ceremonia de comemorare a ostașilor români desfășurată în satul Mana, de Ziua Armatei Române. Care este contextul acestei ieșiri a Ambasadei Ruse?

Nu am ce adăuga mai mult decât comunicatul nostru, nu am ce să reiterez și ce să spun. La 23 octombrie am marcat Ziua Armatei Române, cum de altfel facem în fiecare an. Cel puțin, pentru mine a fost al cincilea an consecutiv când am făcut astfel de evenimente de comemorare la diverse cimitire din Republica Moldova. Un singur lucru aș mai avea de adăugat, poate, la toată această poveste, și anume faptul că la Mana s-a născut Paul Goma, care din păcate a fost răpus în luna martie de această năpastă COVID-19.