Recent deputații PSRM au inițiat un proiect de lege intitulat „legea lustrației” care prevede demiterea mai multor conducători de instituții, printre aceștea se regăsește și președintele Autorității Naționale de Integritate (ANI) Rodica Antoci. În interviul acordat pentru Deschide.MD, șefa autorității a comentat această inițiativă a socialiștilor și ne-a vorbit despre verificarea averilor mai multor demnitari, a ex-șefului SIS, Vasile Botnari și ne-a divulgat mai multe detalii din bucătăria instituției pe care o conduce.

Recent în spațiul public au fost anunțate mai multe sesizări către ANI pentru a verifica averea și interesele unuia sau altui politician. Cum calificați acest ping-pong și care sunt rezultatele acestor sesizări?

Rodica Antoci: Pentru început aș vrea să explic principiul de activitate al Autorității. Activitatea noastră constă în examinarea sesizărilor parvenite atât de la persoanele fizice, cât și de la cele juridice care ne semnalează cu privire încălcările juridice ale averilor, ale conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor pe anumiți subiecți ai declarării. Bineînțeles este și sesizarea din oficiu, pe care o depune fie președintele, vicepreședintele ANI sau inspectorul de integritate. 

Dacă analizăm activitatea autorității pe domeniul de control din 2018, atunci când au fost numiți primii inspectori de integritate, se observă că sunt mai multe sesizări din partea persoanelor fizice care semnalează anumite încălcări ale cadrului legal în localitatea sau comunitatea în care locuiesc. Dacă analizăm rapoartele noastre din 2019 am remarcat că nu avem multe sesizări din partea demnitarilor, atunci când să scrie sesizare un procuror pe un alt procuror sau un deputat pe un alt deputat, acestea au apărut pe parcursul anului curent. Astfel, de sesizări aduc valoare activității ANI pentru că vin cu mai multe materiale confirmative și probante care permit inspectorului să aibă o bănuială rezonabilă la analiza și decizia de a începe procedura de control sau nu. Când avem astfel de sesizări, inspectorul are o bază de la ce porni. Un aspect la fel de important la această întrebare s-a specificat și în raportul GRECO - este necesar de a avea un control riguros a declarațiilor de avere și interese personale la categoriile de parlamentari, judecători, procurori etc. De aceea, în 2019 am implementat ordinul președintelui ANI de verificare din oficiu a declarațiilor de avere și interese a acestor categorii de subiecți, deoarece acești subiecți sunt mereu în vizorul societății.

Aici, societatea să înțeleagă că este o diferență între procedura de control a declarației de avere și interese personale și controlul averii în sine. Dacă ne referim la procedura de control a declarației de avere aici inspectorul de integritate verifică forma, conținutul declarației de avere, depunerea în timp și dacă apar dubii la compartimentul: donații, imobile, automobile, interese personale și așa mai departe. În ce privește controlul averii, este o procedură amplă, cu solicitări de informații din mai multe surse, și anume: rulaje de conturi, informații de la bănci, companii de asigurări, registratori, etc.

Noi nu deținem în sistemele naționale foarte multe informații și nu întodeauna putem avea această bănuială, de aceea în ajutor ne vin aceste sesizări care au și anumite materiale, documente de la care putem porni controlul.

Să ne referim la categoria de subiecți pe care ați menționată în întrebare, la moment avem peste 55 de dosare de control a diferitor deputați sau ex-deputați ai Parlamentului. Avem dosare contravenționale pe numele a 30 de subiecți din această categorie.

Tot la acest capitol, am observat că sunt lansate în spațiul public declarații că ANI ar persecuta politicieni la comanda altor politicieni. Cum comentați aceste declarații?

Rodica Antoci: Dacă ar fi fost controlabile asemenea instituții cum este ANI, cu adevărat în controalele autorității ar putea fi vizați anumiți mai mulți deputați dintr-un partea unui partid sau altul. Dar acest lucru nu este posibil la modul practic, pentru că toate sesizările, venite din partea societății civile, a demnitarilor sau autosesizările făcute în baza investigațiilor jurnalistice sunt înregistrate și transmise aleatoriu prin intermediul sistemului informational ”e- Integritate” către inspectorii de integritate. Cei din urmă sunt direct responsabili de a iniția, sau nu, procedura de control. În procedurile de control nu poate interveni absolut nimeni, nici președintele, nici vicepreședintele autorității. În cazul în care apar careva dubii în asemenea situații, inspectorul este obligat să sesizeze Consiliul de Integritate. Mai mult decât atât, pot să vă spun că nu a existat nicio sesizare care să vină la autoritate și să nu aibă un răspuns pe domeniul de consultanță. Toate sesizările de încălcare a regimurilor juridice pe domeniul ANI care a venit, au fost și vor fi introduse în sistemul aleatoriu, care sunt transmise inspectorilor de integritate spre examinare și decizie. Cu un astfel de control riguros, nici nu poate fi vorba despre influențe politice sau de altă natură. 

