Recent la București, președinta Maia Sandu a vorbit despre „momentul politic unic” care s-a ivit la Chișinău, o singură forță politică pro-europeană deține puterea, pentru a obține „rezultate istorice” în relația moldo-română. Adrian Dupu, secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, a vorbit într-un interviu cu Europa Liberă despre proiectele desfăşurate de-a lungul ultimilor ani şi susţinerea continuă, oferită din partea României.

Europa Liberă: În acest an se consemnează trei decenii de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Chișinău și București, dintre Republica Moldova și România. Îl avem oaspete în studioul Europei Libere pe dl Adrian Dupu, secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Cum ați defini Dvs. cooperarea moldo-română, ținând cont și de faptul că aveți nouă luni de când dețineți acest portofoliu în cadrul Executivului de la București?

Adrian Dupu: „Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație și dați-mi voie să vă urez la mulți ani și la mulți ani ascultătorilor noștri, pentru că ieri – nu-i așa? – am sărbătorit 103 ani de la Marea Unire, Ziua Națională a României, ziua noastră, a tuturor românilor. Deci, la mulți ani!”

Europa Liberă: La mulți ani, România!

Adrian Dupu: „Treizeci de ani de relații diplomatice și zece ani de parteneriat strategic și cred că în această perioadă treptat-treptat relațiile dintre noi s-au apropiat. În primul rând, am reușit să consolidăm în Republica Moldova cultura, tradițiile, limba română, lucruri care în perioada sovietică au fost practic interzise, iar asta este un lucru bun care s-a realizat în acești 30 de ani, iar apoi putem să vorbim de tot ajutorul pe care România l-a oferit Republicii Moldova pe parcursul acestor decenii și, mai ales, în ultimii zece ani de parteneriat strategic. Vorbim aici de foarte multe lucruri pe care oamenii le cunosc, unii încearcă - cum să spun? -să-și aroge meritele, dar toate aceste lucruri s-au făcut datorită României și datorită dragostei care există în dreapta Prutului pentru cei din stânga Prutului.”

Europa Liberă: Dvs. știți foarte bine că mulți cetățeni insistă pe ideea ca de la sentimentalism să se ajungă și la proiecte durabile, de la „poduri de flori” să fie construite poduri care ar ușura, într-un fel, viața cetățenilor de pe un mal și celălalt al Prutului, pentru că s-ar trece mai ușor, pentru că ar veni poate investiții de lungă durată în Republica Moldova, pentru că s-ar găsi și alte oportunități nevalorificate în acești 30 de ani de independență a Republicii Moldova?

Adrian Dupu: „Eu cred că în ultimii ani ne lipsește sau cred că ar fi binevenit mai mult sentimentalism între noi, pentru că proiecte sunt și încă vor fi, și vedem că sunt foarte multe planificate, chiar în programul noului guvern sunt prevăzute multe proiecte cu Republica Moldova. Și am avut împrumutul nerambursabil de 100 de milioane de euro din care s-au cheltuit aproximativ jumătate și care va fi reînnoit, am avut și în perioada pandemică ajutorul considerabil, avem în Republica Moldova SMURD, finanțat de România, avem grădinițe, avem autobuze școlare, avem proiecte de infrastructură, sunt foarte multe lucruri care...”

Europa Liberă: Experții economici spun că România ar fi putut investi mai mult în Republica Moldova, că foarte greu au trecut investitorii Prutul.

Adrian Dupu: „România este principalul partener economic al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și principala piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești.

Adrian Dupu: „Deci, eu cred că am ajuns la un nivel al relațiilor în care România sau Republica Moldova din acest punct de vedere este total interconectată cu România și ar fi foarte greu să ne imaginăm cum ar arăta lucrurile și cum ar fi lucrurile, dacă relația aceasta construită timp de 30 de ani nu ar fi existat.”

