Președintele Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică a Parlamentului R.Moldova, deputatul PAS, Lilian Carp, a acordat un interviu portalului de știri Deschide.MD, cu referire la mai multe subiecte, inclusiv rezultatele primei sale vizite de lucru în România, situația la zi din principalele structuri de forță din R.Moldova, situația din Transnistria și pericole care vizează securitatea națională.

Stimate domnule deputat Lililan Carp ați fost numit în funcția de președinte al comisiei de securitate și apărare națională, funcție, care cel puțin teoretic, vă permite să exercitați controlul parlamentar asupra structurilor de forță. Care este situația actuală a principalelor structuri de forță (MApN, MAI, SIS)?

 Dacă le luăm pe fiecare pe rând, din aceste instituții care fac parte din blocul de securitate, trebuie să recunoaștem că în secolul XXI aceste instituții funcționează după niște legi de sfârșit de secol  XX. Dacă discutăm despre  Serviciul de Informații și Securitate, o instituție cu funcții de contracarare a amenințărilor la adresa securității naționale, activează după o lege învechită, care este încă din 1999. Eu cred că, în sfârșit după o perioadă de stagnare, aproape hrușciovistă, SIS trebuie să treacă de la statutul de serviciu de securitate la statul de serviciu de inteligence. Adică să ajutăm legislativ această instituție să iasă din anii 90 și să-și atingă potențialul de structură de avertizare timpurie și instituție de prevenție. Un serviciu de intelligence capabil să anticipeze amenințările și riscurile de securitate va fi util nu doar statului dar și țărilor dar și partenerilor noștri. Intenția mea, în cazul SIS, este să ajutăm această structură să fie una modernă adaptată noilor provocări ale secolului XXI, capabilă să fie ochii și urechile R.Moldova.

În acest context, dincolo de actualizările legislative, trebuie să și finanțăm această instituție esențială pentru R.Moldova. Eu voi depune toate eforturile ca SIS să primească o finanțare pe măsura provocărilor cu care se confruntă R.Moldova .

La Ministerul Apărării situația este una extrem de dificilă. Datorită restricțiilor bugetare potențialul tehnic este destul de limitat. Soluția o reprezintă sprijinul extern pe care R.Moldova îl poate valorifica. Implementarea DCBI (Inițiativa de Dezvoltare a Capacităților de Apărare), buna pregătire a ofițerilor noștri și procesul de creștere a interoperabilității Armatei Naționale cu partenerii externi va crește nivelul de securitate al R.Moldova. În același timp, pe termen mediu și lung, în urma reformelor, sper ca R.Moldova să se transforme din consumator de securitate în exportator de securitate regională, integrat în într-un sistem securitar global.

De foarte mult timp se vorbește despre necesitatea unor reforme ample în sectorul apărării și securității naționale. Când vor intra aceste structuri de forță într-un proces de reformă și ce va include această reformă?

 

Am avut discuții, de la numirea mea în funcție, aproape cu toate structurile de forță. Toată lumea și-a prezentat obiectivele privind reformarea instituțiilor, toți au la dispoziție până la începutul lunii noiembrie să-și prezinte obiectivele exacte pentru a aproba strategia de securitate națională. Obiectivul nostru este să prezentăm până la începutul lunii noiembrie strategia de securitate națională. În baza acestei strategii vom avea un calendar clar, care reforme trebuie să fie aprobate, dar și calendarul elaborării acestor proiecte de lege, apoi dezbaterea lor în spațiul public, pentru că sunt idei cum ar fi mandatul de securitate pentru SIS. Acolo există destule întrebări. Vorbind și cu reprezentanții din domeniul drepturilor omului, care spun foarte clar că acest mandat de securitate trebuie să fie delimitat privind acțiunile pentru a nu încălca dreptul la libertate pentru unii, dar și ca să nu existe anumite abuzuri, depășiri de atribuții ș.a. Lucruri pe care le-am discutat și în cadrul deplasării pe care am avut-o la București.