Recent, procurorul General Alexandr Stoianoglo a declarat referitor la banii achitați de ex-șeful SIS Vasile Botnari în cazul dosarului expulzării profesorilor turci că ANI ar trebui să investigheze de unde are acesta așa sume de bani. V-ați autosesizat în acest caz?

Rodica Antoci: La ANI este o practică din 2018 - serviciul de presă al autorității analizează informațiile din mass-media și prezintă acea Revistă a presei care ulterior o analizez și după caz depuns o sesizare din oficiu. Noi am reușit în 2020 să facem sesizări din oficiu în baza tuturor investigațiilor jurnalistice care țin de competența ANI. Bineînțeles, și pe acest caz m-am sesizat. La prima sesizare am primit un refuz de la inspectorul de integritate ales de sistemul aleatoriu, exact cum primește orice cetățean. Ulterior, după reapariția acestui subiect în presă, am repetat sesizarea pe numelui acestuia, și aștept să fiu informată. De ce ne-am autosesizat de două ori? Această situație poate fi explicată prin faptul că algoritmul sistemului aleatoriu selectează de fiecare dată inspectori diferiți. Explicația este că, în baza acelorași documente, materiale pe care le are la dispoziție un inspector sau altul, pot lua decizii diferite, fiecare are libertate de a trata existența sau nu a bănuielii rezonabile că este sau nu conflict de interese, este  sau nu neconcordanță în declararea averii. Pentru a nu lăsa loc de interpretări am făcut această autosesizare dublă.

Acum o săptămână, deputații PSRM au inițiat un proiect de lege intitulat „legea lustrației”. Acesta prevede încheierea contractelor de muncă cu mai mulți șefi de instituție, între care se regăsește și numele dvs. Cum comentați acest lucru?

Rodica Antoci: Atât președintele ,cât și vicepreședintele dar și inspectorii de integritate au condiții destul de riguroase de accedere în funcții. Nu o să găsiți nicio instituție din Republica Moldova care să aibă aceste condiționalități și restricții pe care le avem noi aici când accedem în funcție. Ești verificat de Serviciul de Securitate timp de o lună - două, treci testul scris, interviul online și testul la poligraf. Sunt teste dificile, pe alocuri chiar stresante. Comisia de concurs este compusă atât din reprezentanți ai autorității cât și reprezentanți ai Consiliului de Integritate. Consilliul de integritate este compus din reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, CALM, societatea civilă, CSM, CSP. Un alt aspect pe care aș vrea să îl menționez este că propunerea de numire a candidatului în funcția de președinte ANI este transmisă președintelui Republicii Moldova, iar în 2017 când am avut acea discuție la președinție nu au fost obiecții vizavi de candidatura mea la funcția dată. Au apărut acum, sub paravanul acelei declarații privind statul capturat. Eu sunt gata să discutăm public care sunt prioritățile ANI, ce obiective avem, care sunt impedimentele și obiecțiile. Nu mai puțin important este și faptul că acum avem mai multe proiecte înregistrate în Parlament care pun momentan în regim stand-by ANI.

Dar haideți să facem o retrospectivă și să ne întoarcem în 2016, atunci când legea cu privire la ANI a fost aprobată, ulterior a fost o perioadă de tranziție pentru implementare. Am venit în 2018 și am găsit o instituție fără structură, fără buget, fără inspectori, fără regulamente interne pentru a desfășura activitatea ANI. Abia se implementase un sistem informațional de depunerea a declarațiilor de avere și interese personale în format electronice, când erau de implementat mai multe condiționalități ale Uniunii Europene. Pe care urma să raportez imediat pentru că erau anumiți termeni de executare pentru primirea unor tranșe de la UE și Banca Mondială pentru Republica Moldova. Nu a fost ușor să vin într-o instituție unde erau 12 oameni dintre care 7 erau consultanți, salariul era de 3000 - 4000 lei. Să nu uităm ce sediu a avut Autoritatea, un spațiu insuficient, în care activau câte patru-cinci persoane într-un birou mic. Am început să facem concursuri pentru funcțiile de inspectori de integritate, care prevăd iarăși condiții riguroase, efort și timp. 

Am văzut că printre cei care au susținut sunt și deputați care acum au pe rol la ANI proceduri de control, spre exemplu deputații Grigore Novac, Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco, Corneliu Furculiță poate fi văzut acest lucru ca o răzbunare?