Europa Liberă: Președinta Maia Sandu a efectuat recent o vizită în România, ați fost și Dvs. prezent în cadrul câtorva întrevederi de acolo, s-a spus că s-ar putea și mai mult să se facă pe dimensiunea energetică, în primul rând, pe dimensiunea economică. Ce s-ar putea cu ușurință face acum dacă, iată, de exemplu, despre gazoductul Iași-Chișinău se vorbește de aproape 10 ani, dar deocamdată el este funcțional, dar nu curge gazul prin țevile lui?

Adrian Dupu: „A curs gaz prin țevile lui când a fost nevoie...”

Europa Liberă: Simbolic iarăși...

Adrian Dupu: „...acum cu această criză. Într-adevăr, dna președintă Maia Sandu a fost în vizită oficială la București acum o săptămână, este a patra oară când președintele României și președinta Republicii Moldova se întâlnesc într-un an, o situație fără precedent, ceea ce demonstrează că relațiile dintre noi sunt mai strânse ca oricând. Da, se pot face foarte multe lucruri la nivel de interconectare și avem prevăzută în programul de guvernare interconectarea energetică, și vorbim de linia aeriană Suceava-Bălți; avem prevăzută în programul de guvernare construcția podului de la Ungheni ca parte a Autostrăzii A8, deci, practic, va fi prima bucată de autostradă pe care o are Republica Moldova; avem la fel prevăzută în programul de guvernare problema gazului și posibilitatea de a consolida infrastructura să putem livra în Republica Moldova până la 1,5 miliarde de metri cubi pe an. Deci, aceste lucruri sunt prevăzute, aceste lucruri se vor face, la fel cum vedem foarte bine... Spuneți că sunt unii care spun că se putea face mai mult, eu cred că, dacă e să ne uităm și la realitățile politice care au fost în Republica Moldova în ultima perioadă, eu zic că s-a făcut foarte mult, chiar dacă nu totdeauna am avut un partener de discuție la Chișinău.”

Europa Liberă: Mulți cetățeni mai așteaptă cetățenia României s-o redobândească. Recent am citit că peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova deja sunt cu pașaport românesc. Acest lucru despre ce vorbește și dacă ați putea să ne spuneți exact numărul celor care au redobândit cetățenia.

Adrian Dupu: „Într-adevăr, în ultimii 11 ani au fost un pic peste un milion de cetățeni români care și-au redobândit cetățenia. În prezent mai sunt undeva la 100 de mii – 100 și ceva de mii de cereri care așteaptă să fie soluționate sau care așteaptă să depună jurământul de credință.”

Europa Liberă: E greoaie această procedură?

Adrian Dupu: „Procedura nu e neapărat greoaie, durează foarte mult și, mai ales, acum în pandemie a durat mult mai mult, pentru că au fost anumite restricții, în schimb s-a accelerat totuși procesul față de acum câțiva ani, s-au eliminat în ultimii doi ani și toate intervențiile, ca să spun așa, pentru ca unii să redobândească mult mai repede decât alții, ceea ce nu era corect, ca să nu spun nici măcar legal. Și cred eu că s-a profesionalizat întreaga procedură de când avem o nouă conducere la ANC (Autoritatea Națională pentru Cetățenie). Ce arată acest lucru? Arată două lucruri: 1) că foarte mulți români din stânga Prutului și-au dorit și au reușit să își recâștige acest drept și la fel arată că România reprezintă o oportunitate pentru cetățenii din stânga Prutului și că, nu trebuie să ne ferim s-o spunem, foarte mulți și-au dorit redobândirea cetățeniei pentru beneficiile pe care le oferă faptul de a fi cetățean european, de a fi cetățean român. Și asta nu e neapărat un lucru rău, pentru că pot vedea și ceilalți cetățeni din Republica Moldova cât e de bine să fii cetățean european, câte beneficii ai ca cetățean european și automat să-și dorească integrarea în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Foarte mulți tineri aleg să facă studii în România, unii dintre ei și rămân acolo, pe de altă parte, și foarte mulți antreprenori din Republica Moldova își transferă afacerile în România. Și acest lucru vorbește despre ceva?

