În interviul acordat Deschide.MD, Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartlomiej Zdaniuk, a explicat că, de fapt, Uniunea Europeană întărește prin proiectele sale statalitatea Republicii Moldova, și nu lozincele nechibzuite ale unor politicieni. 

Stimate domnule ambasador Bartlomiej Zdaniuk, Polonia este o țară, care asemeni Republicii Moldova a trăit în dimensiunea totalitar-comunistă iar evoluția țării dumneavoastră este fără îndoială un exemplu pentru R.Moldova. Ce credeți că îi lipsește Republicii Moldova să fie, la modul real, o poveste de succes asemeni Poloniei? 

Răspunsul la întrebarea DVS nu este simplu, pe de o parte, R. Moldova are tot potențialul pentru a fi o țară bogată, dezvoltată și în primul rând, trebuie subliniat că R. Moldova este o țară europeană și face parte din Europa. Trebuie să fie cât mai strâns legată de Europa, nu pentru că cineva, ideologic își dorește acest lucru, ci pentru că asta este calea firească a țării. Mai presus de tot - asta își doresc oamenii, cetățenii R. Moldova. 

Pe lângă potențial, este nevoie de un detonator pozitiv care va coagula în jurul său o masă critică pentru a face unele lucruri sau unele schimbări. Care e diferența în comparație cu Polonia? În primul rând este o istorie diferită - Polonia este o țară care timp de mai multe secole, mai bine zis națiunea poloneză, a fost nevoită să lupte pentru libertate. Am luptat pentru independență timp de două secole, cu o mică întrerupere în perioada interbelică, și conștientizăm foarte bine care este prețul uriaș pentru a recuceri o independență odată pierdută. De aceea, în 1989, era clar că vrem să facem parte din Occident, Orientul nu ne-a dat nimic extraordinar. Și că dacă nu facem eforturi, vom pierde o oportunitate, și foarte probabil, Orientul va reveni cu niște revendicări pe care le are deja de mai multe secole. Această presupunere s-a și confirmat. Altă a fost conjunctura politică în anii 1990, alta în anii 2000 și alta este acum. Am sesizat această dorință de a avea o țară de care noi suntem mândri. În anii 1980 Polonia era o țară săracă, înapoiată și o țară de care noi nu ne mândrim. Dimpotrivă! Ne era rușine de țara noastră, era o țară, dați-mi voie să spun, o țară murdară, degradată. Acest lucru se poate vedea pe înregistrările disponibile pe internet - cum arăta Polonia, cum arăta Varșovia în anii 1990. Oamenii știau cât de cât cum este în Occident și conștientizau situația, mai ales în anii 1990, când și mai mulți oameni au fost în Europa și au făcut comparație. Sub această presiune puternică de a face reforme, am reușit să pornim un proces multidimensional. Au fost mai multe fenomene care au trecut prin schimbări. Era vorba de o posibilitate de funcționare a businessului mic și mijlociu, de la bun început s-a făcut o reformă a descentralizării. Oamenii din comunitățile mici au avut posibilitatea să ia inițiativă. Schimbările au început de jos în sus. Totodată a fost nevoie de o reformă a statului. Cert era faptul că toată lumea în anul 1989 cunoștea că sistemul comunist nu are niciun viitor. Toți erau convinși că sistemul comunist este un sistem prost și că nu trebuie să avem nicio nostalgie, ci trebuie să construim Europa. Înșiși membrii aparatului comunist din ultima generație conștientizau acest lucru. Ei sunt cei care în anii 1990 ne-au condus spre NATO și UE. Polonia a făcut acest lucru cu un președinte post-comunist.  

Situația este diferită în R. Moldova. Poate R. Moldova nu a avut aceeași soartă dură pe care a avut-o Polonia, sigur, că și ea a avut o soartă foarte complicată. În primul rând nu este suficient să vorbim de independență fără a avea un proiect de țară.

Să înțeleg că majoritatea populației din Polonia s-a coagulat ireversibil în jurul ideii de aderare la UE și NATO. Alegerile din Polonia nu sunt alegeri geopolitice, precum sunt la noi, unde se pune mereu problema de a merge spre Est sau Vest. În Republica Moldova nu există o coagulare în jurul unei singure idei naționale. Poate acesta ar fi un neajuns? 

