EXCLUSIV ( FOTO) // Cum anchetează procurorii lui Stoianoglo dosarul „Laundromat”: La cafea cu martor și suspect în dosare penale
De la preluarea mandatului de procuror general al Republicii Moldova de către Alexandru Stoianoglo, instituția pare a-și fi schimbat funcția din apărător al statului și societății în protector al lui Veaceslav Platon. Pentru „albirea” lui Veaceslav Platon par a lucra nu doar Stoianoglu dar și unii procurori aflați în subordinea acestuia. Astfel, procurorul Mirandolina Sușițcaia, coordonator al grupului de anchetă pe cazul „Laundromatul”, cu încălcarea Codului de Etică al procurorului nu ezită să aibă întâlniri cu persoane ce sunt parte în dosarul miliardelor spălate prin Republica Moldova. După ce i-a scos nevinovați pe cei 14 judecătorii ce participaseră la operațiunea Laundromatul, în luna septembrie, procurorul Miradolina Sușițcaia s-a întâlnit cu Mihail Gofman, un alt „cunoscut” al lui Platon și a camarilei sale dar și figurant într-un dosar penal. Deschide.MD vă prezintă mai jos fotografii de la întâlnirea dintre procurorul Sușițcaia și Mihail Gofman dar și cum justifică omul legii întrevederea cu cel care trebuia să lupte contra spălării banilor tocmai în perioada în care Platon tranzita miliardele prin Republica Moldova.
În luna septembrie, anul curent, Mirandolina Sușițcaia, a fost surprinsă la o cafea cu Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, în localul Bachus Dava, din Chișinău, susțin sursele Deschide.MD. Întâlnirea dintre cei doi a durat mai bine de oră. Sursele noastre au ținut să menționze că, deși nu se cunoaște motivul întâlnirei dintre cei doi, dar nici subiectul discuției, Mihail Gofman i-ar fi transmis procurorului Sușițcaia un plic a cărui conținut nu este cunoscut.
Am încercat să aflăm de la Gofman ce i-a transmis lui Sușițcaia, dar și care a fost subiectul discuției, însă telefonul acestuia era deconectat.
De altă parte, Mirandolina Sușițcaia, susține că a avut foarte multe discuții cu Gofman, dat fiind faptul că sunt foști colegi, dar nu ne-a putut spune când s-a văzut ultima dată cu el din motiv că:
„Eu nu duc evidența întâlnirilor pe care le am”, a precizat Sușițcaia.
Întrebată despre întâlnirea cu Gofman, din data de 15 septembrie, la restaurantul Bachus Dava, Sușițcaia nu a confirmat și nici nu a infirmat, ci s-a arătat deranjată de întrebare răspunzând cu o altă întrebare: „Dumneavoastră de unde știți despre întâlnirile mele?”.
Totodată, Sușițcaia nu vede o problemă în faptul că, în calitatea sa de coordonator al grupului de procurori care instrumentează dosarul „Laundromat”, are discuții și întrevederi, în afara orelor de serviciu și nu la Procuratură, cu cel despre despre care fostul director adjunct al CNA, Cristina Țărnă, a declarat că ar fi cel care a propus amendamentul la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, ce ar fi servit drept paravan legal pentru spălările de bani în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din RM, adică așa-numitul „Laundromat”.
„Domnul Gofman a fost audiat în cadrul dosarului în calitate de martor. În situația în care dumnealui a fost persoana care la propriu responsabil de investigația care o derulat la etapa respectivă în cazul „Laundromat”, respectiv este firesc ca dumnealui să facă audierile de rigoare. El a avut o conferință de presă unde a făcut toate explicațiile. El a făcut atunci toate precizările cu detalii, acte, pe care le-a prezentat echipei media care i-a făcut interviul. Plus la aceasta, din câte cunosc, domnul Gofman a solicitat să fie audiat în cadrul comisiei parlamentare „Laundromat”. Dumnealui nu a fost audiat, dar asta deja întrebați comisia parlamentară din care considerente au respins audierile respective. El era gata să răspundă la întrebările comisiei, inclusiv în situația în care aceste ședințe selectiv au fost publice”, susține Sușițcaia.
Aici este de menționat că, în conformitate cu principiile stabilite în Codul de Etică a Prcorurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, procurorii care instrumentează un caz anume, nu au dreptul să se vadă și nici să comunice cu părțile implicate în dosar, în afara orelor de muncă și în afara biroului, pentru a nu încălca principiul imparțialității, care stipulează clar că procurorul trebuie: „Să rămână liber de orice relații, subiectivism sau părtinire, care fectează, sau pot fi percepute ca afectând capacitatea de a decide independent, să nu admită ca interesele financiare sau personale ale familiei, relațiile sociale sau de altă natură să-i influențeze negativ conduita în caltiatea sa oficială de procuror. În special, se va abține de a acționa în calitate de procuror în cazurile în care el, familia sa, persoanele cu care ar avea o relație notorie ce nu poate fi dezmințită sau partenerii de afaceri au un interes personal, privat sau financiar”.
