Inspector superior la Centrul Național Anticorupție, inspector la Vamă, inspector de integritate la Federația Moldovenească de Fotbal și, într-un final, – suspect în spălarea banilor în interesul unui grup criminal organizat. Este traiectoria mai puțin obișnuită a unui fost om al legii, astăzi conectat la Ilan Șor. Îi spune Victor Guțuleac, are 40 de ani, și este unul din oamenii lui Șor la Moscova, scrie RISE.MD într-o investigație.

BANI PENTRU „SATUL MOLDOVENESC”

În august 2023, cu trei luni înainte de alegerile primarilor în sate și orașe, fugarul Șor anunța că lansează programul „Satul moldovenesc”.

„Prevede o investiție de 17 miliarde de lei, prin fondul „Visul Meu”, creat de mine. Alocăm 20 de milioane de lei pentru fiecare primărie în următorii trei ani. Deja în acest an, fiecare primărie va primi câte cinci milioane de lei pentru reconstrucția drumurilor”, spunea Șor într-un video publicat pe pagina sa de Facebook, îndemnând primarii să-i trimită o cerere pentru a obține finanțare.

Nu spunea nimic despre sursa banilor sau cum aceștia vor intra în visteria primăriilor. Mai cu seamă, „fondul” prin care Șor urma să sponsorizeze administrațiile locale – Fundaţia de Dezvoltare a Democraţiei „Visul meu” – nu a fost înregistrată niciodată la Ministerul Justiției.

O lună mai târziu, mai multe primării au început să semneze contracte de sponsorizare. Însă nu cu „fondul” lui Șor, ci cu un anume Igal (Igor) Shved, un bărbat în vârstă de 61 de ani, cetățean al Israelului. Mai târziu urma să se afle că Shved deține și cetățenie rusă.

Acestea nu erau primele acte de caritate ale israelianului. Numele lui Shved apăruse în vizorul public în luna iunie 2023, când Primăria Orhei a publicat două comunicate în care anunța consultări publice „Cu privire la aprobarea condițiilor Contractului de sponsorizare”. În unul dintre contracte, sponsorul, adică Shved, își asuma finanțarea lucrărilor de reparație a unei grădinițe din oraș, iar în celălalt – cinci milioane de lei pentru acordarea indemnizațiilor pentru copiii nou-născuți din Orhei.

SPONSORUL ȘI ÎMPRUMUTUL

Cu doar două zile înainte de alegerile locale din 5 noiembrie 2023, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a făcut public un raport prin care a dezvăluit că banii sponsorului Shved provin din Federația Rusă.

În iunie anul trecut, pe conturile bancare ale lui Igal Shved, deținute în Kazahstan, au intrat 95 de milioane de ruble rusești, echivalentul a circa 1,04 milioane de euro. Banii au venit sub formă de împrumut, tot din conturi deținute la Eurasian Bank din Kazahstan, de la un moldovean născut la Moscova și care deține cetățenia ambelor state. Este vorba despre Victor Guțuleac. Ulterior, acești bani au fost transferați de Shved în Republica Moldova și urmau să ajungă la primării pentru asfaltarea drumurilor, construcția de apeduct sau ilimunat stradal, proiecte desfășurate sub egida lui Șor în plină campanie electorală.

Doar că autoritățile din Republica Moldova i-au cerut israelianului să demonstreze proveniența banilor. Așa că Shved a prezentat, potrivit SIS, o declarație pe venit din Federația Rusă precum că, în 2018, ar fi încasat peste 54 de milioane de dolari SUA, după ce a lichidat o firmă din Marea Britanie. Organele de control au stabilit că declarația era fictivă.

Odată cu invazia Ucrainei de către Rusia și ca urmare a sancțiunilor impuse privind operațiunile bancare internaționale, Kazahstanul e folosit de sute de mii de cetățeni ruși, întrucât băncile rusești au fost deconectate de la SWIFT – sistemul care asigură plăți transfrontaliere rapide.

CURIERUL

Guțuleac s-a născut la Moscova, în perioada în care tatăl său, care poartă același nume, lucra la Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS. Ulterior, familia s-a mutat în Republica Moldova, iar Guțuleac tatăl a lucrat mai mulți ani în poliție, după care s-a retras în mediul academic, fiind, la un moment dat, comandant-rector al Academiei de poliţie „Ştefan cel Mare” din Chișinău.

Fiul i-a călcat pe urme. În 2006, la vârsta de 22 de ani, Victor Guțuleac se angajează la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (astăzi Centrul Naţional Anticorupţie), unde a activat timp de doi ani în calitate inspector, apoi inspector superior în cadrul Direcţiei generale pentru combaterea crimelor economice. În 2008 își dă demisia și revine peste un an, în calitate de ofiţer superior de urmărire penală în cadrul Direcţiei generale urmărire penală.

Însă nu se reține mult. În 2012 se angajează la Serviciul Vamal, unde șef în acea perioadă era Tudor Balițchi, conectat în prezent la Ilan Șor. La vamă stă mai puțin de cinci luni, iar ulterior nu a mai avut un loc oficial de muncă în Republica Moldova până în mai 2020. Atunci s-a angajat la Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) în calitate de inspector de integritate, la doar două luni după înființarea noului Departament de Integritate din cadrul Federației. Pleacă și de la FMF după niciun an de activitate.

RISE l-a întrebat pe Eugen Zubic, șeful Departamentului de Integritate, cum a ajuns Guțuleac să activeze în departamentul pe care îl conduce. „Nu sunt abilitat, conform funcției pe care o dețin, să ofer asemenea informații”, ne-a spus, recomandându-ne să facem o solicitare oficială către FMF pentru răspuns. Mai mult, acesta susține că nu îl cunoștea pe Guțuleac înainte să se fi angajat la FMF, iar după plecarea acestuia nu au mai ținut legătura.