Nu aș folosi cuvântul neajuns, este o constatare a faptului. În cazul Poloniei, era clar că noi vrem să fim cu Occidentul. Unii poate nu neapărat vor cu Uniunea Europeană. Sunt mulți care sunt critici față de UE, dar conștientizează faptul că suntem parte a Occidentului. Întrebarea e - care Uniune Europeană, în ce variantă, în ce formă. Dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să mergem cu Orientul. Noi suntem o țară care are o istorie mult mai lungă decât Orientul despre care spuneți dumneavoastră. Acest Orient, în 1944-1945 a eliberat între ghilimele, de ce în ghilimele, pentru că atunci când eliberezi pe cineva - pleci acasă și-l lași liber. Nu a fost cazul. Acești eliberatori au introdus un sistem pe care noi nu ni l-am dorit. Sistemul care a existat până în 1989 a fost impus din străinătate de niște oameni care au făcut tot pentru a ne distruge identitatea, cultura și tradiția. Acest Orient nu constituie deloc pentru noi un punct de referință, ci mai degrabă un motiv de ironie. Să spui în Polonia că vrem să fim în Orient, cu greu poate fi considerată ca o propunere serioasă. Dacă insiști pe așa ceva, cu greu poți spune că vei fi luat în serios. Noi suntem cei care avem o istorie mai lungă, noi suntem cei care avem o identitate clară, noi suntem cei care au apărat civilizația europeană de acest Orient, noi am făcut-o în 1920, noi suntem cei care am salvat Europa de comunism. Dânșii, timp de 200 de ani au făcut tot pentru ca noi să-i percepem drept dușmani. Noi ne apărăm de ei, și cu cât mai puțini sunt în țara noastră, cu atât mai bine și asta crede 99% din populația poloneză. Evoluția lucrurilor confirmă sută la sută presupunerea noastră. Care ar fi situația dacă noi nu am fi aderat la NATO în 1999? Mă refer la evenimente cu omuleți verzi. La noi sigur nu au îndrăznit să intre deoarece atunci ar intra în curte la cea mai mare alianță militară a lumii. 

A propune unui polonez de a se axa pe Orient e chiar o jignire. 

Privind dintr-o parte, cum credeți, de ce moldovenii nu se pot coagula în jurul unei idei naționale, în jurul unui proiect de țară?

Nu este o întrebare simplă, sunt foarte mulți factori, dar întrebarea este pentru cetățenii R. Moldova. Sunt factori interni care trebuie să existe. Eu chiar sunt curios, atât în calitate de ambasador, cât și de politolog să văd în cadrul campaniei electorale o dezbatere serioasă, unde vor fi enumerate mai multe provocări, la care în momentul de față R. Moldova trebuie să dea un răspuns. În primul rând, cum credeți voi, cetățenii R. Moldova de ce anume este așa. Eu pot să vă spun din experiența noastră - dacă o țară timp de două secole ne-a deportat, executat, ocupat, distrus, și noi încă trebuie cumva să luăm în considerare ceea ce era de spus? Nu! Este cel mai mare pericol pentru însăși existența noastră. Poate în R. Moldova situația a fost un pic diferită, poate punctele de vedere ale populației diferă. Poate există mai multe clivaje. Poate și oamenii din R. Moldova nu au văzut avantajele unei schimbări radicale?

Dacă nu s-a produs această schimbare și nu au venit beneficiile acestei schimbări, atunci se poate produce un soi de deducție greșită că vinovații sunt cei care vor un vector pro-Occidental. 

Reformele trebuie făcute în orice caz. 

În ultimi ani Polonia a fost un susținător sincer al aspirațiilor europene ale R.Moldova. Cum ați caracteriza ultimele evoluții din Republica Moldova?

În primul rând constatăm că cetățenii din R. Moldova vor să trăiască în demnitate, vor să trăiască frumos, și înțeleg absolut toți că această stabilitate se află în Occident. Oamenii de aici vor o țară europeană. Asta nu înseamnă că vrem să construim o cortină de fier. Mulți oameni au uitat că mai degrabă este Orientul care se bagă în diferite state.  Nu Occidentul ocupă o parte din teritoriul R. Moldova. 