Adrian Dupu: „Bineînțeles, România fiind membru al Uniunii Europene și al NATO avem o anumită stabilitate și predictibilitate, o siguranță și această siguranță este propice pentru a dezvolta o carieră, o afacere și nu e de mirare că studenții care vin în România aleg apoi să rămână în țara-mamă, că antreprenorii își doresc să-și dezvolte afaceri în România. Și, într-adevăr, în ultima perioadă aud tot mai mulți care spun: „Vrem să ne extindem în România” sau „Vrem să ne deschidem ceva în România”, ceea ce este un lucru foarte bun. De asemenea, avem foarte multe companii și investitori români care vin în Republica Moldova, mai ales de când la Chișinău avem o guvernare și o majoritate pro-europene, oamenii au început să capete încredere în Republica Moldova și să își dorească să investească aici.”

Europa Liberă: Multe proiecte se investesc și la nivelul administrației publice locale, ne mai amintim, foarte multe primării din Republica Moldova s-au înfrățit cu primării de peste Prut. Această perspectivă cum poate să se deruleze sau cum poate să arate mai departe?

Adrian Dupu: „Procesul acesta al înfrățirilor a existat și există de mulți ani, dar în ultimii ani s-au făcut proiecte concrete și atunci ceilalți primari au văzut că se poate lucra cu cei din România și și-au dorit și ei să se înfrățească. În ultimii ani, cât am locuit în Republica Moldova, foarte des și de când sunt implicat în politică veneau la mine primari, viceprimari și spuneau: „Dle Dupu, vrem și noi să ne înfrățim cu cineva din România, ajutați-ne să ne înfrățim cu cineva din România”, pentru că se pot face lucruri concrete pentru comunitate, ceea ce este foarte bine. Și eu cred că în următorii câțiva ani nu va mai exista nicio primărie din Republica Moldova care să nu fie înfrățită cu, cel puțin, o primărie din România, indiferent de culoarea politică a primarului, pentru că știu foarte mulți primari care nu neapărat pe hârtie ar fi avut viziuni pro-europene, dar și-au dorit să se înfrățească cu localități din România și să desfășoare proiecte cu primării din România.”

Europa Liberă: Apropo, această înfrățire nu are doar o tentă de simbolism, pentru că chiar se implementează proiecte. Ar putea aceste proiecte să fie implementate și în baza atragerii fondurilor europene?

Adrian Dupu: „Bineînțeles că se pot face și proiecte transfrontaliere și un exemplu e colaborarea dintre (că spuneam de culori) Primăria Bălți cu Primăria orașului Botoșani, unde s-au desfășurat proiecte transfrontaliere cu bani europeni.”

Europa Liberă: Sau Primăria municipiului Chișinău cu mai multe primării din România...

Adrian Dupu: „Mă refeream la proiecte transfrontaliere, Primăria Ialoveni cu Primăria municipiului Iași. Într-adevăr, Chișinăul are cel mai frumos parc finanțat de către Primăria Sectorului 6, Parcul București, cum îmi place să-l denumesc eu, din sectorul Buiucani. Se fac lucruri concrete, pentru că mai vorbeam și cu primarii noștri din România, care spuneau: „Vrem să ne înfrățim, dar vrem să ne înfrățim pentru lucruri concrete, nu doar pentru muzică și dans, pentru că astea le avem și aici, dar vrem să facem lucruri concrete prin care să-i ajutăm pe frații noștri, pe cei din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ați amintit ceva mai devreme de asistența de 100 de milioane de euro pe care a oferit-o România Republicii Moldova. Republica Moldova nu a avut posibilitate să absoarbă întreaga sumă, dar s-a renegociat acel acord.

Adrian Dupu: „Republica Moldova a avut posibilitate, dar n-a avut voință fosta guvernare să îndeplinească anumite condiții, de asta a renegociat și acest împrumut nerambursabil va fi reîntregit din nou la 100 de milioane și România va oferi acești bani Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și pentru ce se oferă acești bani?

Adrian Dupu: „Banii aceștia nu vor fi dați toți odată, sunt o serie de...”

Europa Liberă: Și mulți cunosc că s-au renovat grădinițe, școli în baza acestui acord.

