Profesorul universitar de limbă română, delegată a Institutului de Limbă Română de la București, Carmen Dimitriu, își încheie misiunea de predare la Universitatea din Comrat în luna august. Deschide.MD a realizat un interviu de încheiere a misiunii în regiunea găgăuză, pentru a afla cum a decurs procesul de predare a limbii române și ce schimbări a produs această experiență în profesorul și omul Carmen Dimitriu.

Un lector de limba română al Institutului de Limbă Română din București are un mandat de trei ani, iar contractul cu Ministerul Învățământului se reactualizează în fiecare an, în funcție de universitatea în care ești primit, explică doamna Dimitriu. La sfârșitul primului an profesorul trece o evaluare pentru ai recomandat să continue activitatea de la lectorat. Dacă sunt anumite lacune, universitatea poate să întrerupă mandatul. „La mine nu a fost cazul. Mandatul de trei ani se încheie la 31 august. S-a încheiat misiunea mea în Găgăuzia. Mersul firesc al lucrurilor este ca postul să fie scos la concurs. Dacă lectorul care a fost înainte vrea să rămână pe acest post, trebuie să dea concurs și trebuie să-l ia”, lămurește Carmen Dimitriu, precizând că nu s-a hotărât încă dacă va depune pentru încă o misiune de predare în Găgăuzia, acasă fiind așteptată de soț.  

Cel mai important pentru ea este să fi învățat pe cât mai mulți limba română. Studiul limbii cere foarte mult lucru individual. „Eu sunt mentorul care sădește sămânța pe care ei o cultivă. Pe unii i-am făcut să îndrăgească nu doar limba, dar și țara. Unii nu văzuseră România niciodată și au rămas impresionați de frumusețea văzută acolo. În primul rând, în toate acele zile au vorbit limba română și a fost ca un exercițiu. Am mers în locurile istorice - la Putna lui Ștefan cel Mare, la Suceava la cetatea de scaun, la Iași, la Palatul Culturii, la Mitropolie, biserica „Trei Ierarhi”. Unii dintre elevi nu au vorbit niciodată limba română, chiar și colegii de la universitate, dar s-au întors cu ideea că România este extraordinar de frumoasă și de prietenoasă și că învățarea limbii române nu este un act de impunere, ci unul benevol, liber consimțit și un act benefic”, povestește Carmen Dimitriu. Își aduce aminte de o cursantă care a lucrat în Italia, și după ce i-a predat lucruri elementare de gramatică și lexic, dintr-o dată a exclamat în limba rusă - ce bine seamănă cu italiana. Până atunci ea nu a știut că limba română este limbă latină. Asta se întâmplă într-o regiune unde limba română este limbă oficială. 

În mod constant Carmen Dimitriu a avut câte 150 de cursanți în fiecare an. Chiar și în perioada de carantină și-a continuat activitatea în regim online. „Chiar dacă n-o să mai vin în Comrat, o să continui să fac ore cu unii. Sunt câțiva elevi care au progresat atât de bine în învățarea limbii încât nu aș vrea să-i abandonez”, spune doamna Dimitriu mândră de faptul că a lăsat roade bune în regiune.

Spune că a încercat să le transmită tuturor celor care au studiat cu ea că limba română este o limbă europeană și că este un real pașaport în lume. A văzut o deschidere din partea tinerilor din Găgăuzia, dar și la unii cursanți mai în vârstă. „Eu nu am respins pe nimeni pe motiv că am prea mulți înscriși. Nu, am muncit cu fiecare”.

Au fost însă și cei care au negat însăși existența limbii române. Ea nu a vrut să intre în diferende cu privire la limba română versus limba moldovenească. Le-a spus că la cursurile ținute de ea se învață limba română - dacă cineva vrea să învețe altă limbă, nu e aici locul. Atunci, se corectau și spuneau - limba română. „Dar nu am încercat să conving pe nimeni, dar le-am câteva argumente stabilite de Academia Română. Aici, pe teritoriul Republicii Moldova nu poți să intri în polemică cu privire la limba română - limbă moldovenească, fără să faci politică. Eu sunt profesor și niciodată nu am făcut politică, doar i-am învățat limba română și le-am spus că ceea ce fac eu este să predau limba română. Fiecare dintre ei pot să meargă la surse, să facă cercetări istorice, lingvistice. Unii chiar m-au contrazis, au început să spună că este limbă moldovenească deoarece este mai veche decât româna, că Ștefan cel Mare a fost moldovean. În fine, nu am intrat în polemici, doar le-am recomandat bibliografie și să citească. Eu nu predau limba moldovenească, eu predau limba română. Dacă doriți să învățați limba română, sunteți bineveniți. Majoritatea se corecta, și la cursul meu spuneau - limba română”, explică profesorul.

