Trei fraţi, care au fost ani buni funcţionari publici şi au avut venituri modeste, au reuşit în scurt timp după ce au plecat din funcțiile publice să-şi pună pe picioare afaceri de milioane. Este vorba despre ex-ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, fostul director-adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ruslan Munteanu, şi fostul şef-adjunct al Direcţiei gestionare a fondului de locuinţe a Primăriei Chişinău, Igor Munteanu, se arată într-o investigație marca Anticorupție.MD.

Pe lângă faptul că cei trei fraţi nu au declarat pe parcursul carierei mijloace suficiente care le-ar fi permis să se lanseze în business-ul mare, afacerile dezvoltate ridică semne de întrebare şi prin faptul că au conexiuni cu domeniile publice în care aceștia au activat.

Sediul de pe strada Uzinelor 12

În zona industrială a Chişinăului, pe strada Uzinelor 12, se află o clădire cu trei nivele, proaspăt renovată, supravegheată video, în care accesul este blocat. În faţa clădirii sunt parcate câteva maşini scumpe.

Din clădire iese în grabă un bărbat care se îndreaptă spre un automobil Skoda-Superb, înmatriculată sugestiv MIG-1, al cărui preţ de piaţă începe de la 17.000 de euro. Bărbatul este Munteanu Igor, fost şef-adjunct de direcţie la Primăria municipiului Chişinău.

Igor Munteanu revine în scurt timp în clădire, iar peste câteva minute suntem sunaţi de un bărbat, care se prezintă Ruslan Munteanu. Acesta ne invită să intrăm în clădire. Este vorba de fratele mai mare al lui Igor Minteanu, fostul director adjunct de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. „Ştiu cine sunteţi şi am găsit repede telefoanele voastre. Am lucrat unde am lucrat şi mă mândresc cu aceasta”, ne spune fostul şef de la SIS, zâmbind larg, în timp ce ne conduce în biroul său.

Ruslan Munteanu, fost șef al Direcției combaterea crimelor economice din cadrul SIS, a fost numit director al instituţiei, în octombrie 2015, la câteva luni după ce fratele său mai mic, Valeriu Munteanu, a fost numit ministru al Mediului. Presa a scris că Valeriu Munteanu a intervenit pe lângă şeful său de partid, Mihai Gimpu, ca Ruslan Munteanu să fie avansat la şefia instituţiei. Valeriu Munteanu a declarat presei că nu a contribuit la avansarea fratelui său. „Legea prescrie foarte clar care sunt conflictele de interese. Momentul în care eu aș fi fost în subordinea lui sau dumnealui în subordinea mea, atunci ar fi vorba de un conflict de interese. Dacă oamenii sunt frați nu trebuie să lucreze absolut nicăieri?”, s-a întrebat retoric Valeriu Munteanu. Ruslan Munteanu a demisionat în toamna anului 2018, la scurt timp după scandalul expulzării profesorilor turci. Fostul director adjunct al SIS a spus că nu a fost implicat în această operaţiune. „Nu a fost o expulzare, a fost o răpire. S-a făcut pe la spatele meu, de aici a pornit şi indignarea mea pentru care mi-am dat demisia”, ne-a declarat Ruslan Munteanu.

Ruslan Munteanu ne-a povestit că imobilul aparţine SA Beton Armat, unde 90 la sută din acţiuni le deţine socrul său, Valerian Batcu, iar el doar face parte din consiliul de administraţie şi este în funcţia de jurist al întreprinderii.

În aceeaşi clădire îl găsim şi pe fostul deputat liberal, iar mai apoi ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, acum fiind pe post de vicepreşedinte al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România, consilier în Camera Deputaţilor din Parlamentul României.

Valeriu Munteanu ne-a spus că are o afacere în domeniul fabricării betonului şi că întreprinderea este gestionată din această clădire.

Valeriu Munteanu este licențiat în drept. În 2007 a candidat independent şi a fost ales primar al satului Floreni, Anenii Noi, funcţie pe care a deţinut-o până la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009, când a fost ales deputat pe listele Partidului Liberal (PL). Şi-a păstrat mandatul de deputat şi după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 şi din 30 noiembrie 2014.

La 30 iulie 2015 a fost numit ministru al Mediului, funcţie pe care a părăsit-o doi ani mai târziu, pe 29 mai 2017.

