„Nu știm ce nu avem, dar ar fi bine să avem”. Celebra frază a președintelui moldovean pare să descrie perfect economia Republicii Moldova și bunurile pe care le deține (de jure, nu și de facto) statul. Este cazul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, care are și... nu are locomotive. Cu vagoane de datorii, restanțe și eșecuri unele peste altele, dar și lipsă de implicare reală din partea autorităților centrale, compania pare să nu intenționeze să-și recupeze bunurile din care ar mai putea cârpi unele „găuri negre” ale bugetului său. Deschide.MD a analizat informații, cifre și dezvăluiri care evidențiază modul în care deficiențele „de reintegrare” se reflectă asupra activității uneia dintre puținele companii monopoliste de pe piață, dar și să demonstreze (dez)interesul responsabililor în soluționarea problemei. În cele ce urmează vă vom prezenta date și discuții cu responsabilii care se află acum în funcții la întreprindere.

Scurt istoric

După destrămarea Uniunii Sovietice, Calea Ferată din Moldova (30 martie 1992) a devenit succesoarea drepturilor pe care le deținea întreprinderea cu același nume din componența Ministerului Căilor de Comunicații al URSS. Prin urmare, aceasta și-a revendicat mijloacele fixe pe care le gestiona, ele intrând în proprietatea CFM, care, la rându-i, deși se află la autogestiune financiară, este proprietate a statului Republica Moldova. Atunci, CFM deținea depouri, locomotive și vagoane, stații amenajate ș.a.  pe întreg teritoriul țării, inclusiv în partea stângă a Nistrului.  În anul 2004, din cauza tensionării relațiilor între cele două maluri, „capii” transnistreni au decis să se disocieze de Calea Ferată din Moldova și să-și creeze o întreprindere distinctă, fără prea mult efort financiar. Mai exact, toate bunurile CFM dislocate până în acel moment în stânga Nistrului, inclusiv cele mobile, au fost „sechestrate” de transnistreni.

Banii noștri, dar nu prea... 

În acest fel, Calea Ferată din Moldova a fost privată de vagoane, locomotive, stații, linii feroviare, clădiri construite din banii întreprinderii, utilaje și alte bunuri, valoarea cărora nu a fost evaluată pe deplin niciodată.  Deși, potrivit unui audit public, pentru trei filiale ale „CFM” din stânga Nistrului întreprinderea a înregistrat o valoare de bilanț de 25,9 milioane de lei, datele nu pot fi considerate perfect autentice. Asta pentru că din 2004 structurile nu prezintă situațiile financiare, astfel că cifrele nu sunt confirmate anual și, prin urmare, nu pot fi autentice.

Plătim separatiștilor pentru bunurile Republicii Moldova

Astăzi, când CFM-ul se află pe muchie de cuțit, inclusiv din lipsă de tracțiune, întreprinderea încheie un „acord” cu PJD (Calea Ferată Transnistreană) prin care prima ia în locațiune locomotivele „transnistrenilor”. Nu am reușit să obținem o confirmare despre cifra exactă pe care o plătește CFM pentru această „afacere”, cert este că locomotivele respective circulă, în număr de 4 unități (8 secții), pe liniile ferate administrate de conducerea de la Chișinău a întreprinderii. Potrivit surselor noastre, pentru aceste operațiuni, CFM ar plăti în jur de 0,70 cenți per tonă/kilometru. Un simplu calcul matematic relevă că dacă o locomotivă dintre ele ar tracta 500 de tone la o distanță de 100 de kilometri, CFM ar vira în contul PJD aproximativ 35.000 de euro.

Am căutat pe site-ul oficial al Căii Ferate din Moldova informații despre desfășurarea licitației pentru luarea în arendă a locomotivelor, însă nu am găsit nicio mențiune despre acest concurs. Potrivit legii, în instituțiile de stat, orice gen de achiziții care depășesc suma de 40 de mii lei se vor efectua exclusiv prin licitații. Secțiunea „Licitații” de pe site nici măcar nu este activă, iar la capitolul „Anunțuri”, ultimile informații vizează vânzări sau închirieri de platforme, garaje sau încăperi ale CFM.

