INTERVIU / Ruxanda Glavan: Recunoaștem și ne asumăm lipsa de comunicare în cazul majorării tarifelor

Reporter: Care sunt prioritățile anului 2017, în funcție de bugetul alocat pentru fiecare domeniu? Unde avea loc schimbări majore și unde lucrurile vor rămâne pe vechi?

Ruxanda Glavan: Din punctul de vedere al priorităților, Ministerul Sănătății – dar și întreg Guvernul – și-a asumat un șir de reforme. Este timpul să spunem lucrurilor pe nume: doar de la faptul că vorbim despre reforme și nu le realizăm, lucrurile nu se schimbă. În anumite domenii, tergiversarea – în primul rând din lipsa voinței politice – a anumitor reforme în domeniul sănătății a dus la o situație  deloc plăcută. Ne referim în special la calitatea serviciilor medicale în sistemul spitalicesc. Marea majoritate a problemelor pe care le avem astăzi sunt  legate anume de calitate. Astfel că prioritatea de bază este inițierea reformei spitalicești. Evident, nu se va realiza în doi timpi şi trei mişcări, dar în 2017 această reformă trebuie să înceapă. O altă prioritate o constituie reorganizarea serviciilor supraveghere de stat a sănătății publice. În Republica Moldova, din 1998 încoace, s-au făcut intervenții mari în domeniul medicinii primare, al medicinii de familie, s-au făcut investiții în spitale. În ceea ce privește serviciul de supraveghere de stat a sănătății publice, schimbările au fost mai mult cosmetice. Aceste reforme însă, repet, sunt prioritare și inițierea lor în 2017 va avea loc.

Încă un subiect ce rămâne cap de listă pentru anul 2017 este continuarea accesul anumitor categorii de cetățeni la tratamente și intervenții. Mă refer, în primul rând, la pacienții cu HEPATITĂ C, pe care am reușit să îi includem în programul național și urmează să repetăm procedura pentru alți 3-4 mii de pacienți, în funcție de licitațiile pe care le vom avea.

Reporter: Un subiect care a stârnit nemulțumiri în ultimele zile sunt modificările în Catalogul tarifelor unice. Altfel spus, majorarea taxelor pentru serviciile medicale. De ce s-a creat senzația că lucrurile s-au făcut pe ascuns? De ce nu ați fost mai vocali, așa cum sunteți atunci când aveți rezultate bune sau proiecte noi?

Ruxanda Glavan: Îmi pare rău că s-a creat această impresie, pentru că asupra procedurii de evaluare un grup de lucru care a muncit aproape un an. Proiectul a fost plasat pe transparență decizională și am avut avize de la cei interesaţi. Cauza se datorează, mai curând, faptului că Hotărârea de Guvern a fost aprobată la 30 decembrie, sfârșit de an, în perioada sărbătorilor. Nu am ținut cont atunci de faptul că trebuie să comunicăm imediat, iar procedura de publicare a durat până în februarie. Ne asumăm această lipsă de comunicare, dar, vă asigur, nu a fost una intenționată. Având în vedere că acest catalog nu-i afectează, în realitate, pe pacienții care sunt asigurați, purtătorul de cuvânt al Ministerului a considerat că nu-i va afecta. Regret foarte mult că totul a degenerat în speculații și falsuri.

Reporter: Cum au fost calculate noile tarife? Cum s-a ajuns la aceste sume?

Ruxanda Glavan: În hotărârea de Guvern cu privire la modul în care se stabilesc tarifele pentru serviciile medico-sanitare este explicat fiecare pas. Ele nu au fost stabilite arbitrar sau din bunul plac al cuiva. În punctul 16 al acestei hotărâri de Guvern e dată o formulă clară, matematică, dezvoltată de economiști și care a fost aprobată, apropo, în anul 2011. Ministerul Sănătății a reevaluat de această dată întreg catalogul și a aplicat formula respectivă. Și ne-am suprins că, de fapt, în anul 2011 circa 70% din tarifele de atunci au fost aprobate în mod arbitrar și nu corespundeau realității. Modificările pe care le-am făcut acum corectează erorile admise atunci cu bună ştiinţă sau involuntar şi ne-am asigurat că instituțiile medicale nu vor mai suporta pierderi financiare nejustificate.  

Reporter: Spuneţi-ne, în termeni simpli, pe înţelesul tuturor, ce servicii care au fost scumpite? 