Adrian Dupu: „La fel se vor face proiecte, vor fi echipe mixte care vor gândi astfel de proiecte. Deocamdată suntem în stadiul în care negociem acest împrumut și acolo vor fi prevăzute clar condițiile și proiectele pentru care acești bani se vor oferi.”

Europa Liberă: Dar haideți să amintim totuși celor care ne urmăresc că în baza acelor bani s-a reușit reconstrucția a câte grădinițe și școli?

Adrian Dupu: „Aproximativ 1.000 de grădinițe au fost renovate, apoi au fost cumpărate microbuzele școlare și cred că tot din acești bani a fost renovată Sala cu Orgă din Chișinău, Teatrul de la Cahul. Cred că nu există raion în Republica Moldova care să nu fi beneficiat cât de puțin din banii veniți din România. Am fost luni să ducem niște rechizite la câteva școli din mediul rural și am fost într-un sat din raionul Ialoveni, acolo erau școala și grădinița alături și îmi spunea dna directoare: „Grădinița a fost renovată din banii României și avem cantina pe care o folosim și noi, e la comun”. Deci, peste tot unde merg există câte ceva care a fost făcut cu suportul României.”

Europa Liberă: Despre curentul unionist din Republica Moldova ce ne puteți spune, pentru că el e cam dispersat?

Adrian Dupu: „Nu știu dacă e dispersat, că sunt toți aici, în Republica Moldova, oamenii.”

Europa Liberă: Da, dar așa se spune că curentul unionist este cel mai divizat?

Adrian Dupu: „Aici cred că divizate sunt formațiunile politice, care se revendică a fi unioniste, dar cred că oamenii dacă gândesc toți și sunt la fel, nu, adică nu poți să spui că ești unionist, dar ești divizat; ori ești unionist, ori ești divizat.”

Europa Liberă: M-am referit la numărul mare de formațiuni care între ele uneori aproape că nu găsesc limbaj comun.

Adrian Dupu: „Cred că unionismul ar trebui să fie lăsat pentru sufletele și inimile oamenilor, și nu politizat așa cum a fost făcut mulți ani. Și cred că aici e marea problemă, că s-a politizat acest subiect sau acest deziderat și unii au fost dezamăgiți de acțiunile unor politicieni care au dorit să profite de pe urma acestui deziderat, dar cred că, dacă am lăsa acest lucru în afara sferei politice, ar fi mult mai benefic pentru noi toți.”

Europa Liberă: România continuă să fie cel mai vocal avocat al Republicii Moldova pe calea integrării europene, recent a fost semnată și o Foaie de parcurs, și-au pus semnăturile cei doi șefi ai diplomațiilor de la Chișinău și București, dl Popescu și dl Aurescu. Această Foaie de parcurs câți ani necesită pentru a fi realizată?

Adrian Dupu: „Aici depinde foarte mult de Guvernul de la Chișinău și de reformele, și de măsurile pe care le va implementa. Bineînțeles că România este și e logic să fie cel mai mare avocat și cel mai mare promotor al integrării europene a Republicii Moldova, în primul rând, că pentru a ajunge în Europa trebuie să treci prin România, nu există o altă cale. Deci, fizic, dar și altfel Republica Moldova fără România nu poate să intre în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Acest parcurs necesită mari eforturi, pentru că trebuie să fie implementate foarte multe reforme – de la reforma în justiție până la o reformă administrativ-teritorială, de exemplu. Cât e de ușor să implementezi aceste reforme, dacă ținem cont și de experiența României?

Adrian Dupu: „Nouă ne-a luat 17 ani să aderăm la Uniunea Europeană, din momentul revoluției și până în 2007. Nu a fost ușor, dar a existat un consens al clasei politice că, atunci când vine vorba de integrarea europeană, lăsăm la o parte orice altceva.”

Europa Liberă: Înțelegerea de la Snagov?