Din septembrie 2010 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Partidului Liberal și membru al Biroului Politic al Partidului Liberal. În mai 2018, în cadrul alegerilor locale noi, a fost candidatul liberalilor la primăria Capitalei, reuşind să acumuleze 3,61 % din sufragii.

În decembrie 2018 s-a retras din PL, pentru ca la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, să candideze pe lista Blocului ACUM, în circumscripția uninominală nr. 18 de la Orhei. S-a clasat pe locul 2, cu 20,11% din numărul total de voturi valabil exprimate.

La 21 iulie Valeriu Munteanu a lansat un nou partid politic, cu viziuni unionste, Uniunea Salvaţi Basarabia, obiectivul primordial al căreia ar fi „reunirea Republicii Moldova cu România”. Formațiunea politică a fost constituită în baza fostului partid Mişcarea Acţiunea Europeană, care anterior a fuzionat cu Partidul Liberal. La o lună distanță, Munteanu și-a anunțat participarea în alegerile locale generale.

Asupra sa au planat suspiciuni de implicare în conflicte de interese după ce jurnaliștii au scris că l-a angajat în calitate de consilier pe finul său de cununie. De asemenea, un raport al Curții de Conturi arată că Munteanu a contribuit la utilizarea ineficientă a banilor publici prin finanțarea unor proiecte considerate nerentabile de unii experți.

Urmele afacerilor fraţilor Munteanu, în care se profilează diferite scheme, duc la cariera de nisip Doroţcaia din stânga Nistrului, la fosta Uzină de beton armat din Chişinău, cunoscută ca JBI 4, şi o fabrică de beton de lângă oraşul Codru din Chişinău. Lanţul de afaceri a luat foc şi a fost dezvoltat în perioada anilor 2017-2019, după ce fraţii Munteanu au fost nevoiţi să se retragă din serviciul public.

Întrebat de unde a luat bani pentru afaceri, Ruslan Munteanu a declarat că totul aparţine socrului său. Valeriu Munteanu a spus că aproape nu a avut nevoie de bani pentru a porni afacerea. Fostul ministru a mai spus că nu are nicio implicare în afacerile fratelui dău mai mare.

Igor Munteanu a refuzat să facă declaraţii.

Igor Munteanu este cel mai mic dintre fraţii Munteanu. În 2013, când la conducerea Primăriei Chişinău se aflau liberalii, Igor Munteanu a fost numit şef-adjunct al Direcţiei Locativ Comunale a Primăriei Capitalei. Acesta s-a aflat în funcţie până la instalarea Silviei Radu să asigure interimatul la Primăria Chişinău. Presa a scris că Igor Munteanu ar fi fost implicat în licittaţii trucate. Este vorba despre echipamentul de epurare a apelor reziduale pe care instituția municipală a vrut să-l cumpere cu peste 14 milioane de lei, adică cu două milioane de lei mai scump decât cea mai mică ofertă propusă la licitație. Grupul de lucru ar fi examinat dosarele sub conducerea șefului adjunct Igor Munteanu, numele căruia ar mai fi apărut în licitații cu nereguli. În apărarea lui Igor Munteanu a venit fratele său, Valeriu Munteanu, care a spus că nu există dosare penale în acest caz. Ulterior, Valeriu Munteanu a lansat în spaţiul public numeroase acuzaţii şi critici în adresa Silviei Radu. Precizăm că nu există niciun dosar intentat pe numele lui Igor Munteanu.

Cariera de pe malul Nistrului

Cariera de nisip şi prundiş Doroţcaia se află pe malul stâng al Nistrului, la o distanţă de cca 30 de kilometri de la Chişinău, în limitele hotarelor satului Pîrîta din raionul Dubăsari. Extragerile de nisp şi prundiş de la cariera Doroţcaia durerază de ani buni, iar în perioada anilor 2016-2018 a ajuns în proprietatea societăţii cu răspundere limitată Probioterm. Oamenii din satele Doroţcaia şi Pîrîta susţin că beneficiarii carierei Doroţcaia sunt fraţii Munteanu, fapt infirmat de aceştia.

SRL Probioterm a fost înregistrată la 13 octombrie 2015, la câteva luni după numirea lui Valeriu Munteanu în funcţia de ministru al Mediului. Întreprinderea este înregistrată pe numele lui Valerian Batcu, socrul lui Ruslan Munteanu.

