RISE Moldova: Averea lui Plahotniuc, feliată de un fugar român, fost partener în schemele de spălare de bani

Doi fugari sunt vânați de ani buni de autoritățile de la Chișinău și București pentru fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul e celebrul oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc. Are 57 de ani și e fugar de patru. Sancționat de UE și SUA, Plahotniuc e anchetat în șase dosare penale, notează RISE Moldova într-o anchetă.

Cel de-al doilea fugar este un om de afaceri din România mai puțin cunoscut. Este vorba despre Andrei Bogdan Gheorghiu de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani de justiția din România. El a plecat din România înainte să fie condamnat pentru corupție și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false.

Gheorghiu, fiul unui fost ambasador la Vatican, a fost omul de legătură dintre familia Plahotniuc și o mână de interpuși români, plasați în companii din paradisuri fiscale. Aceste companii – paravan au fost folosite de oligarh, potrivit procurorilor, în spălări de bani.

Colaborarea celor doi fugari s-a încheiat brusc în 2019, după ce Plahotniuc a pierdut puterea la Chișinău și a dispărut din R. Moldova. A fost momentul în care Gheorghiu și interpușii români au atacat frontal averea oligarhului, iar familia Plahotniuc i-a acuzat de fraudă. Conflictul lor juridic s-a derulat pe două fronturi: Cipru și Dubai.

BĂRBATUL CU DOUĂ IDENTITĂȚI

Rotofei, tuns scurt și cu niște ochelari cu ramă subțire, bucureșteanul Andrei Bogdan Gheorghiu e încă de negăsit în primele zile din 2017.

Poliția Română îl pune pe lista celor mai urmărite persoane, după ce îl căutase prin țară o lună și jumătate. Fotografia lui devine publică pentru prima dată, deși are la activ mai multe afaceri anchetate de procurori. 

„Întrucât au fost obținute informații că ar fi părăsit teritoriul României, la data de 13 ianuarie 2017, Judecătoria Sectorului 1 București a emis față de persoana urmărită un mandat european de arestare și o cerere de urmărire internațională”, ne-a comunicat Poliția Română, fără să explice ce a făcut ulterior pentru capturarea lui.

Fusese condamnat definitiv, în noiembrie 2016, într-un dosar de corupție: prejudicierea Căilor Ferate Române (CFR). Gheorghiu a primit atunci 4 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu. Era acuzat că a facturat repetat „lucrări neefectuate” către compania de stat CFR și a contribuit astfel la un prejudiciu total de aproape 1,6 milioane de dolari (la nivelul anului 2001). Banii au fost încasați de compania în care el era unul dintre acționari. 

Pe 31 martie 2017, Gheorghiu atacă sentința. Trimite la Curtea de Apel București o cerere de anulare a condamnării în care scrie, printre altele, că i-a fost încălcat dreptul la apărare, pentru că n-a fost citat corect. El a susținut că înainte de condamnare s-a mutat definitiv în altă țară, unde are „un contract individual de muncă”. Instanța i-a respins cererea o lună mai târziu, așa că Gheorghiu a rămas pe lista celor mai căutați infractori români.

Am descoperit însă că el se ascundea deja la Chișinău, unde încerca să obțină cetățenia moldovenească și o altă identitate. Fuga lui peste Prut n-a fost chiar întâmplătoare.

După doar cinci zile de la decizia instanței, Gheorghiu a înființat în Republica Moldova o companie de consultanță financiară, Bogdan Consulting SRL.

Gheorghiu era deja de șase ani în anturajul lui Plahotniuc, aflat atunci în culmea gloriei politice și financiare.

Fugarul român devine cetățean moldovean pe 17 mai 2017, iar apoi își schimbă și identitatea în două etape. Mai întâi, pe 24 mai, renunță la prenumele de Bogdan, iar pe 16 iunie își schimbă numele din Gheorghiu în Munteanu.

Devine astfel Andrei Munteanu.