A avut o singură cursantă care a contrazis-o. Știa să vorbească, dar vorbea cu greșeli, evident. Trecuse de nivelul începători, știa să comunice bine. O perioadă a lipsit de la cursuri, zicând că este foarte ocupată, dar până la urmă ele două s-au separat cu sentimente foarte deschise. „Și astăzi, îmi trimite fotografii de la activitățile noastre, a participat de fiecare dată la Ziua României când am organizat-o. Sunt convinsă că și-a schimbat părerea. Instrumentul profesorului este pregătirea lui pentru a-i face pe ceilalți să învețe. El știe să-și folosească metodele pentru a crea învățarea. Învățarea înseamnă a interioriza, a înțelege, înseamnă a vedea o cultură, a învăța lucruri noi. Învățarea unei noi limbi înseamnă practic încă o viață. Eu atâta am avut de făcut, să aduc valorile românești, să arăt că sunt mândră de ele. Învățarea unei limbi înseamnă și elemente de civilizație și cultură, că altfel nu se poate. Nici un manual franțuzesc vechi nu se numea „Manual de limba franceză” ci „Manual de limbă, cultură și civilizație franceză”, lămurește Carmen Dimitriu.

Cea mai mare nedumerire a profesorului Carmen Dimitriu a fost să descopere că elevii din Găgăuzia nu vorbesc limba română. devină ar fi metodele tradiționale de predare a limbii române și predarea formală. „Cum vă explicați că elevii de aici vin la facultate și nu știu să comunice în limba română, deși au învățat-o timp de 12 ani? Să zicem, învățământul e în limba rusă, dar la școală au patru ore de limbă română pe săptămână, ca și cum ai face engleza, franceza sau germana. Când ai terminat școala, trebuie să știi să comunici în limba respectivă. Schimbarea trebuie să pornească de la fiecare profesor care predă limba română, de la ceea ce face el în clasă. Metodele sunt tradiționale. Când îl rogi pe cineva să conjuge un verb, o face, dar nu știe să construiască un enunț cu acel verb. Elementele de gramatică nu sunt integrate în construcții, în comunicarea orală și scrisă”, zice Carmen Dimitriu.

Doamna Dimitriu spune că sunt în Găgăuzia profesori foarte buni, care știu foarte bine limba română. Trebuie totuși schimbate metodele de predare, așa fel încât limba să se învețe cu adevărat. Să se găsească acele metode prin care să le dezvolte copiilor comunicarea, conversația, lectura în limba română.

„Am încredere în profesorii de aici, dar trebuie să-și facă o evaluare să vadă - dacă eu am predat limba română din clasa a cincea, la sfârșitul clasei a 12-a trebuie să se întrebe -  cum știe copilul ăsta să vorbească limba română, care e nivelul lui de limbă română? Pentru că m-am uitat în niște manuale de limba română pentru alolingvii de aici, și acolo e un nivel ridicat de cunoaștere a limbii române în manual. Dacă elevul învață după manualul acela, cum ne explicăm că nu vorbește limba română, și nu știe să comunice în limba română? Asta înseamnă că e o predare formală”, concluzionează profesorul.  Problema nu sunt copiii, pentru că majoritatea sunt dornici de a învăța limba română. A avut înainte de pandemie o grupă de copii de la liceu care au venit atât de doritori să învețe limba română, erau 15 elevi. Zece din ei nu au lipsit de la nicio lecție. Mi-au spus că - da, noi facem, scriem verbe, citim, scriem compuneri, dar nu înțelegem ce spunem”.

Carmen Dimitriu spune că a întâlnit copii care vorbesc bine românește și care nu vin din școală românească. De asta contează ce face fiecare profesor în clasă. Deși limba română este oficială în Republica Moldova, Carmen Dimitriu a predat-o ca pe o limbă străină.

„Văd acești trei ani ca pe o experiență care m-a îmbogățit pe mine însămi. Îmi place să cred că i-am îmbogățit și pe cei cu care am contactat în acești trei ani”, conchide Carmen Dimitriu.

Institutul Limbii Române are un mare prestigiu în lume - suntem în jur de 60 de lectori trimiși în lumea întreagă. Avem lectorate și în Africa, și în Canada, în Europa multe și chiar sunt mândră că fac parte din acest colectiv. E o misiune nobilă.