Mulți cetățeni lucrează în Europa, firmele de aici exportă în Europa. Constatăm că majoritatea își dorește o apropiere de Occident. Bineînțeles, nu este simplu să cucerești un debușeu de pe piața UE, dar odată ce reușești acest lucru, ai un venit pe termen lung. Constatăm o dorință mare a populației de a fi un stat european. Nu știu dacă e neapărat în calitate de stat membru. Viitorul va arăta acest lucru. Bineînțeles, rămâne și partea instituțională. Cetățenii R. Moldova trebuie să analizeze cum stau lucrurile. Eu pot numai să constat că multe dintre oportunitățile de finanțare au fost pierdute. O tranșă din asistența macrofinanciară a fost pierdută. Chiar și pe plan bilateral - nici până astăzi nu a fost valorificat creditul polonez pentru agricultură. Erau posibilități pe care R. Moldova nu le-a folosit. Accentul s-a pus pe alte priorități, decât de a reforma țara. Totodată constatăm dorința oamenilor de a avea un stat european și acest lucru este foarte îmbucurător.         

Care sunt așteptările Poloniei față de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie și față de viitoarea componență a Parlamentului? 

În ceea ce privește alegerile, în primul rând ele trebuie să fie libere și pluraliste. Subliniez un lucru încurajator în R. Moldova - timp de 30 de ani de existență, această țară a rămas pluralistă. Nimeni nu a reușit pe termen lung, deși parcă au fost unele încercări, să creeze un sistem dictatorial. Acest lucru nu a fost posibil, spre deosebire de alte state din spațiul post-sovietic. Oamenii din R. Moldova prețuiesc această libertate de exprimare. Din câte am constatat nu există o problemă în viața de zi cu zi în ceea ce privește coexistența oamenilor cu diferite idei în același stat, acest lucru este foarte frumos. Este o bază foarte puternică pentru a construi un sistem statal eficient. 

Așteptările noastre sunt ca alegerile să aibă loc în mod liber, pentru că atunci mandatul Parlamentului va fi unul foarte puternic. Dacă alegerile nu au loc cu respectarea tuturor regulilor, atunci legitimitatea celor aleși va fi slabă. 

În ceea ce privește rezultatul acestor alegeri - nu a existat niciodată o abordare unipartinică din partea vreunui partener din țările Occidentale. Spunând mai clar, eram, suntem și absolut gata să lucrăm cu toți.

Pentru noi este foarte important să avem țări cât mai bogate posibil, pentru că aceasta înseamnă mai multă stabilitate în sensul politic, dar și în sensul economic. O țară bogată poate fi un partener și mai serios. În interesul nostru este ca R. Moldova să fie o țară mai prosperă. Cu părere de rău există o discrepanță între R. Moldova și alte state și nu este în interesul nimănui ca această țară să rămână așa cum este. Situația din R. Moldova are un impact și asupra securității noastre și aici avem voie să spunem un cuvânt. În secolul XXI este inacceptabil ca să existe anumite scheme care afectează siguranța acestei regiuni, lucru care are un impact asupra securității noastre. 

La ce scheme vă referiți?  

Acum câțiva ani s-a furat 12% din produsul intern brut și noi avem dreptul să punem întrebarea cine la momentul de față este pedepsit pentru acest lucru. Am impresia că pedepsit nu este nimeni. Mai mult decât atât, nu prea vedem eforturi pentru ca oamenii responsabili să fie pedepsiți. Atunci ce fel de stabilitate asigură sistemul judecătoresc din R. Moldova? Când locuiești undeva este important ca și în curtea vecinului să fie ordine, pentru că asta te afectează și pe tine. 

Recent la Kiev, Ucraina, Georgia și Republica Moldova au semnat un memorandum de conjugare a eforturilor pentru integrare europeană. Credeți că acest memorandum ar putea accelera integrarea celor trei state în UE? 