Dobândirea cetățeniei a fost verificată, în 2017, și de Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova, dar fără să găsească ceva suspect. La acel moment, fotografia lui Gheorghiu și data lui de naștere erau deja publice pe lista celor mai căutați români.

Cererea pentru schimbarea cetățeniei s-a bazat, în principal, pe faptul că tatăl său, Iuliu Pancrațiu Gheorghiu, s-a născut în Basarabia în 1935, unde ar fi și locuit până în 1940. Seniorul a fost primul ambasador român la Vatican după 1989.

Ca să obțină cetățenia moldovenească, Gheorghiu junior a prezentat un cazier judiciar curat din România, deși era deja condamnat în dosarul CFR, precum și o adeverință din regiunea Odesa care indica locul de naștere al tatălui.

Doar că documentele erau false.

Neregulile au fost descoperite abia patru ani mai târziu, în 2021, când procurorii moldoveni au început să-l investigheze pe fugarul român pentru alte infracțiuni:

„Crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantajul, săvârșit în proporții deosebit de mari, escrocherie, săvârșită în proporții deosebit de mari, spălarea banilor, săvârșită în proporții deosebit de mari”.

Noile acuzații erau legate direct de dosarul „Frauda bancară”, care a scurtcircuitat sistemul financiar de la Chișinău în deceniul trecut și în care și Plahotniuc a fost acuzat că a fost unul din marii beneficiari.

Așa că, în 2022, și procurorii moldoveni îl pun pe Gheorghiu pe lista persoanelor urmărite la nivel național și internațional, iar Republica Moldova îi retrage cetățenia, prin decret prezidențial.

Nici Gheorghiu, nici Plahotniuc nu mai erau atunci la Chișinău.

În schimb, cei doi se duelau din umbră în mai multe litigii care s-au derulat din toamna anului 2019 și până în vara lui 2022, pe axa Cipru – Dubai. Pe scurt, familia Plahotniuc acuza mai mulți români, în frunte cu Gheorghiu, că i-a înșelat încrederea și au deposedat-o de mai multe companii din paradisuri fiscale. Aceste companii paravan aveau în portofoliu un mare proiect imobiliar în Spania și o ambarcațiune de lux, evaluate la peste 80 de milioane de dolari.

Cea care a purtat efectiv procesul cu românii a fost Oxana Childescu, soția lui Plahotniuc.

INTERPUȘII

Litigiile dintre cele două părți oferă detalii amănunțite din lumea secretă a consultanților financiari care asigură servicii offshore. Childescu a susținut în fața judecătorilor că, împreună cu soțul ei, Vladimir Plahotniuc, l-a angajat, în 2011, pe Gheorghiu în calitate de consultant financiar. Cuplul Plahotniuc a fost sfătuit astfel cum să-și ascundă proprietățile printr-un mecanism offshore în care să fie numiți mai mulți interpuși drept beneficiari și directori nominali. Românul le-a livrat și numele celor care ar fi urmat să joace acest rol, mai susține Childescu.

Prima nominalizată a fost Ileana Mihaela Burcea, 46 de ani, o contabilă din Bolintin Vale, lângă București. Am descoperit că Burcea a colaborat constant cu Gheorghiu în ultimele două decenii. A fost și martoră în dosarul penal CFR, după ce i-a preluat acestuia acțiunile din compania care a facturat lucrările fictive către compania de stat.

Burcea este acuzată și ea de procurorii moldoveni pentru implicare în frauda bancară. Numele ei figurează și într-un document confidențial al Serviciul pentru Prevenirea Spălării Banilor din Republica Moldova pentru mai multe operațiuni frauduloase derulate de Plahotniuc. Contabila Burcea a fost numită beneficiara din acte și a companiei paravan prin intermediul căreia Plahotniuc a devenit proprietarul iahtului Honor, evaluat la aproape 50 de milioane de euro, disputat de cele două părți.