 

Mai mult decât atât, locomotivele „PJD”-ului tractează vagoane marfare, iar echipa de angajați responsabilă de circulația pe liniile Republicii Moldova este tot a „Căii Ferate din Transnistria”. Mai exact, în afară de faptul că întreprinderea le plătește transnistrenilor arenda pentru bunurile care aparțin de jure CFM-ului, locatorul condiționează utilizarea locomotivelor cu tot cu propriii lor angajați (mecanic de locomotivă, ajutor de mecanic etc), fără a permite accesul specialiștilor de la CFM. Se întâmplă în timp ce mecanicii de locomotivă angajați la întreprindere se plâng că nu ar avea lucru.

La acest capitol, important mai este de menționat că CFM este considerat un sector strategic.

Locomotive care se afla la balanța contabilă a CFM, în realitate nu există

Din informațiile Curții de Conturi rezultă că serviciile din cadrul întreprinderii dețin date contradictorii în ceea ce privește numărul de locomotive aflate în proprietatea CFM. Mai exact, Serviciul gospodărie locomotive din cadrul întreprinderii are la balanța sa 138 de locomotive, 11 dintre care se află, începând cu anul 2004, pe teritoriul din stânga Nistrului. Între timp, Serviciul Financiar susține că ar exista, de fapt, 141 de locomotive. De data aceasta, însă, responsabilii nu cunosc câte dintre ele se află pe teritoriul separatist. În schimb, în cadrul unui audit s-a depistat o lipsă de 3 unități, așa că aceștia presupun că ar fi vorba anume despre cele atribuite de PJM. Două dintre ele sunt de model ЧМЭ3, iar cea de-a treia este o secție 3ТЭ10М. Ultima se află la balanța contabilă a administrației Căii Ferate din Moldova, dar în realitate ea nu există acolo și nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu ea. O situație similară se atestă și în cazul primelor două, care se numără în acte ca fiind în gestiunea Depoului de locomotive din Bender, însă, nici pe acestea nimeni nu le-ar fi văzut vreodată.

Un audit efectuat în acest sens a demonstrat că valoarea a două astfel de locomotive se ridică la 3,5 milioane de lei.

Reacțiile oficialilor

Am încercat să obținem un comentariu de la noul director interimar al instituției, Adrian Onceanu, acesta, însă, s-a arătat deranjat de apel. Mai jos vom reda discuția reporterului nostru cu managerul CFM:

R: Spuneți-ne, vă rog, câte locomotive are CFM?

A.O.: Acum, așa, din start, dvs vreți să aveți așa informație?

R: Nu cunoașteți?

A.O.: Eu cunosc. Acum, active, care lucrează, sunt 16 secții și 24 sunt de manevră.

R: Câte dintre ele se află în regiunea transnistreană?

A.O.: Dvs vreți acum interviu de la mine? Veniți la mine în secție, la audiență și eu o să vă dau informația.

R: Trebuie să venim la audiență?

A.O.: Dar cum dvs mă telefonați și îmi dați (n.r. cereți) așa informație? Și mâine-poimâine apar pe internet că dvs m-ați înscris la telefon!

Imediat după asta, acesta a închis apelul și nu ne-a mai răspuns la telefon.

Ulterior, am încercat să obținem informații de la consilierul acestuia, Sergiu Corin, care ne-a sugerat că el nu cunoaște cifre exacte, întrucât se află în funcție de 2 luni. I-am spus că suntem dispuși să așteptăm până se documentează, însă am fost refuzați. Corin ne-a spus să trimitem o solicitare oficială. De precizat este că, potrivit surselor noastre, acordul între CFM și PJD a fost semnat în luna ianuarie, atunci când actuala componență deja se afla la conducere. Sergiu Corin este fost director al Fondului de Eficiență Energetică, iar împreună cu el, la conducerea CFM a venit și colegul său, Dragoș Macari, care deținea anterior funcția de expert financiar al FEE.