Ruxanda Glavan:  Pacientul trebuie să înțeleagă că nu va plăti, nicăieri, pentru nimic, niciun leu în plus. Omul, dacă deține poliță de asigurare, nu este afectat de aceste modificări. Totodată, cetățeanul trebuie să respecte regulile incluse în sistem. Medicul de familie stabilește dacă este necesară o anumită investigație şi îi dă bilet de trimitere. Totodată, aş vrea să folosim un termen corect: nu e vorba de majorare a tarifelor, ci de reevaluare sau de ajustare a catalogului respectiv. Au fost introduse peste o mie de servicii medicale pentru toate echipamentele procurate în țară. Prin reevaluarea costurilor serviciilor actuale, unele au scăzut tocmai pentru că tehnologiile de azi, în termeni de cost-eficiență, sunt mai ieftine, chiar dacă investiția inițială a costat mai mult. În anumite situații, dacă costurile unei proceduri sunt mai mici, instituția este în drept să le reducă.

Reporter: Chiar dacă prețurile s-au mărit în mod justificat, precum arătaţi, cum rămâne cu calitatea serviciilor medicale? Cu decenţa condiţiilor în spitale, cu medicii competenţi?

Ruxanda Glavan: Calitatea este ceea ce ne determină să ne reorientăm politicile Ministerului Sănătății. Tocmai pentru a putea asigura calitatea era nevoie să intrăm pe făgașul normalității la capitolul costurilor serviciilor. Ceea ce s-a întâmplat în sistemul sănătății în ultimii ani (situaţia de la mijlocul anului 2015, când spitalele aveau datorii de peste 500 de milioane de lei față de furnizori) a fost inclusiv şi urmarea tarifelor inechitabile. Atunci, veniturile spitalelor, în loc să fie alocate pentru reparații sau procurarea de utilaje, de reagenți consumabili, plecau în contul datoriilor. Avem convingerea că, odată cu reajustarea tarifelor, spitalele nu vor mai acumula pierderi și, din servicii prestate pacienților, îşi vor putea îmbunătăți condițiile de muncă. O situație pe care pacienții trebuie să o înțeleagă: neajunstând tarifele, nu putem folosit echipamentele, ceea ce înseamnă că statul nu asigură accesul la servicii de calitate. Acum, prin majorarea tarifelor, suntem pe filiera de a rezolva problema respectivă și de a asigura accesul pentru toți cetățenii.

Reporter: Recent, ați făcut o declarație cu privire la compensarea totală, de către stat, începând din 2017,  a operațiilor minim-invazive pentru copiii cu malformații la inimă. CNAM-ul, totuşi, declară că nu sunt bani. Unde este adevărul?

Ruxanda Glavan: Nu există neînțelegeri pe acest subiect cu Compania de Asigurări în Medicină. Eu am făcut această declarație și ea rămâne în vigoare. Noi suntem la etapa de reevaluare a organizării întregului proces a serviciului de cardiochirurgie, inclusiv cardiochirurgia pediatrică și a nou-născutului. Aceste proceduri vor fi compensate de către fondurile de asigurări a CNAM-ului, câte proceduri exact și care va fi bugetul, compania va putea să le facă publice după ce încheie procedura de contractare cu toate instituțiile publice. Sper foarte mult ca această sumă să devină clară până la sfârșitul lunii martie, ca, începând din aprilie, să poate fi contractați prestatorii, inclusiv publici sau privați care pot face acest lucru.

Reporter: Cum stăm la capitolul datorii? Care instituții sunt „campioni” în acest sens? 

Ruxanda Glavan:  Mă bucur că unul dintre obiectivele de bază propus de noi în anul 2016 — stingerea tuturor datoriilor istorice — a fost realizat. În ziua în care am devenit ministru mi-a fost pusă pe masă situația cu toate spitalele din țară și m-a îngrozit faptul că aproape jumătate de miliard de lei erau datorii. Am început să acționăm concertat pentru a controla cheltuielile spitalelor și a le reduce. În ianuarie 2016, datoriile acestea, primul rând al spitalelor republicane, au scăzut semnificativ. Pe parcursul anului 2016, grație eforturilor Ministerului și Companiei Naționale de Asigurări, acestor spitale le-au fost alocate resurse financiare suplimentare pentru a lichida toate datoriile. Așadar, în anul 2017, vă declar cu toată responsabilitatea, spitalele care au fost „campioni” la datorii au intrat în făgașul normalității şi au doar datorii curente. Nu mai există datorii istorice de zeci de milioane de lei. M ă refer la Spitalul Clinic Republican, Insitutul de Cardiologie, Insitutul Medicină Urgentă și Insitutul Oncologic. La două dintre ele există niște facturi care nu sunt achitate, dar le justifică faptul că agenții economici încă nu și-au onorat obligațiunile pe deplin. În rest, începând cu ianuarie 2017, riscul de colaps financiar a fost redus la minim. În continuare, vom monitoriza cu multă atenţie cheltuielile spitalelor și eficiența managerilor. 

