Reținerile din „dosarul grădinițelor”, din toamna anului 2016, au avut un puternic răsunet în societate. Mai mult decât atât și autoritățile au început să conștientizeze despre gravele probleme în domeniu, alimentația nesănătoasă pentru copii. La un moment dat, toată atenția publică era îndreptată spre cazul produselor alterate din grădinițe și a condițiilor insalubre din instituțiile pre-școlare. Nimeni însă nu s-a gândit la cum sunt alimentați copii în școli, licee și gimnazii, unde situația nu este mai bună.

O încercare de a verifica acest sector alimentar a avut loc în luna februarie 2017, când primarul general Dorin Chirtoacă a semnat o dispoziție de verificare a activității celor cinci combinate școlare: „Râșcani – ȘC", „Liceist", „Bucuria – EL", „Adolescența" și „Combinatul alimentar școlar". Întreprinderile menționate sunt responsabile pe un anumit sector din orașul Chișinău și prestează servicii de alimentație pentru 132 instituții de învățământ preuniversitar.

Procesul de achiziție a produselor alimentare la aceste instituții nu se face prin licitații, pur și simplu managerii combinatelor sunt obligați să cumpere produsele alimentare de la producătorii autohtoni. De precizat, este și faptul că activitatea acestor combinate se bazează pe autofinanțare.

Potrivit surselor Deschide.MD, la unul dintre aceste combinate școlare corupția, frauda fiscală, șantajul și răfuiala angajaților, „se simt ca la ele acasă”, iar din această cauză mâncarea care ajunge pe masa elevilor nu corespunde normelor prevăzute în legislația națională cu privire la alimentația copiilor.

Revenind la sursele noastre, am aflat că combinatul școlar „Adolescența" din sectorul Ciocana al Capitalei a fost subiectul mai multor dosare penale, inclusiv a scandalurilor generate de contabilul-șef, Natalia Kmit, care deține controlul de facto al întreprinderii. În detaliu, pentru a evita ulterioarele inspecții, Kmit a solicitat o verificare de la Inspecția Financiară în anul 2014. Având rezultatele acestui control, conducerea întreprinderii practic poate refuza orice altă verificare pe parcursul a trei ani. Interesant este și faptul că într-un răspuns al Inspecției Finanaciare este menționat că au fost sesizate câteva încălcări: nu s-a întocmit bonul de plată la sfârșitul gestiunii zilei și au fost eliberate sume de bani cu 10 zile întârziere față de înscrierea în registrul de casă. O altă încălcare depistată de Inspecția Financiară a fost la cumpărarea pieptului și pulpelor de pui de la un intermediar și nu direct de la un producător local, așa cum prevede legea. În aceste acte cei de la inspecție nu au observat alte încălcări.

Vedeți mai jos un răspuns al Inspecției Financiare oferit în urma verificărilor la ÎS „Adolescența":


Totuși, într-un document oficial al aceeași instituții, este menționat că în urma „verificării selective, pentru anii 2014 – 2015”, a prețurilor de cumpărare a cărnii de pui, de vită, de pește congelat s-a constatat că ele au fost procurate de la intermediari. Prețurile de achiziție indicate sunt: SRL „Regar grup" – piept de pui la un preț de 71,50 – 77 lei, iar pulpe de pui la preț de 44 și 48,40 lei pentru un kilogram. Însă, potrivit surselor Deschide.MD, aceste produse au fost achiziționate și la prețuri mult mai mari, care depășesc suma de la 80 până la 90 de lei. Revenind la documentul Inspecției Finanaciare, de la SRL „Rogob" a fost procurată carne de vită la prețul de 105 lei, iar de la SRL „Procreomax" și „Moravix" a fost cumpărat pește (hec) la prețul de 60 lei.

Vedeți mai jos „Actul inspectării financiare tematice la Întreprinderea de Stat de Alimentație publică „Adolescența " pe perioada de activitate 01.01. 2013 – 01.01.2016":


Am mers în supermaket-urile din Capitală pentru a afla care sunt prețurile de vânzare la produsele sus menționate. Spre surprindere noastră am depistat că, chiar dacă produsele nu sunt direct de la producători și au adaus comercial, prețurile acestora sunt mult mai mici decât cele constatate de Inspecția Financiară. Minim, un kilogram de pulpe de găină costă 41 lei, pieptul de pui – 65 lei, iar carnea de vită – 100 lei.