Prima întreprindere a lui Valerian Batcu, SRL Valah, o întreprindere de brocheri vamali, a fost fondată în 1994, în parteneriat cu fratele său Vasile Batcu, fost şef al poliţiei rutiere din Chişinău şi încă câteva persoane, majoritatea membri ai familiei. Ulterior, Valerian Batcu a cedat cota sa de 37,7% fiicei sale Tatiana, soţia lui Ruslan Munteanu. În 2004, Batcu a devenit co-fondator cu cota de 51,56% la SRL Romalex-Service, cu activităţi în domeniul transportului. În 2006, a fost înregistrată firma Megaintercom, cu activităţi în domeniul instalaţiilor electrice, unde la moment Valerian Batcu deţine 45 la sută, iar Romalex-Service, 50 la sută. Valerian Batcu este administratorul a trei din aceste întreprinderi.

Omul de afaceri susţine că a fost hărţuit ani în şir de către organele de drept, a plătit şi o amendă colosală, dar nu a primit niciun ajutor de la ginerele său. ,, Nu îm place să am de furcă cu neamurile", ne-a explicat Batcu.

În perioada octombrie 2016 – mai 2018, SRL Probioterm a procurat de la locuitorii din Pîrîta mai multe loturi cu destinaţie agricolă, cu suprafaţa totală de 2.7801 ha, lângă cariera de nisip şi prundiş.

În iulie 2018, terenurile agricole au fost comasate, fiind format un bun imobil nou, cu destinaţia pentru exploatări miniere.

Cristina Dmitriev, specialistă pentru gestionarea bunurilor funciare în cadrul Primăriei Pîrîta, ne-a comunicat că au fost loturi agricole a câte 8 ari, fiind procurate, la preţ diferit, lângă cariera veche.

Cariera veche se află, conform cadastrului, în proprietatea statului. Dacă suprapunem filmările cu drona pe harta de la Cadastru, observăm că o parte unde se explorează zăcământul par a se afla în zona proprietăţii Republicii Moldova. Mai mult, peste tot sunt indicatoare că accesul şi filmatul sunt interzise, pe motiv că este proprietate privată.

Primarul satului Pîrîta, Iurie Soltan, ne-a dat însă asigurări că situaţia se află sub control şi că SRL Probioterm explorează zăcământul doar pe suprafaţa care îi aparţine.

Pe de altă parte, ridică semne de întrebare faptul că Agenţia pentru geologie şi resurse minerale, instituţie subordonată Ministerului Mediului, a eliberat Actul de confirmare a perimetrului minier la 2 noiembrie 2017, cu mai bine de 6 luni înainte ca Probioterm să procure o parte din terenuri şi să schimbe destinaţia lor.

Atribuirea perimetrului minier se efectuează prin Actul de confirmare, în baza proiectului elaborat de către organizaţii licenţiate în domeniu, precum şi prin efectuarea unei inscripţii pe planul topografic. Procedura de confirmare a perimetrului minier durează în timp, pe lângă cererea în care este confirmat tipul de proprietate, mai sunt necesare copia contractului de atribuire în folosinţă a sectorului de subsol sau a Actului de transmitere a zăcământului în valorificare industrială, proiectul perimetrului minier în 2 exemplare - act eliberat de către organizaţii licenţiate în domeniul proiectării întreprinderilor  de extragere minieră, copia avizului expertizei de stat a rezervelor de substanţe minerale utile, act eliberat de către Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile.

Analizând rapoartele financiare ale Probioterm, constatăm că explorarea zăcământului a început oficial în 2019, în acest an cifra de afaceri ajungând la 23.227.900 de lei, iar profitul net – la 10.840.700 lei. În 2021, veniturile din vânzări aproape că s-au dublat, ajungând la 41.612.800 lei, iar profitul proprietarului, la 48.255.200 de lei.

Judecând după fluxul de camioane care intră şi ies din carieră, şi în anul curent întreprinderea va fi profitabilă.

Valerian Batcu a acceptat să vorbească cu echipa CIJM despre afacerile sale. Businessmanul a povestit că a dat întâmplător, prin 2016, de terenurile de lângă Doroţcaia, deoarece intenţiona să planteze o livadă de nuci. Ulterior a vrut să cultive viţă de vie. Însă pe urmă a aflat că sunt bogate în nisip şi prundiş şi a decis să facă o carieră. Valerian Batcu  că el aproape nici nu se ocupă de această afacere, totul fiind lăsat în sarcina administratorului Victor Botnariuc.