Cred că în primul rând trebuie să fie făcute reforme acasă. Este bineînțeles ca R. Moldova să aibă cât mai multe contacte cu țările vecine. Am impresia, citind presa, că relația cu Ucraina nu a fost cea mai bună în ultimii ani. Este bine că R. Moldova are contacte, că face un schimb de experiență cu parteneri care au dobândit un grad înalt de cooperare cu Uniunea Europeană. Mă refer aici la acordurile de asociere pe care aceste trei țări le-au semnat. Aceste țări deja au obținut foarte multe - regim liberalizat de vize și zona de liber schimb. Dar sigur că n-o să mergi acolo cu scheme și corupție. Poți să mergi cu o marfă de calitate și cu care în mod firesc, nu prin intermediul unor subterfugii. Acest Acord de Asociere este în primul rând o invitație la un alt mod de schimburi comerciale, altfel nu va fi. Uniunea Europeană nu înseamnă că cineva face cadouri. Uniunea Europeană este o undiță, dacă nu faci eforturi, degeaba vei discuta cu alții.  

Parteneriatul Estic a fost lansat de Polonia, alături de Suedia în 2009. Un parteneriat care face parte din politica europeană de vecinătate. UE demult are o abordare specială față de cele șase țări, fiecare stat fiind tratat aparte, în sensul că există acest angajament cu fiecare în parte. Este un pic mai greu să faci acest lucru în mod multilateral. Cred că fiecare dintre aceste state, trebuie, pe lângă discuții, să-și pună întrebarea - de ce este așa? Cum măsurăm succesul sau lipsa de succes? Barometrul ar fi de exemplu - câți investitori au venit în țară și au deschis țară, câți au spus că aici sunt condiții propice și că angajează 5.000 de oameni. Câte asemenea fabrici s-au deschis în R. Moldova și câte s-au deschis în alte state, care fac parte din UE?         

Oamenii în primul rând subliniază problema corupției, dar acum trebuie făcut pasul viitor. Această corupție trebuie eliminată - nu este suficient să te plângi. Combaterea corupției nu ține doar de activitatea sistemului juridic, dar și de dimensiunea socială. Dacă spunem că nu ne place corupția și totodată suntem prieteni cu cel care este corupt, atunci vorbim degeaba, trebuie să fie și o atitudine socială.      

Deci fără o schimbare din interior, nu putem vorbi despre o apropiere de UE?       

Uneori am impresia că pentru mulți oameni, UE este un fel de URSS, dar în sens pozitiv. În sens că vine cineva din Occident și spune ce trebuie de făcut. Vine cu bani, cu muncitori, ingineri, tehnică - că o să construiască autostrăzi sau căi ferate, infrastructură. Greșește amarnic cel care crede așa. Noi putem să vă ajutăm ca voi înșivă să vă construiți infrastructură sau economie dezvoltată. Nimeni nu face cadouri. UE poate să vă ajute cu sfat, cu bani, cu sugestii. Clasa politică a R. Moldova trebuie să fie un bun manager al acestei țări. Oamenii din R. Moldova au întreaga capacitate intelectuală de a fi managerii acestei țări. 

UE prin toate proiectele pe care le implementează întărește statalitatea R. Moldova. Anume datorită Occidentului, statalitatea R. Moldova este și mai puternică. Datorită proiectelor noastre, instituțiile funcționează mai bine și asta este esența independenței și statalității, și nu unele sloganuri nechibzuite.  

Recent președintele Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu președintele Poloniei Andrzej Duda în care au convenit să aibă o întrevedere. Să ne așteptăm la o vizită a lui A. Duda la Chișinău și care ar fi temele acestei întâlniri?

Cu adevărat au avut loc două convorbiri telefonice între președinți. În cadrul acestor discuții, președintele Andrzej Duda a invitat-o pe Maia Sandu să efectueze o vizită la Varșovia. Vorbim despre o vizită a doamnei președinte Sandu în Polonia. Invitația a fost acceptată și pot confirma că se lucrează foarte intens la realizarea unei asemenea vizite în perioada cât mai apropiată posibil.

Temele de discuție vor avea de a face în primul rând cu relațiile bilaterale, cu crearea unei legături între șefii de stat; despre ce putem să facem noi în plan bilateral, politic și economic pentru dezvoltarea, reformele și îmbunătățirea să fie cât mai rapide. Sigur, ca de obicei vor avea loc discuții legate de situația regională. Pentru Polonia, o provocare imensă o constituie situația din Belarus, această țară fiind vecină cu noi. O altă temă ar fi aspectul integrării europene a Republicii Moldova. Avem multe subiecte de discutat pentru o primă vizită. Sperăm să fie întâlniri și vizite cât mai numeroase!            

Vă mulțumim!