Dacă ne referim la prețurile oferite de producătorii autohtoni, aflăm că S.A. „Floreni”, cere pentru un kg de file piept de pui un preț de 60 – 61 lei, iar pentru un kg de pulpe - în jur de 36 de lei. Raportându-ne la datele oferite de Inspecția Financiară, vedem că prețurile sunt mai mici cu cel puțin 15 lei pentru un kilogram. Iar dacă facem un simplu calcul, vedem că „Adolescența” este prejudiciată lunar cu peste 10 000 de lei, dat fiind faptul produsele sunt cumpărate angro, în cantități de 250 – 300 de kilograme.
 

Nu cunoaștem care au fost criteriile ce au stat la baza stabilirii prețurilor, atunci când au fost cumpărate produsele respective de Î.S. „Adolescența". Cert este faptul că bugetul întreprinderii a fost prejudiciat cu zeci de mii de lei în urma gestionării necalitative, dar și a schemelor cu „otkaturi".

Unde mai pui că rapoartele interne arată câtă risipă de produse se face. Potrivit unui act intern, la data de 10 martie 2016, doar gem, dulceață și magiun a fost înregistrat în stocurile depozitului de peste 40 000 lei. Au mai fost depistate produse care nici nu sunt de primă necesitate, fiind cumpărate la prețuri exorbitante.

Contactată de reporterii Deschide.MD, Viorica Negrei, șeful adjunct al DGETS, susține că procurarea produselor de către combinatele alimentare sunt făcute exclusiv de aceste întreprinderi de stat, iar autoritățile doar verifică produsele preparate în cantine și asigură cu încăperi destinate alimentației copiilor. Am întrebat-o pe Negrei dacă există cumva o listă a producătorilor autohtoni după care se ghidează aceste combinate școlare, răspunsul primit a fost - NU.

„Una din propuneri cu care noi am venit întotdeauna, a fost instituirea unei liste de producători autohtoni, însă la toate comisiile și audierile la care am fost supuși ni s-a spus că nu este posibil, fiindcă suntem într-o societate unde trebuie să existe accesul liber la activitățile economice pentru toți cei care prestează servicii, fie că el este producător local fie că este intermediar", a precizat șeful-interimar DGETS.

Ne-am interesat și de faptul dacă există o listă cu produse care sunt permise sau interzise în alimentația copiilor.

„Da, desigur există o astfel de listă. Potrivit ordinului nr. 638 din 12.08 2016 al Ministerului Sănătății, sunt liste unde sunt indicate produsele permise sau interzise în alimentația copiilor. În fiecare instituție de învățământ există o comisie de triere și noi verificăm doar produsele finale", a adăugat Negrei.

Potrivit acestui document, din categoria produselor alimentare interzise fac parte: carnea de animale şi păsări sălbatice; materie primă din carne de pasăre cu conţinut de colagen; carne de categoriile II, III şi IV; carne cu conţinutul de oase, grăsime sau colagen mai mult de 20%; subproduse, cu excepţia ficatului, limbii şi inimii; mezeluri (crenvuşti, safalade, parizer, etc.); carne de pasăre (neprelucrată); carne de păsări înotătoare; carne afumată.

Acest lucru lasă de înțeles, că nu doar a fost prejudiciat combinatul prin achizițiile la prețuri mult mai mari decât cele de pe piață, dar și că unele produse sunt interzise pentru a fi folosite în alimentația copiilor din gimnazii, licee și școli.

Am încercat să aflăm de la Constantin Putin, directorul combinatului „Adolescența" mai multe detalii și cum comentează situația dată. Ni s-a răspuns că este ocupat și să revenim peste câteva zile, lucru pe care l-am făcut, însă acesta nu ne-a mai răspuns la telefon. Reporterii noștri au mers la combinatul alimentar în repetate rânduri și de fiece dată ni s-a spus că directorul este în teritoriu.

Deschide.MD va reveni cu detalii suplimentare la acest caz unde vom relata despre persoanele angajate la acest combinat, dar și dosarele penale deschise la acest subiect.