Rodica Antoci: Nu aș zice că este vorba de răzbunare. Munca pe care o facem aici, acele proceduri de control pe care le au inspectorii în lucru cu adevărat deranjează. De ce? Pentru că printre subiecții noștri cu adevărat se regăsesc și deputați. Am spus avem peste 55 de dosare de control pe diferite regimuri juridice, pe actuali și foști deputați, de la diferite partide, lista este pestriță. Avem acte de constatare cu încălcarea regimului juridic al averii, contestate în instanță de judecată ,ce se află acum în instanța de judecată la examinarea în fond. Aici, este de atras atenția asupra altui aspect ca nu cumva interesul personal să prevaleze vizavi de interesul public. Eu aș recomanda pe viitor ca persoanele care sunt în control la ANI și înaintează anumite proiecte de legi ce sunt tangențiale cu procedurile noastre de control să declare conflictul de interese pentru că are loc iarăși o încălcare a unui regim juridic.

În activitatea de control a ANI, instituția pe care o conduceți are acces și la alte informații care se conți în alte baze de date cum ar fi FISC, vama, bănci comerciale sau vă bazați doar pe declarația de avere și interese personale?

Rodica Antoci: Legea nr.133/2016 cu privire la declararea intereselor și a averii personale prevede strict cine sunt subiecții declarării, ce se declară, când și cum. Inspectorii de integritate verifică doar declarațiile de avere și interese personale ce țin de competența Autorității Naționale de Integritate. Ca să fiu explicită despre cum se face acest lucru – în sistemul informațional e-Integritate sunt trei piloni, subiecții declarării au cabinetul lor de lucru unde își completează, depune declarația,  al doilea este Portalul public, care permite publicului să vizualizeze declarațiile funcționarilor și al treilea dedicat inspectorului de integritate. În cabinetul său de lucru inspectorul primește aleatoriu sesizările spre examinare, are acces la declarațiile de avere nehașurate, are acces la bazele de date ale altor instituții, care asigură interoperabilitatea, cum ar fi: FISC, ASP, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal, etc. Dacă nu pot fi vizualizate date suplimentare, atunci inspectorii fac solicitări și în formă scrisă fie la aceste instituții, cît și la alte surse, companii, deoarece la dosarul de control trebuie să se conțină un material probator suficient, în baza căruia inspectorii să-și întemeieze deciziile finale pentru actul de constatare. Dacă sunt identificate alte aspecte care țin de competența organului de urmărire penală sau cel al serviciului fiscal, atunci inspectorul transmite spre competență informațiile identificate acestor instituții.

Ați constatat lacune legislative în activitatea recentă. În opinia dvs. ce ar mai trebui de modificat în redacția actuală a legislației care se referă la activitatea ANI și cu ce vor ajuta ANI aceste modificări?

Rodica Antoci: Lacune sunt pentru că legea a fost aprobată în 2016, iar aplicarea ei nemijlocită a început în 2018. În urma analizelor interne ale actelor de constatare emise, ale deciziilor, hotărârilor instanțelor de judecată, periodic revizuim mijloacele metodologice de specialitatea întru îmbunătățirea practicilor interne de lucru și de sporire a calității actelor emise. Să nu uităm că activitatea Autorității Naționale de Integritate nu avem de unde să o copiem în Republica Moldova. Este o instituție nou-creată, are o misiune și atribuții funcționale diferite de alte instituții - fiind o instituție de prevenire și control. Noi am propus încă din 2019 modificări la cadrul legislativ de specialitate al ANI, care la moment se află pe masa Ministerului Justiției, unde s-a creat un grup de lucru pentru eficientizarea activității ANI. Mizez mult pe participarea activă a partenerilor de dezvoltare și a societății civile la expunerea propunerilor de ajustare a acestui cadru legislativ. Îmi doresc foarte mult ca toate procedurile de control ale Autorității să fie eficiente, iar munca inspectorilor de integritate să fie cu adevărat apreciată de societate.

Republica Moldova merită să aibă o instituție precum este ANI România care are peste un deceniu de rezultate remarcante. Îmi doresc să văd Autoritatea Națională de Integritate ca fiind una puternică. Ea este necesară Republicii Moldova și nu vreau să văd această instituție doar ca o condiționalitate cum a fost până în present, pentru că societatea noastră are nevoie de transparență, de corectitudine în așa mod putem să-i reținem aici acasă pe cei tineri. Noi la ANI avem o echipă tânără, dornică cu adevărat să se dezvolte și să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova.

Vă mulțumesc!