Așa că am vrut să aflăm și de la actualul vicedirector comercial al instituției, Dragoș Macari, dacă s-au organizat licitații pentru arenda locomotivelor și de ce astfel de mențiuni nu există pe site-ul oficial. Acesta ne-a spus că asemenea chestiuni nu ar intra în atribuțiile sale, motiv pentru care va reveni cu informații despre persoana responsabilă. Lucru, care, bineînțeles, nu s-a mai întâmplat.

L-am sunat și pe Vladimir Meleca, care s-a prezentat ca fiind șef al nodurilor feroviare din Bender și Chișinău, pe care l-am rugat să ne spună ce cunoaște despre subiectul lipsei tracțiunii aflate la balanța filialei CFM pe care o conduce. Inițial, el ne-a spus că „tot ceea ce se află la balanța filialei se află la filială”. Mai târziu, însă, ne-a recunoscut că o asemenea situație se atestă, deși pentru el „nu există o altă țară decât Republica Moldova, cu teritoriul din stânga Nistrului”, motiv pentru care el nu vrea să facă diferențe în funcție de malul pe care se află aceste locomotive.

Da, există așa ceva. Locomotivele se află în stânga Nistrului, dar cum să fie altfel dacă tovarășul Dodon nu face nimic pentru a le readuce aici?!”, ne-a spus acesta, refuzând să expună, la telefon, ce părere are despre faptul că CFM plătește arenda propriilor locomotive. Inițial, reporterul nostru a stabilit cu el o întâlnire pentru a doua zi, dar, ulterior, acesta ne-a spus că va discuta cu noi doar cu acordul conducerii CFM.

Aproape toate locomotivele CFM au termenul de exploatare depășit

La ora actuală, întregul arsenal de tracțiune pe care îl deține „Calea Ferată din Moldova” are termenul de exploatare depășit și chiar dacă locomotivele se repară și li se prelungește termenul de exploatare, costurile de întreținere sunt colosale. Unele dintre ele iau foc din mers, nerezistând sarcinii, iar altele, care se defectează în timpul deplasării, sunt tractate de alte locomotive la Depou, pentru a fi supuse reparației. Din acest motiv, CFM abia de-și acoperă puțina cerere de transport marfar de pe piață, iar agenții economici renunță la servicii din cauza timpului de așteptare. Nu este clar de ce, atâta timp cât acestea se află la Chișinău autoritățile nici nu încearcă să și le revendice.

Un audit public al CFM a demonstrat că, în ultima perioadă, parcul de transport feroviar, liniile de cale ferată au înregistrat o uzură sporită. Datele din 31 decembrie 2016 relevă faptul că 98,6% din locomotivele deținute de CFM, 27,7% din vagoanele pentru pasageri și 51,2 la sută dintre vagoanele de marfă sunt cu „durata normativă de amortizare” depășită.

   

În anul 2014, Republica Moldova a semnat un contract de creditare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care prevedea că, din banii contractați de BERD, BEI, UE (110 milioane de euro), CFM va moderniza infrastructura feroviară, dar și va achiziționa locomotive noi. Proiectul a bătut pasul pe loc timp de câțiva ani, din cauza Ministerului Finanțelor, care tărăgăna semnarea contractului. Într-un final, în noiembrie 2018, CFM semnase un contract cu compania americană General Electric Transportation, care urma să livreze, în 18 luni, 12 locomotive noi. Astfel, acestea trebuiau să ajungă aproximativ în luna mai. Totuși, în martie 2020, Calea Ferată din Moldova a anunțat că locomotivele diesel TE33AC, cu motor GEVOI2, vor ajunge în țară până la sfârșitul lunii iulie.