 

Dat fiind faptul că ne aflăm într-o regiune foarte volatilă din punct de vedere securitar dar și datorită situației interne moștenite de la Dodon și socialiști, care ar fi principalele amenințări la adresa securității Republicii Moldova în actualul context regional și, bine înțeles, care sunt și principalele vulnerabilități în ale Republicii Moldova sau pe care le-ați identificat odată cu preluarea guvernării?

 

Raportat la regiunea noastră trebuie să spunem că R. Moldova se confruntă cu multiple riscuri și amenințări dar avem și multe vulnerabilități. Principalele vulnerabilități, și eliminarea lor reprezintă primul pas spre asigurarea securității statului,  sunt reprezentate de corupție, instituții nefuncționale sau ne updatate secolului XXI.

În principiu, riscurile și amenințările la adresa securității naționale se manifestă pe mai multe paliere. Vorbim aici de palierul politic, economic, militar, societal, de mediu și accentuat, prin individualizare pe mediul societal, de palierul informațional, care reprezintă nișa de ducere a celei mai mari părți a războiului hibrid (propagandă, dezinformare, manipulare, fake-news, etc)

 

O problemă, inclusiv pentru securitatea națională, este fără îndoială Transnistria. Cum ar trebui abordată situația din Transnistria și care ar fi rolul instituțiilor de forță în reglementarea conflictului transnistrean dar și în descurajarea sau contracararea unor acțiuni ostile din partea structurilor de la Tiraspol?

Eu cred că rolul structurilor de forță ale Republicii Moldova în relația cu regiunea separatistă trebuie să fie multi-strat. Pe de o parte, dat fiind existența unor forțe militare staționate ilegal pe teritoriul R.Moldova, vorbim de monitorizare și, așa cum am precizat mai sus, de avertizare timpurie iar pe de altă parte de descurajare ceea ce presupune dezvoltarea Armate Naționale astfel încât capacitate militară să fie un element major de descurajare.

Totodată, R.Moldova prin creșterea nivelului de trai, prin eradicarea corupției și măsuri sociale în favoarea cetățenilor din stânga Nistrului trebuie să devenim atractivi, să le dovedim locuitorilor din stânga Nistrului că le suntem parteneri și îi așteptăm acasă, într-un spațiu al bunăstării în care drepturile și specificul fiecăruia sunt respectate în conformitate cu cele mai înalte standarde europene.

 

Ați revenit ieri de la București dintr-o vizită oficială în cadrul căreia, pe lângă președinții celor două Camere ale Parlamentului României și președintele Klaus Iohannis v-ați întâlnit și cu omologii dumneavoastră din Parlamentul României. Care au fost temele de discuție și ce s-a stabilit concret?

 

Am discutat pe câteva domenii. Prima, am vorbit despre acest mandat de securitate pe care l-am menționat mai sus. În România există o experiență, dar ei au foarte bine reglementat cum pot controla agentul care deține acest mandat de securitate pentru a putea acționa având juriști independenți în interiorul Serviciului de Informații și Securitate care avizează dreptul agentului pentru a putea să-și execute atribuțiile de serviciu, după care Judecătoria de sector unde își desfășoară el propriu zisa activitate avizează dacă este legal sau nu este legal. Deci practic au duă filtre, după care se face un raport în urma operațiunii, iar la sfârșitul operațiunii informează persoana care  a fost monitorizată despre faptul că a fost în vizor pe ce perioadă și care a fost rezultatul. Deci este făcut totul foarte transparent și asta este o experiență pe care noi am putea să o preluăm. În viitorul apropiat, mai exact la sfârșitul lunii octombrie va avea loc o vizită a președinților comisiilor de resort din România în R.Moldova, unde noi vom avea mai multe subiecte pe care le vom discuta în cadrul unor dezbateri. La aceste dezbateri vom invita și experți din R.Moldova, vom anunța cu cel puțin două săptămâni înainte care vor fi subiectele pe care vrem să le dezbatem ca să putem discuta real experiența pe care o are România în acest domeniu, aici în R.Moldova. Cu domnul Șovăilă, președintele comisiei de la Camera Deputaților, el este militar de profesie, am discutat despre intențiile de a reforma armata și a căzut de acord că avem nevoie de o școală de sergenți pentru pregătirea cadrelor și al fel am convenit  să vină împreună, ambii președinți de comisii, atât a Camerei de Deputați cât și a Camerei Senatului, unde vor avea loc aceste dezbateri, dar și pentru a împărtăși experiența din România. 

