Un cetățean moldovean a înființat, într-un paradis fiscal opac din Orientul Mijlociu, o firmă care controlează astăzi imperiul clădit de milionarul român Adrian Porumboiu. Totul este legat ombilical de cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova – Grupul de companii Trans-Oil. Victimele afacerii sunt țăranii din estul României.

O femeie bolnavă de demență a prelungit, în urmă cu trei ani, un contract de arendă cu una dintre firmele controlate de milionarul Adrian Porumboiu. Elena Grădinaru (atunci în vârstă de 79 de ani) locuia în comuna Zăpodeni din județul Vaslui. Fiica acesteia, Vica, nu știe cum a semnat mama ei contractul. „Nu avea cum, pentru că era în afara oricărei puteri să facă așa ceva”, a spus femeia.

La începutul lui 2014, Elena Grădinaru a fost internată timp de aproape o lună la Secția de psihiatrie-acuți a Spitalului de Urgență din Vaslui. La externare, a fost diagnosticată cu demență Alzheimer, halucinoză, pneumonie. După prelungirea contractului, firma urma să îi lucreze cele patru hectare timp de zece ani, până în 2024, iar ea să primească 20% din recoltă. Contractul a fost semnat în data de 30 mai 2014, deși bătrâna murise de o lună.

Fiica bătrânei nu a reclamat nicăieri posibilul fals, dar a depus în fiecare an eforturi să ia partea de recoltă ce i se cuvine. „Anul agricol se termina în octombrie, însă eu primeam cerealele în iunie, iulie, august anul următor. Și asta cu multe insistențe, cu drumuri făcute la Vaslui, încât jumătate din arendă o plăteam pe drumuri”, a relatat ea.

Comcereal SA era atunci parte din grupul de companii Racova deținut, la acel moment, de milionarul Adrian Porumboiu. Acesta admite posibilele falsuri.

Adrian Porumboiu, fost arbitru român de fotbal, și-a crescut afacerea agricolă în urma unor privatizări. A ajuns să gestioneze zeci de mii de hectare de teren agricol în regiunea Moldovei. Doar că, în 2014, firmele din portofoliul lui au ajuns la datorii de peste un miliard de lei și de aici a început declinul.

VICTIME ȘI ARME

Pe fondul datoriilor, Porumboiu și-a vândut majoritatea acțiunilor pe care le deținea în firmele din grupul Racova unei companii elvețiene controlată de rusul Vazha Dzhashi. Primul pas al înțelegerii a fost făcut la sfârșitul lui 2014, dar tranzacția s-a încheiat în anul următor.

Contractele de arendă semnate de țăranii din Vaslui cu firmele lui Porumboiu au rămas în picioare și după ce el a ieșit din schemă. Doar că noii proprietari ai afacerii au amânat plata arendei către oameni.

Asta s-a întâmplat și în cazul lui Constantin Popa (68 de ani) din Zăpodeni. El spune că nu primea produsele agricole la timp, iar când le primea erau de proastă calitate. „Am luat [pentru 2016] niște grăunțe verzi și umflate (...) Nu am putut să fac nimic cu ele, le-am aruncat”,a spus Popa.

La 40 de kilometri distanță de Zăpodeni, situația e mai gravă. Doru Agafiței, primar al comunei Miclești, a spus că oamenii nu și-au mai primit arenda de ani buni și s-au revoltat, iar reprezentanții firmei „au venit cu bodyguarzi, cu scandal, cu puști înarmați. Și știți cum sunt oamenii la țară, majoritatea în vârstă, mai timizi, mai supuși. (...) În plus, multe din contracte sunt semnate de morți”, a subliniat primarul, sugerând că sunt semnate în fals. „Au dat ei (șefii Comcereal – n.r.) cu stânga!”, a declarat Agafiței.

Directorul Comcereal, Valeriu Cojocaru, vede altfel situația. El spune că nemulțumirile oamenilor sunt „o prostie” răspândită de presa locală. „Eu am luat Comcerealul în 2016, dar contractele au fost prelungite în 2014. Se pune întrebarea: Cine le-a falsificat?! Eu le-am falsificat?!”, s-a întrebat el retoric.

Suparăți că nu-și primesc arenda, unii țărani au încheiat contracte cu alți arendaşi. S-au trezit dați în judecată de Comcereal. Firma nu vrea să audă de o astfel de variantă și a trimis notificări către primăriile din județ ca nu cumva să se încumete să facă alte contracte.

Unii primari din Vaslui spun că actualii șefi de la Comcereal țin cu dinții de contractele de arendă pentru că vor bani de la statul român. „E bătaie de joc și în modul în care au lucrat terenurile. Anul trecut le-au rămas pe deal 60 de hectare de porumb. E clar, ei fac asta numai pentru APIA (Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură)”, ne-a declarat Ciprian Robert Tamaș, primarul comunei Șuletea.

Potrivit datelor APIA, firmele au încasat subvenții de la statul român de aproape 80 de milioane de lei între 2014–2017, după ce le-a vândut Porumboiu.

Mai mult, Tamaş ne-a spus că ar fi fost amenințat direct, chiar în biroul său. I s-ar fi spus: „Am văzut pe Facebook că aveți o familie frumoasă, eu cred că ar trebui să aveți grijă de familia dvs.”.