În schimb, proprietatea spaniolă îl avea ca beneficiar în acte pe Gheorghe Cezar Chiriac, 71 de ani, de loc din Pașcani, județul Iași.

Childescu îl acuză și pe Chiriac că acționa la ordinele lui Gheorghiu.

Banca Comercială Română (BCR) l-a acuzat, de asemenea, pe Chiriac că ar fi fost interpusul lui Gheorghiu în 2013, când cei doi au administrat un complex turistic din Poiana Brașov, pentru dezvoltarea căruia banca a acordat mai multe credite, dar care intrase în insolvență.

BCR le-a făcut plângere penală, acuzându-i, printre altele, de conflict de interese și înșelăciune pentru că au direcționat bani din compania care dezvolta proiectul către firma lui Chiriac. Au scăpat de acuzații în 2019.

Am încercat să discutăm cu părțile din proces. I-am căutat pe români la fostele lor adrese din România, unde speram să le găsim rudele, prin intermediul cărora să comunicăm. Nu ne-a răspuns nimeni. Am mers și în Dubai la adresele unde erau înregistrate companiile lor, dar ele nu mai funcționează de doi ani acolo.

Ileana Mihaela Burcea, cu care RISE Moldova a mai discutat anul trecut, când a publicat primele articole despre iahtul și proprietatea spaniolă, n-a mai răspuns.

Burcea ne-a declarat anul trecut: „[..] nu am oferit niciodată servicii familiei Plahotniuc- Childescu, întrucât nu am avut niciodată nicio relație comercială, nici personală și nu l-am cunoscut niciodată pe domnul Plahotniuc. Relațiile comerciale s-au derulat exclusiv între mine și dna Childescu, una dintre companiile deținute de mine prestând servicii de încorporare a companiilor în diverse jurisdicții […].”

Ne-a trimis, între timp, o notificare în care solicita ca RISE Moldova să șteargă articolul despre iahtul lui Plahotniuc.

În Cipru, unde a început procesul în octombrie 2019 cu cei trei români, Oxana Childescu a explicat că a apelat la interpuși „pentru a asigura confidențialitatea cu privire la proprietatea lor, în scopul protejării carierei politice a vicepreședintelui [Vladimir Plahotniuc] de atacuri politice, precum și pentru a o proteja de riscul înalt al mediului de afaceri din Moldova”.

A mai susținut că Gheorghe Cezar Chiriac a fost numit beneficiar final al proprietății de Spania la propunerea lui Gheorghiu: „Nici reclamanta [Oxana Childescu], nici vreun membru al echipei sale nu știau” despre Chiriac și „alții care urmau să fie declarați beneficiari finali ai structurilor corporative, datorită încrederii pe care reclamanta și VP [Vladimir Plahotniuc] o aveau față de Gheorghiu.”

În timpul procesului, Chiriac a declarat, la rândul lui, că nu îi cunoaște pe Childescu și Plahotniuc. El a susținut că este beneficiar final al proprietății spaniole, afirmând totodată că este „un om de afaceri de succes și foarte bogat, având mai multe bunuri” .

În schimb, Chiriac a spus despre Vladimir Plahotniuc că „este un criminal căutat la nivel internațional, care a fost o puternică figură politică moldovenească cu o influență enormă”.

Cât despre implicarea Oxanei Childescu în afacerea spaniolă, românul a spus în instanță că ea a aflat despre complexul imobiliar de la Burcea și Gheorghiu și s-a arătat „interesată să investească în proprietatea spaniolă, astfel încât proiectul să poată fi finalizat, dar nu a mai avut loc nicio investiție”.

Am trimis întrebări și avocaților lor. A răspuns doar avocatul lui Chiriac până la publicarea materialului.

Gheorghiu nu s-a apărat deloc în dosar. N-a făcut-o nici în Dubai, unde s-a mutat apoi procesul pentru proprietatea spaniolă, încheie RISE Moldova.