Am avut o întâlnire și cu secretarul de stat al DRRM, Adrian Dupu, în cadrul căreia am discutat ce putem face cu renumitul Cimitir al Eroilor de pe strada Decebal din Chișinău. Din păcate, el a ajuns în mâinile unor agenți economici. Înțelegem că nu este vina lor, ci a guvernanților, în mod special Igor Dodon care a vândut acel teren. Partea română și-ar dori ca să avem un proiect privind reabilitarea lui. Este unicul cimitir din Primul Război Mondial unde au fost îngropați mai mulți ostași români, cehi, ruși. Dacă noi rezolvăm problema privind proprietatea asupra acestui teren și introducerea lui în Registrul Monumentelor de Stat, atunci partea română este dispusă să vină cu un proiect de reabilitare și amenajare a acestui cimitir.

 La data de 14 septembrie ar urma să avem o întrevedere cu agenții economici pentru a vedea cum rezolvăm transmiterea acestui teren și dacă ei sunt dispuși să facă acest pas. Vedem care vor fi condițiile. Sper că dacă ajungem să rezolvăm această problemă până la sfârșitul anului, atunci anul viitor am putea avea un proiect clar pentru reabilitarea acelui cimitir. Este prematur să vorbim despre ce sumă este vorba, dar aici o să avem sprijinul din partea Bucureștiului care își va asuma finanțarea.

 

Și o ultimă întrebare: Care este țara ce poate ajuta cel mai mult securitatea R.Moldova și care este țara care amenință securitatea R.Moldova?

 

În primul rând trebuie să ne creăm un sistem de securitate în care să ne putem proteja, asta este cel mai important lucru, și să avem servicii care să poată preveni sau contracara pericolul existent. În primul rând trebuie să te bazezi pe vecinii care-i ai și aici vorbim în primul rând de România. România ne-a ajutat în toate domeniile, inclusiv în perioada pandemică. Când vorbim despre securitate, noi vorbim și de sănătate, dar și de securtiate economică. Securitatea nu este doar cel care ține arma în mână, securitatea este un spectru mult mai larg, iar România a fost prima țară care a ajutat R.moldova într-o perioadă foarte complicată, când nu aveam un Guvern, sau chiar dacă-l aveam, degeaba îl aveam, Guvernul Chicu, iar bătaia de joc când a dat acel ajutor umanitar plasat sub pod la Telecentru, dar am văzut și ajutorul cu privire la vaccinuri aproape peste jumătate de milion. Nu mai vorbim că, după unele statistici, aproape 30 mii de cetățeni cu cetățenie dublă din R.Moldova s-au vaccinați în România. Deci, România este pe bună dreptate un partener de nădejde și corect cu R.Moldova, dar și statul care primul sare în ajutor atunci când R.Moldova are probleme.

Cel mai mare pericol, atât timp cât ai pe teritoriu o armată a altui stat, vorbind despre Federația Rusă, este clar că este o amenițare la securitatea R.Moldova, chiar dacă este considerată o armată de menținere a păcii, dar să nu uităm acel tratat de încetare a focului între cien a fost încheiat, de aceea R.Moldova are o amenințare în Transnistria cu o armată străină pe teritoriul ei.