Adrian Dupu: „Da. Au fost multe măsuri care pentru cetățeni au fost ori greu de înțeles, ori greu de acceptat în momentul respectiv, dar vedem că, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România a cunoscut o dezvoltare accelerată, o dezvoltare foarte mare și cred eu că merită sacrificiul de a ne reforma, de a implementa măsuri care poate sunt un pic mai incomode și oamenii sunt reticenți la schimbare. Dacă vorbim de reforma administrativ-teritorială, oamenii s-au învățat, într-un fel, să aibă primăria la colțul străzii, să aibă dispensarul acolo, să fie primar la fiecare câteva sute de oameni, dar unele schimbări de acum sunt benefice pe termen lung. Și asta trebuie să înțeleagă cetățenii, că trebuie să facă un mic sacrificiu pentru un viitor mult mai prosper.”

Europa Liberă: Deși cetățenii acum nu mai sunt înarmați cu atâta răbdare ca pe timpuri, ei vor cât mai repede ca aceste reforme să dea rezultate, ca promisiunile făcute în campania electorală să fie onorate cât mai curând posibil. Știți cum e cetățeanul – acum și aici, asta vrea?

Adrian Dupu: „E corect, dar reformele durează. E ca și cum ai planta un puiet de măr și vrei să mănânci mere luna a doua, lucrurile acestea durează și trebuie susținute de către cetățeni și trebuie încurajate și cu răbdare, și cu idei.”

Europa Liberă: Reforma justiției se consideră una relativ reușită în România. Cunoașteți că cetățenii din Republica Moldova deseori apleacă urechea la acest îndemn: „DNA, treceți Prutul!”. Iarăși, e cu putință ca DNA să treacă Prutul?

Adrian Dupu: „Nu are cum, dacă vorbim strict legal, să treacă Prutul.”

Europa Liberă: Nu legal, dar să fie copiat sau aplicat acel model care a fost aplicat în România.

Adrian Dupu: „Eu cred că Republica Moldova are marele avantaj că poate să preia din România foarte multe din reforme, din bunele practici, să învețe din greșelile pe care le-am făcut noi. Avantajul că vorbim aceeași limbă și că avem aceleași trecut, cultură, istorie este foarte bun, pentru că multe lucruri se pot practic copia din România în Republica Moldova. Noi n-am avut în România un frate mai mare la Vest de la care să ne inspirăm și cred că Republica Moldova poate să facă acest lucru, iar România a dovedit mereu că este deschisă să ofere și expertiză, și know-how pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: România sprijină inclusiv toate comunitățile din Republica Moldova, a ajuns cu multe proiecte și în unitatea teritorială autonomă Gagauz Yeri. Mulți se întreabă: de ce acolo atât de mult și sunt uitate alte comunități?

Adrian Dupu: „Dar nu cred că e atât de mult în Găgăuzia și Găgăuzia eu așa știu că e Republica Moldova.”

Europa Liberă: Așa e, autonomie în cadrul Republicii Moldova.

Adrian Dupu: „Și atunci, România e consecventă în ceea ce a făcut și dacă aveți vreun exemplu în care România a făcut discriminare pe bază de limbă sau de națiune, apartenență etnică când a venit vorba de cetățenii Republicii Moldova, chiar aș vrea să-l aud, pentru că nu poate nimeni să spună că România a făcut vreodată discriminare, nici măcar pe criterii politice.”

Europa Liberă: Dar în regiunea transnistreană e mai greu să ajungeți?

Adrian Dupu: „Acolo cred că este vorba și de deschiderea celor din Transnistria la cooperarea cu România, dar știu că au fost făcute proiecte și sunt în derulare proiecte și cu regiunea transnistreană, chiar dacă e situația care e și atunci trebuie să ne adaptăm.”

Europa Liberă: E această Transnistrie o piedică pe calea eurointegrării a Republicii Moldova?

Adrian Dupu: „Asta e foarte cunoscut că atât timp cât există o problemă la granița cu Ucraina și până această problemă nu va fi rezolvată, într-un fel sau altul, va fi destul de dificilă integrarea în Uniunea Europeană, dar eu sunt convins că se poate găsi o soluție pentru problema transnistreană, trebuie doar să existe voință, pentru că în ultimii ani cam asta a fost problema. Sau dintotdeauna atunci când există voință, există și înfăptuire.”