Reangajarea în câmpul muncii din Republica Moldova coincide cu includerea sa în lista neagră a Băncii Centrale a Federației Ruse. În martie 2020, Banca Centrală rusă l-a inclus pe Guțuleac în lista neagră a persoanelor fizice, pentru că „există semne care indică posibila legalizare (spălare) a veniturilor obținute prin activități criminale”.

Lista neagră a Băncii Centrale a Federației Ruse este o listă a cetățenilor, antreprenorilor și companiilor cărora băncile au refuzat să le deschidă un cont sau să le presteze un serviciu în baza Legii federale 115-FZ „Cu privire la combaterea legalizării (spălării) veniturilor din infracțiuni”.

Legea stabilește o listă de tranzacții pe care o bancă trebuie să le verifice în cazul în care acestea trezesc suspiciuni. Instituțiile bancare analizează cu atenție tranzacțiile care depășesc 600 de mii de ruble, transferuri ilegale de fonduri în numerar sau retragerea banilor din conturile rusești în conturi din străinătate. Cei aflați în lista neagră pot întâmpina dificultăți în momentul în care interacționează cu băncile. Lista neagră e un instrument oferit de Banca Centrală Rusă băncilor comerciale pentru a fi atente la tranzacții, potrivit agenției de presă tass.ru.

În a doua jumătate a lui 2022, a părăsit Republica Moldova și se află în Federația Rusă. S-a întâmplat după ce a preluat la Moscova o organizație. Se numește Fundația de binefacere pentru persoanele cu dizabilități „Gori Svet” (trad. rus. „Arde lumina”) și a fost înființată de patru cetățeni ruși. Rapoartele financiare depuse de fundație arată rulaje cu sume mici, iar ultimul raport public disponibil e din anul 2017.

Tot la Moscova, Guțuleac și-a fondat acum un an o întreprindere individuală care-i poartă numele. Întreprinderea activează ca o agenție imobiliară „pe bază de comision sau contract”.

Victor Guțuleac a fost căsătorit cu Maria Albot, fostă deputată Șor și acționară la Banca Socială, una din cele trei bănci implicate în frauda bancară. În perioada în care era acționară, Albot avea numele de Maria Guțuleac.

LEGĂTURA CU RUSUL GONCHARENKO

SIS l-a conectat pe Guțuleac și la afaceristul rus Andrey Goncharenko, fost beneficiar al concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, implicat în mai multe tranzacții cu oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Potrivit SIS, Guțuleac a intrat pentru prima data în vizorul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) la finele anului 2021, fiind suspectat de spălarea banilor în interesul grupării criminale conduse de Ilan Șor.

S-a întâmplat în 2021, în perioada în care aveau loc alegeri locale noi, iar Partidul Șor o susținea pe Marina Tauber la Primăria Bălți. Aceasta însă a fost exclusă din turul doi, pentru nereguli în finanţarea campaniei electorale.

În noiembrie 2021, pe unul dintre conturile bancare ale lui Guțuleac au intrat 166 de milioane de ruble rusești, echivalentul a peste două milioane de euro, la cursul valutar din acea zi. Banii au venit din Federația Rusă de la Anastasia Dronova, care e „asociată la grupuri oligarhice ruse conectate la factori de decizie la Moscova”, susține SIS, afiliind-o lui Andrey Goncharenko. Mai mult, ultimii doi au traversat împreună frontiera Republicii Moldova în iunie 2018.

RISE Moldova a scris anterior că, în iulie 2018, a pornit rocada Plahotniuc-Goncharenko. Atunci, oligarhul moldovean, prin firme paravan, primea de la Goncharenko un iaht și apoi un întreg complex locativ în Spania, iar rusul, tot prin firme interpuse – mai multe imobile importante din Chișinău, precum fostul GBC sau Centrul Comercial Gemeni și Hotelul Național. Astăzi, Goncharenko cere în istanță ca GBC-ul și o vilă de lângă Parlament să fie scoase de sub sechestru, după ce procurorii le-au atribuit lui Plahotniuc.

„SATUL MOLDOVENESC”: DE LA SPONSORI, LA CĂRĂUȘI

Mituirea alegătorilor pusă la cale de Șor prin proiectul „Satul Moldovenesc” a fost zădărnicită de autorități, banii din conturile lui Shved fiind puși sub sechestru, iar primăriile, obligate să anuleze contractele de sponsorizare semnate cu cetățeanul israeliano-rus. Chiar și așa, la începutul anului curent, Șor a promis că va aduce în țară alte 1,5 miliarde de lei pentru Taraclia, Găgăuzia și satele din raionul Orhei.

Între timp, în ianuarie 2024, Igor Shved a fost inclus de Serviciul de Informații și Securitate în lista persoanelor în privința cărora există probe că sunt asociate cu Ilan Șor. Ultimul s-a refugiat la Moscova, a lansat un bloc politic numit „Victorie” (Pobeda), a primit cetățenia rusă și duce deschis o politică pro-rusă.

Șor a schimbat și modul de a-și finanța campaniile. De la sponsorul Shved care a transferat bani rusești folosind sistemul bancar din Kazahstan, la cărăuși, care vin cu bani cash de la Moscova la Chișinău.

Acum o lună, autoritățile au reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău echivalentul a peste 20 de milioane de lei, aduse de mai mulți cetățeni care veneau de la Moscova, după ce au participat la evenimentul de creare a Blocului politic ”Victorie”.

La mijlocul lunii mai, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că o nouă captură a avut loc pe aeroport. De această dată, oamenii legii au ridicat echivalentul a peste 2,3 milioane de lei de la 50 de curieri. Pe marginea acestui caz a fost deschis un dosar penal.