Președintele Comisiei parlamentare, economie buget și finanțe, Ștefan Creangă își va lua buletinul cu el dacă va avea ocazia să meragă la un schimb valutar. Despre proiectul de lege care impune prezentarea buletinului atunci când cetățenii vor schimba valută, vizita FMI în Republica Moldova dar și planurile sale în cariera politică ne vorbește deputatul neafiliat în cadrul unui interviu acordat pentru Deschide.MD.

Reporter: Recent, a avut loc concursul de selectare a unui director ANRE. Mai mulți candidați la această funcție și experți din domeniu au criticat dur modul în care avut loc şi rezultatele acestui concurs. În primul rând, spun ei, pentru că au fost incluse întrebări ce nu țin de competența unui director ANRE. Apoi fiindcă la etapa interviului nu au participat toți membrii comisiei. În fine, deoarece interviurile nu au fost publice. Experții au cerut ca atare anularea concursului. Cum comentați?

Ștefan Creangă: Noi nici nu am fost obligați să facem acest concurs. Dar am dorit să demonstrăm transparență și să parcurgem aceeași cale prin care a fost ales guvernatorul BNM - un exercițiu care a fost apreciat. Am văzut nemulțumirile unor candidați care au participat la concursul pentru funcția de director ANRE. Dacă vor consimţi, le vom face publice interviurile spre a curma orice speculaţii. Dacă nu, nu. În definitiv, unii activează acum în alte instituții; dacă noi vom face public interviul, ar putea să aibă de suferit. Cât despre capacitățile membrilor comisiei în materie de energetică: membrii comisiei au participat la elaborarea diferitor pachete de legi în energetică, au negociat diferite programe, au studii etc. În plus, concursul a fost supravegheat și de domnul Alexandru Săndulescu, consilier în politici energetice care și-a făcut propriile concluzii. Am văzut îndoieli şi privind capacitățile domnului Copaci. Dar domnia sa a lucrat mult timp în cadrul Ministerului Economiei și a participat la diferite proiecte ce țin de energetică. Asta îl califică.

Reporter: La Chișinău a venit un grup de experți ai FMI pentru a expertiza modul de implementare a Memorandumului semnat de Republica Moldova. Ne puteți spune cum apreciază FMI situația după trei luni de la semnarea documentului și ce așteptări are Fondul de la conducerea Republicii Moldova?

Ștefan Creangă: Pe lângă partea economică și implementarea reformelor, cea mai importantă componentă este transparența sectorului financiar-bancar. La întrevederea pe care am avut-o cu Ben Kelmanson, acesta a menționat că la Chișinău se depun eforturi pentru a urma programul semnat cu FMI, care aşteaptă ca Parlamentul să adopte în continuare legile corespunzătoare, iar Guvernul să le implementeze.

Reporter: Dvs., personal, sunteți satisfăcut de modul cum evoluează ancheta fraudei bancare?

Ștefan Creangă: Sincer vorbind, nu prea, pentru că este loc și de mai bine, dar, în general, se depun eforturi. Practic, au trecut doi ani și încă nu se văd rezultate mari, lucru așteptat de societate. Pe de altă parte, compania Kroll a trecut la etapa de identificare a mijloacelor financiare. Important e că a fost ajustat cadrul legal pentru a nu mai permite ca astfel de furturi să aibă loc. Dar e necesar ca și mijloacele financiare furate să fie recuperate, iar cei care se fac vinovați de acest lucru să răspundă.

Reporter: Ar trebui sa apară următorul raport Kroll. Cum credeți, ar trebui să fie public?

Ștefan Creangă: Nu cred că ar trebui să fie deocamdată făcut public, pentru că societatea noastră nu este pregătită pentru a procesa astfel de informații. Există, apoi, riscul ca recuperarea mijloacelor financiare să fie împiedicată. Însă, după ce banii furați vor fi recuperați, nu va fi, probabil, o problemă publicarea raportului respectiv.

Reporter: Cum poate fi impulsionat procesul de interconectarea energetică a Republicii Moldova cu România, dar și interconexiunile cu gaz?

Ștefan Creangă: Interconectarea energetică este foarte importantă pentru Republica Moldova și trebuie să urmeze pași rapizi în implementare. În primul rând, pentru siguranța energetică. În al doilea, pentru a putea negocia un preț mai bun, având două surse din care poți achiziționa energie sau gaz. Acum rămâne să vedem ce va fi cu interconectarea energetică la sud: Guvernul României trebuie să aprobe cele aproape două milioane de euro pentru pachetul tehnic iar autoritățile de la Chișinău să purceadă cât mai rapid la implementarea acestuia.

Reporter: Cum poate Parlamentul să contribuie la aducerea investitorilor străini în Republica Moldova, câtă vreme ei se plâng pe birocrație, instabilitate și forță de muncă necalificată?

Ștefan Creangă: Problema birocrației există și am văzut că, nu demult, și premierul Filip a solicitat membrilor Guvernului ca să fie combătută birocrația excesivă, spre a asigura investitorilor străini un mediu acceptabil. Pe de altă parte, nu există stat fără birocrație: statul trebuie să aibă o evidență fiscală, o evidenţă a antreprenorilor, investitorilor, a angajaților acestora. Totul e că ca această birocrație să nu fie abuzivă.

Reporter: Dvs., când veți merge să schimbați 500 de dolari, vă veți lua buletinul? Cum apreciați aceasta inițiativă? Ce scontează?

Ștefan Creangă: Desigur că îmi voi lua buletinul. Eu sunt unul din cei care susțin această inițiativă de a merge, cu buletinul, la schimbul valutar și nu

cred că este adevărat că oamenii nu vor merge să schimbe bani din cauza că trebuie să prezinte buletinul. E un lucru normal, aplicat și de alte țări. Dar să revenim la discuțiile apărute în societate la subiect, să presupunem că cineva vrea să schimbe 2000 de euro. În acest caz, la o sumă mai mare de 240 de euro, trebuie să prezinte buletinul, atunci acea persoană ar putea schimba suma de 2000 de euro de 9 ori în sume mai mici și oricum dacă nu va vrea să-și arate buletinul nu o va face. Altă situație este cu capitalul obligatoriu pentru schimburile valutare: aici ar putea fi instaurat monopol. Nu poți cere un capital obligatoriu, spre exemplu de câteva milioane de lei, pentru un schimb valutar, dintr-o localitate mică de pe teritoriul Republicii Moldova, care operează zilnic cu sume mici, să spunem, 30 000 de mii de lei , 2000 de euro și 1500 de dolari. Asta înseamnă că multe schimburi valutare vor fi constrânse să se închidă și există riscul ca piața neagră să ia amploare.

Reporter: Ca neafiliat, unde vă regăsiți în sesiunea care vine? Tot în tabăra neafiliaților sau există probabilitatea să vă alăturați vreunei fracțiuni parlamentare? Ori, de ce nu, să constituiți una nouă?

Ștefan Creangă: Sincer să fiu, nici nu am avut timp să mă gândesc la asta. Dacă ar fi să mă alătur unui grup parlamentar sau unei fracțiuni, cel mai probabil ar fi grupul Iurie Leancă: suntem mai aproape ca viziune politică. În afară de aceasta, am fost și colegi și am muncit împreună atunci când dumnealui a fost prim-ministru. Cât despre faptul că aș putea să-mi formez o fracțiune nouă, nu cred că voi face acest lucru: nici nu am timpul necesar la dispoziție.

Reporter: Vă mulțumim!