Europa Liberă: Parcă voință politică acum ar exista, dar mulți spun că cheia rezolvării acestui conflict s-ar afla într-o cu totul altă capitală, la Moscova.

Adrian Dupu: „Aici e politica externă a Republicii Moldova, dați-mi voie să nu mă implic, dar, cum spuneam, eu cred că se pot găsi soluții și am încredere mai ales în noua conducere că are și maturitatea, și cunoștințele necesare pentru a rezolva această problemă.”

Europa Liberă: Pe dimensiunea culturală s-a făcut mult și se face, inclusiv am văzut în aceste zile că ați mers cu donații de cărți pentru unele școli. Ce urmează să se mai facă în acest domeniu și care sunt rezervele nevalorificate, dacă sunt?

Adrian Dupu: „În cultură cred eu că aici niciodată nu sunt destul de multe investiții și niciodată nu e prea mult când faci ceva pentru cultură. Și s-a văzut în această perioadă de pandemie că ne-au lipsit evenimentele culturale și că lumea chiar tânjește pentru astfel de lucruri. Am reușit cu Departamentul pentru Republica Moldova să finanțăm un proiect care a fost depus anul acesta și prin care se oferă gratuit copiilor din Republica Moldova teatru și povești online în limba română. Până acum, câteva sute de mii de copii au privit deja aceste povești, proiectul se va derula timp de doi ani de zile, din câte știu, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar, mai ales că vedem că în Republica Moldova accesul la televiziuni în limba română e destul de redus. Adică nu știu desene animate în limba română dacă există sau nu mai pomenesc de filme pentru copii. Avem în vedere și anul viitor sperăm să avem un buget mai generos la departament pentru a finanța astfel de măsuri.”

Europa Liberă: „Mult mai generos” însemnând?...

Adrian Dupu: „Eu aș vrea să fie măcar dublu, dacă nu triplu, față de anul acesta.”

Europa Liberă: Adică în expresie bănească ar fi cam cât?

Adrian Dupu: „În jur de un milion de euro ne-am dori, cel puțin, să avem. Noi vom cere mai mult, dar, pe lângă ceea ce vom primi de la bugetul de stat, noi ne-am planificat să depunem anul viitor, cel puțin, 10 proiecte europene pentru obiectul nostru de activitate și în luna ianuarie, până vom avea bugetul de stat, ne vom ocupa de identificarea proiectelor europene unde putem să aplicăm și să ne găsim și parteneri.”

Europa Liberă: Dar în ce domeniu pot fi aceste proiecte europene?

Adrian Dupu: „Bine, domeniile sunt vaste, de la formarea profesională, educație, cultură, domenii în care avem noi, departamentul, competențe, tot ce înseamnă tradiție, istorie, cultură, limbă românească și spiritualitate. Deci, în domeniile acestea vom căuta să identificăm linii de finanțare din bani europeni pentru a putea să ne creștem bugetul la departament.”

Europa Liberă: Să vă întreb și despre cum vedeți Dvs. situația în spațiul informațional, pentru că există intenții ca să fie ajutată Republica Moldova pentru a fi combătută propaganda.

Adrian Dupu: „Noi la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova susținem instituții media din Republica Moldova, care au depus proiecte tocmai pentru acest motiv, să ne asigurăm că există și că sunt sustenabile proiecte media care duc la informare corectă. Totodată, am depus luna trecută, la sfârșitul lunii noiembrie, un proiect la Comisia Europeană, departamentul conduce un consorțiu format din instituții de prestigiu, instituții universitare și academice de prestigiu de pe ambele maluri ale Prutului și din Ucraina. Și vorbim aici de Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea București, Universitatea din Cernăuți, împreună am depus un proiect la Comisia Europeană, care are ca scop identificarea și combaterea fake news-ului în limba română. Proiectul este acum în evaluare la Comisie și cred eu că, pe lângă faptul că e prima dată când se reușește crearea unui consorțiu cu atât de multe instituții de prestigiu, este și un proiect care va avea rezultate concrete și palpabile în combaterea dezinformării.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!

Adrian Dupu: „Mulțumesc mult pentru invitație! Cu mare drag, oricând.”