OMUL DE AFACERI RUS

Confruntat cu găuri financiare mari, milionarul Porumboiu s-a mai trezit cu o problemă care i-a pus capac. APIA a dat, în martie 2015, o sancțiune firmelor lui Porumboiu pentru o serie de nereguli depistate la un control al Curții Europene de Conturi la fermele sale de animale.

„Sunt 12 milioane de lei aferenți anilor 2012 și 2013 (...) Această sumă este în proces la Înalta Curte de Justiție. Nu este încă definitivă”, a precizat Adrian Pintea, directorul general al APIA.

Ca să iasă la liman, Porumboiu a semnat în august 2015 un memorandum prin care  vindea pachetul majoritar de acțiuni ale firmelor din grupul Racova către Delta Commodity and Financial Services (DCFS) S.A, o societate anonimă cu sediul la Geneva.

Delta Commodity and Financial Services (DCFS) este o societate anonimă deschisă în 2008 la Geneva, cu scopul de a administra grupul de firme Trans-Oil, cea mai mare afacere cu cereale din Republica Moldova.

Conform documentului, Delta Commodity devine acționarul majoritar al firmelor care dețineau fabrica de ulei și silozurile, dar și terenuri arendate de circa 40.000 de hectare, iar Porumboiu – cu ferme, mori, fabrici de pâine şi o vinărie.

Delta Commodity şi-a asumat obligaţia să plătească, în circa patru luni, cel puţin 75% din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu, dar în primul rând cele ale firmelor cu care rămânea omul de afaceri român în urma tranzacției. Documentul de vânzare-cumpărare nu indică însă suma datoriilor. Porumboiu spune altceva: „A fost un contract clar. Primul lucru esențial era să fie plătite toate datoriile grupului de firme după care să se facă un transfer de business”.

Porumboiu mai avea însă o obligație. Trebuia să facă toate demersurile necesare ca să câștige procesul cu APIA și să recupereze subvențiile pe care instituția spunea că firma Comcereal le-a încasat fără temei legal. Dacă nu reușea să câștige litigiul cu statul, Porumboiu urma să plătească lui Delta Commodity subvențiile și cheltuielile de judecată.

Adrian Porumboiu spune că reprezentații Delta Commodity nu și-au respectat obligațiile din contract și i-a dat în judecată în 2016: „Eu mi-am respectat cu strictețe tot din contract, ei nu au făcut absolut nimic, nici măcar 5%”, susţine el.

Omul de afaceri recunoaşte că a făcut un contract prost: „Ideea mea a fost să pot vând o parte din afacere în condiții avantajoase, în primul rând, să nu am niciun fel de datorie”,a spus el, adăugând că acum a ajuns să fie executat de creditori în nume personal.

Delta Commodity l-a avut ca garant în tranzacție pe Vazha Dzhashi (51 de ani), deținător al mai multor cetățenii: rusă, americană și moldovenească, care mai apare în acte cu numele de Vaja Jhashi (foto stânga, alături de directoarea Floarea Soarelui Bălți, Stela Ostrovețchi, centru).

După tranzacție, Dzhashi a făcut o altă inginerie financiară. Printr-o firmă înregistrată în Luxemburg – Trans-Oil Enterprise Holding– a cumpărat o parte din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu. Ca să facă asta, firma luxemburgheză a luat mai multe împrumuturi de milioane de euro. Banii au venit de la firme înregistrate în paradisuri fiscale.  

De exemplu, în octombrie 2015, Trans-Oil Enterprise Holding a primit, cu titlu de împrumut, suma de 30 de milioane de dolari de la Palanca Limited – un offshore înregistrat  Insulele Virgine Britanice. Din acești bani a cumpărat de la Banca Comercială Română (BCR) o creanță de aproximativ 45 de milioane de dolari cu suma de 25.000.000 de dolari.

MOLDOVEANUL DIN SHARJAH

La un an distanță, în iunie-iulie 2016, Delta Commoditya vândut aproape tot către o firmă înregistrată în Emiratele Arabe Unite – Babylon Overseas FZE.

Compania a fost fondată cu aproape patru luni înainte de tranzacție în regiunea Sharjah (Emiratele Arabe Unite) – un paradis fiscal opac.

Fondatorul companiei este moldoveanul Ghenadie Ostrovețchi (foto), care are dublă legătură cu grupul Trans-Oil din Republica Moldova.

A fost asociat în fabrica de ulei „Floarea Soarelui” din Bălți, iar soția lui, Stela Ostrovețchi, este directoarea acestei întreprinderi care face parte din grupul Trans-Oil.

În martie 2017, Ghenadie Ostrovețchi a fost înlocuit de un anume Muahammad Imran Abbasi. Ostrovețchi a refuzat să facă orice declarație pe marginea tranzacției.

Potrivit lui Valeriu Cojocaru, director Comcereal SA, Abbasi ar fi un partener de afaceri de-al lui Vazha Dzhashi, de la care ar fi luat bani cu împrumut. „În momentul în care de la persoana X [Muahammad Imran Abbasi - n.r.] s-a luat niște bani, acesteia i-au fost garantate acțiunile. Și el a devenit în locul lui Ostrovețchi acționar majoritar [la Babylon Overseas]”, ne-a explicat Cojocaru cum a ajuns Abbasi beneficiarul afacerii.

Întrebat de tranzacțiile care implică firmele lui Porumboiu, Vazha Dzhashi ne-a transmis că ne va răspunde la întrebările expediate pe e-mail. Însă, până la publicarea acestui text, nu am primit niciun răspuns.