În ultima perioadă, mai mulți procurori anticorupție pleacă din organele procuraturii. Întâmplător sau nu, dar majoritate dintre ei sunt cei despre care Deschide.MD a scris la sfârșitul lunii ianuarie că au fost somați de conducerea să plece benevol din sistem. Solicitarea PG ar fi venit după ce un grup de procurori împuterniciți de Alexandru Stoianoglo să revadă mai multe dosare intentate de Procuratura Anticorupție. Unul dintre aceștia este și procurorul Roman Statnîi, care a depus deja cererea de demisie din organelle procuraturii, însă încă nu a fost semnat un ordin în acest sens.

Procurorii forțați să plece ar fi fost implicați în fabricarea mai multor dosare la comandă, printre care se numără cauze penale în baza cărora asupra mai multor oameni de afaceri a fost aplicată neîntemeiat măsura de arest și a fost blocată activitatea mai multor agenți economici. Drept consecință, aceștia sunt bănuiți de abuz în serviciu și falsificarea actelor.

Dovadă a acestor fapte sunt și actele în posesia cărora a intrat Deschide.MD  și despre care sursele noastre susțin că ar fi fost descoperite în urma controalelor care au vizat activitatea procurorului Roman Statnîi.

Mai exact, este vorba despre mai multe dosare aflate în gestiunea lui Statnîi , care datează din anul 2013, în care erau vizați angajați ai Serviciului Vamal, polițiști de frontieră, dar și un agent de patrulare de la INP.

Martor, dar și denunțător în aceste cauze a fost  Igor Caraman. Potrivit proceselor-verbale emise în cadrul audierilor, acesta a fost autorizat să acționeze în calitate de investigator sub acoperire și ar fi întreprins măsuri speciale de investigație a persoanelor cu statut public din cadrul Biroului Vamal Leușeni, Poliție de Frontieră, dar și INP, în baza ordonanței lui Statnîi din 28.06.2013.

În procesele-verbale examinate de reporterii noștri, este trecută declarația martorului, care susține că se prezenta în calitate de șofer al unui automobil cu care transporta colete la Chișinău. Totodată, acesta susține că a oferit de câteva ori mită vameșilor, polițiștilor de frontieră, dar și agenților de patrulare. În unul dintre cazuri, este vorba despre o mită de 5 euro oferită unei polițiste de frontieră, 100 de ero unui vameș, dar și 10 euro unui angajat INP.

După ce procesele-verbale de audiere a martorului Caraman efectuate de procurorul Statnîi au fost luate la puricat, s-a dovedit că acestea erau semnate, inclusiv de martor, în ziua și la ora în care acesta nu se afla în țară.

Două procese-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie au fost semnate de Statnîi și Caraman pe 19.09.2013, la ora 10:52 și la 10:40, asta chiar dacă, potrivit extrasului din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră, în aceeași zi, doar că la ora 13:26, Caraman abia de intra în țară prin punctul de trecere a frontierei Leușeni.

PG ar fi somat 4 procurori anticorupție să plece din sistem. Motivul - dosarele fabricate

Aceeași situație paradoxală se regăsește și în cadrul procesului-verbal de audiere a martorului din data de 13.08.2013, unde procurorul Roman Statnîi l-a audiat pe martorul Igor Caraman de la ora 14:25 până la 15:45, asta chiar dacă, în ziua respectivă, Caraman a intrat în țară la ora 07:00, iar la 12:55 a părăsit, din nou, R.Moldova, revenind, ulterior, la ora 19:45.

În aceeași zi, Statnîi ar fi semnat pentru Caraman și două procese de recunoaștere a persoanei după fotografii, fapt care s-ar fi întâmplat la ora 13:55 și 14:07, timp în care Caraman nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, Statnîi a mai întocmit un proces-verbal de audiere a martorului și în data de 22.10.2013, de la ora 17:05 până la ora 17:55,  unde, din nou, este vizat același personaj, Igor Caraman, dar care, la fel, nu se afla în R.Moldova. În acea zi, Caraman traversase punctul de trecere a frontierei Leușeni, pe sensul de intrare în țară, la ora 01:32, iar la ora 16:53 ieșise din R.Moldova prin punctul de trecere a frontierei Sculeni, pentru ca, ulterior, să revină tot pe acolo la ora 17:35.

În documentele analizate de noi, era indicat numărul de telefon al așa-zisului martor, însă, după ce am telefonat și am încercat să aflăm cum comentează această situație, persoana care ne-a răspuns s-a arătat deranjată de întrebare și a zis că am fi greșit numărul.

De cealaltă parte, solicitat telefonic, Roman Statnîi, a zis că nu cunoaște nimic despre acest caz, dar și s-a arătat curios să afle cum am intrat în posesia acestor documente.

Mai mult, Statnîi a confirmat faptul că a scris cerere de demisie din organele procuraturii. Întrebat care au fost motivele demisiei sale, acesta a declarat că ar fi vorba despre ceva personal și a refuzat să mai comenteze.

Potrivit datelor de pe site-ul magistrat.MD, Roman Statnîi a fost numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție pe 3 octombrie 2008, iar în întreaga sa carieră în acest domeniu nu a avut nicio procedură disciplinară, dimpotrivă, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate”, prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnul Statnîi Roman, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu INSIGNA de piept „Eminent al Procuraturii”.

La fel, pentru rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Statnîi Roman, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Totodată, potrivit declarației de venituri și proprietăți din 2018, Roman Statnîi a ridicat de la PA un salariu de 270 146 Lei, iar soția sa a declarat 285 883 lei obținuți din salariu. Tot în 2018, soții Statnîi au obținut din donații 540 000 Lei.

Conform aceluiași act, soții Statnîi declară că dețin un apartament cu suprafața de 69 m.p., în valoare de 390 387 Lei, cumpărat în anul 2008. Procurorul Statnîi mai indică un venit de 70 de mii de lei, obținut din vânzarea unui autoturism de model Land Rover Freelander, fabricat în 2002, în posesia căruia a intrat din anul 2014. De asemenea, acesta declară că și-a procurat un automobil de același model, fabricat în 2010, a cărui valoare este de 100 000 lei.

 

Amintim că anterior, procurorul general Alexandru Stoianoglo, a declarat că mai mulți actuali și foști procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS sunt cercetați penal în cadrul mai multor cauze ce vizează activitatea acestora. Acuzatorii sunt bănuiți de abuz în serviciu și falsificarea actelor. Totuși, nu ar fi vorba doar despre dosarele care vizează frauda bancară, ci și alte cauze aflate în gestiunea PA și PCCOCS.

Totodată, presa a scris anterior că  printre procurorii cercetați penal se regăsește Adriana Bețișor și Andrei Băeșu, care au investigat materialele legate de frauda bancară.

Încă un procuror anticorupție a cerut să-i fie acceptată cererea de demisie

Doi procurori anticorupție și-au dat demisia din organele procuraturii. Urmează alții trei