Reporter: Cu toții știm că și în sistemul medical se dă mită. Cum luptați împotriva acestui fenomen?

Ruxanda Glavan: Când vorbim de corupție, e bine să ne aducem aminte că bățul are două capete: există cineva care oferă și cineva care acceptă. E mai grav când cineva care cere mită și condiționează actul medical de aşa ceva. În această situație, îi îndemn pe pacienţi să nu uite că în Republica Moldova există Centrul Național Anticorupție.

Reporter: De ce sunt peste 400 de absolvenți ai facultăților de profil în medicină, iar locuri la rezidențiat – doar 300. Ce să facă restul? 

Ruxanda Glavan: Este o procedură absolut firească, pentru că locurile la rezidențiat sunt stabilite de Ministerul Sănătății în funcție de necesitatea sistemului de sănătate. O parte din absolvenţi şi-au făcut studiile prin contract. Respectiv, statul nu i-a luat în calcul atunci când a planificat necesitățile sistemului. Totodată, vreau să vă spun că, începând din 2017, Ministerul Sănătății va renunța la noțiunea de secundariat clinic și va oferi mai multe locuri la rezidențiat. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al Educației, trebuie procedura de studii post-universitare și, începând cu acest an, să oferim mai multe locuri la rezidențiat.

Reporter: CNSP ne anunță aproape în fiecare săptămână despre cazurile cu copii intoxicați în școli și grădinițe. Avem un dosar penal, am avut scandaluri și remanieri la primărie, am avut comisii speciale, iar într-un final Ministerul Educației a spus că nu are nicio propunere de ajustare a legislației. În opinia dumneavoastră, unde e „buba” sistemului de alimentație a copiilor în instituțiile publice? Ce trebuie îmbunătățit?

Ruxanda Glavan: Din punctul de vedere al Ministerului, trebuie schimbat radical sistemul de achiziții pe care îl folosește primăria. Mă refer nu doar la achizițiile de producere alimentară pentru copii, dar la tot sistemul de achiziții pe care îl utilizează primăria. Nu întotdeauna cazurile de boli diareice acute, vomă, febră la copii înseamnă neapărat intoxicații. Am văzut că, în unele cazuri, presa speculează comunicatele respective ale Centrului de Sănătate Publică. De fapt, mesajul celor de la CNSP este de a informa părinții asupra existenţei unui risc sa altul. De exemplu, rotavirusul, o infecție virală care poate fi prevenită prin vaccinare. Ca responsabili de sănătatea copiilor, vom veni cu propuneri concrete de modificare a cadrului, poate nu atât legislativ, cât normativ, de delimitare a competențelor clare și de fortificare a instruirii calității a asistenților medicali și medicilor din sistemul educațional. 

Reporter: Ce poziție are Ministerul Sănătății apropo de introducerea unui curs de educație sexuală în școli?

Ruxanda Glavan: Subiectul educației sexuală este unul extrem de sensibil pentru Republica Moldova, au existat tentative când a fost introdus în educația civică după care s-au exclus. Noi muncim acum la „Strategia pentru sănătatea de reproducere”. Există boli venerice care, netratate, conduc la infertilitate şi munca de educaţie în acest sens trebuie începută atunci când adolescenții îşi încep viața sexuală. De aceea, unul din scopurile Ministerului Sănătății este ca informarea tinerilor și adolescenților să aibă loc prompt și să-i învățăm lucruri care îi vor ajuta să-și protejeze sănătatea.

Reporter: PSRM a anunțat că va înainta împotriva dvs. o moțiune simplă; vă acuză de majorarea tarifelor. Cum comentați?

Ruxanda Glavan: Partidele politice au scopuri politice, evident electorale. Să își asume rolul și imaginea atunci când manipulează utilizând falsuri pentru a-și motiva populismul politic. La procedura de evaluare a tarifelor a existat un grup de lucru care a muncit aproape un an de zile, începând din februarie 2016 și până în decembrie anul trecut. Acest catalog, în realitate, nu afectează agenții asigurați.

Reporter: Credeți totuși că inițiativa socialiștilor are mai mult tentă politică decât socială?

Ruxanda Glavan: Toate inițiativele opoziției parlamentare au un substrat politic și electoral. Le înțeleg ambițiile politice dar, responsabilitatea ce ține de manipularea și ducerea în eroare a opiniei publice le aparține și lasă să și-o asume.

Reporter: Vă mulțumim pentru interviu!