Omul de afaceri ne-a mai spus că şi uzina de beton armat de pe strada Uzinelor tot întâmplător a cumpărat-o. „Mi-a spus directorul de la Romstal că se vinde cu un preţ bun. Am făcut calcule şi am acceptat. Am luat credite de la bancă ca să o cumpăr. În rest, s-a ocupat administratorul. Ginerele Ruslan este preşedinte al consiliului de administraţie al SA Beton armat”, ne-a spus antreprenorul.

Valerian Batcu ni s-a confesat că nu-l interesează aceste afaceri şi că are proiectul său de suflet, producerea energiei electrice eoliene, iar în acest an a reuşit să procure şi să instaleze patru turbine în raionul Călăraşi.

Cum a fost preluată Uzina din beton armat din Chişinău

Construcţia Uzinei de beton armat din Chișinău (JBI 4) a început în anul 1947, produsul de bază fiind panourile cu goluri multiple, ajungând să fie una din cele mai mari din fosta Uniune Sovietică. După destrămarea URSS, întreprinderea a mai activat câțiva ani, iar în 1994 a fost privatizată în cadrul programului de privatizare și a fost reorganizată în societate pe acțiuni.

Pe parcursul anilor, terenul afiliat uzinei a fost treptat vândut, pe părţi mici, ca în cele din urmă din fosta uzină, unde lucrau peste 4000 de angajaţi, să rămână un teritoriu de vre-o 6 hectare şi 100 de anganjaţi.

Pachetul majoritar de acţiuni de la SA Beton armat era deţinut de contabila Liubovi Cucer şi Vasile Gavriliţa, care era pe post de administrator.

În 2019, Vasile Gavriliţa a decedat, cota de acţiuni fiindu-i moştenită de feciorul său. Acesta a decis să vândă acţiunile, la fel şi Liiubovi Cucer. „Nu am avut încotro, nu aveam cu cine să lucrez şi eram şi bolnavă” , ne-a spus Liubovi Cucer. Fosta proprietară a confirmat că negocierile şi contractele de vânzare-cumpărare au fost făcute cu Ruslan Munteanu.

Fostul şef de la SIS ne-a declarat că au fost cumpărate 90 la sută din acţiunile SA Beton armat, care sunt înregistrate pe numele socrului său.

La 27 decembrie 2019, a fost încheiată o tranzacţie dintre SA Beton armat şi SRL Probioterm, privind procurarea terenului de 3.8653 hectare şi a 6 construcţii.

În aceeaşi zi a mai fost încheiată o tranzacţie dintre SA Beton armat şi întreprinderea cu capital străin Romstal care a cumpărat 1.7787 ha. Precizăm că preţul de piaţă pentru un ar de teren în zona respectivă variază între 12.000 și 15.000 de euro.

La 14 ianuarie 2020, Probioterm a lăsat terenurile şi imobilele procurate gaj pentru un credit ipotecar de 13.100.000 de lei. La 2 iunie 2022, întreprinderea a semnat cu aceeaşi bancă un acord adiţional privind un nou credit, în sumă de 6.000.000 de lei, fiind lăsate gaj aceleaşi bunuri.

În proprietatea SA Beton armat a rămas un mic teren şi două clădiri.

Dacă până în 2019 la întreprindere exista proces de producere: plăci din beton armat şi inele pentru fântâni, după ce a fost vândut pachetul majoritar de acţiuni, producerea a fot oprită, iar utilajul dus la metal uzat.

„Nu mai avem producere, utilajul era vechi, depăşit de timp, iar procesul de producere a devenit nerentabil”, ne-a explicat Ruslan Munteanu.

La moment, fostul teritoriu al uzinei de beton armat este folosit pentru depozitrea nisipului şi prundişului extras din cariera de la Doroţcaia. Zilnic aici vin zeci de autocamioane care aduc zăcământul de la carieră, apoi vin alte camioane care îl transportă la diferite destinaţii.

Deşi atât Probioterm, cât şi SA Beton armat au câte un administrator angajat oficial, muncitorii de pe loc şi vecinii susţin că „cel care dirijează este Ruslan”.

Angajatul unei întreprinderi vecine ne-a comunicat că a avut de câteva ori confruntări cu Ruslan Munteanu după ce le-a tăiat ţeava şi i-a debranşat de la conducta de gaze naturale. „Am venit de mai multe ori cu angajaţii de la Moldovagaz, dar Ruslan Munteanu nu ne-a permis. Pe mine m-a ameninţat că îmi va rupe picioarele dacă mă mai vede pe acolo”, a precizat bărbatul.