Mai jos redăm discuția pe care a avut-o reporterul Deschide.MD cu procurorul Mirandolina Sușițcaia.
Deschide.MD: Am vrut să vă întreb dacă domnia voastră ați avut vreo discuție cu domnul Gofman? Vreo întrevedere?
Mirandolina Suşiţcaia: Eu am avut foarte multe discuții cu dumnealui. Suntem foști colegi.
Deschide.MD: Dar din cele recente? Poate în ultima lună-două?
Mirandolina Sușițcaia: Desigur că noi discutăm, care este problema?
Deschide.MD: Dar ne puteți spune ce ați discutat?
Mirandolina Sușițcaia: Eu îmi cer scuze, dar nu vă supărați. Înafară de număr de telefon și faptul că v-ați prezentat eu nu cunosc mai mult nimic. Poate mă sună careva, nu știu... Puteți să veniți la birou, să adresați o serie de întrebări, să facem cunoștință, după asta să discutăm, nu? Nu ar fi așa mai OK? Nu am nicio certitudine că cel care mă sună sunteți dumneavoastră, de la Deschide.MD. Nici măcar nu vă cunosc. Puneți-vă în situația mea. Eu vă telefonez acum seara și mă prezint Maia Sandu și vreau să adresez câteva întrebări. Exact aceeași situație.
Deschide.MD: Atunci care ar fi ieșirea din situație?
Mirandolina Suşiţcaia: La data de 11 octombrie eu sunt la serviciu. La moment mă aflu în concediul anual de odihnă. La data de 11 octombrie, în a doua jumătate a zilei veniți la birou, facem cunoștință, adresați întrebările, ne prezentăm unul altui și discutăm concret la subiectul care vă interesează.
Deschide.MD: Am vrut să vă întreb dacă este normal să vă vedeți cu domnul Gofman, despre care fostul director adjunct al CNA, Cristina Țărnă, a declarat că ar fi cel care a propus amendamentul promovat de domnul Chetraru cu privire la...
Mirandolina Suşiţcaia: Domnul Gofman a fost audiat în cadrul dosarului în calitate de martor. În situația în care dumnealui a fost persoana care la propriu responsabil de investigația care o derulat la etapa respectivă în cazul „Laundromat”, respectiv este firesc ca dumnealui să facă audierile de rigoare.
Deschide.MD: Bine, dar însuși faptul că el este acea persoană despre care se vehiculează că ar fi propus acel amendament promovat de domnul Chetraru cu privire la „butonul roșu”...
Mirandolina Suşiţcaia: El a avut o conferință de presă unde a făcut toate explicațiile. El a făcut atunci toate precizările cu detalii, acte, pe care le-a prezentat echipei media care i-a făcut interviul. Plus la aceasta, din câte cunosc, domnul Gofman a solicitat să fie audiat în cadrul comisiei parlamentare „Laundromat”. Dumnealui nu a fost audiat, dar asta deja întrebați comisia parlamentară din care considerente au respins audierile respective. El era gata să răspundă la întrebările comisiei, inclusiv în situația în care aceste ședințe selectiv au fost publice.
Deschide.MD: Am vrut să vă întreb, dar când ultima dată v-ați văzut cu domnul Gofman?
Mirandolina Suşiţcaia: Nu vă pot spune. Eu nu duc evidența întâlnirilor pe care le am.
Deschide.MD: Dar întâlnirea de la restaurantul Bachus Dava din 15 septembrie a avut loc?
Mirandolina Suşiţcaia: Dumneavoastră de unde știți despre întâlnirile mele?
Reporter: Avem surse și verificăm informația.
Mirandolina Suşiţcaia: Da, eu am văzut cum verifică presa. Puteți lua exemplu de la doamna Julieta Savițchi care iubește să distorsioneze unele informații.
Reporter: Eu nu cunosc ce face doamna Julieta Savițchi. Vă întreb eu, pentru că chiar ne interesează.
Mirandolina Suşiţcaia: Eu v-am spus. Veniți, vă rog frumos, cu o listă de întrebări. Absolut deschis am să vă răspund la toate întrebările. Ne-am înțeles?
Deși Sușițcaia susține că Mihail Gofman a fost audiat în dosarul „Landromat” în calitatea de martor, procurorul se pare că a uitat că numele lui Gofman a figurat în calitate de învinuit într-un alt dosar penal care se află în gestiunea sa. Dosarul penal, cu Nr.2016978122, a fost pornit în baza art. 191 alin (5) din Codul Penal, pe faptul delapidării averii străine în proporții deosebit de mari, în cadrul acestuia Gofman urma să fie învinuit, însă după ce dosarul a fost preluat de la procurorul Andrei Băieșu și transferat către Mirandolina Sușițcaia, unele voci susțin că Gofman ar fi fost scos de sub urmărire penală de către aceasta.
Dosarul a fost pornit pe faptul delapidări companiei de asigurării Asito, când Ruslan Doboș era director financiar adjunct, ca urmare a achitării ilegale pentru serviciile medicale, în valoare de aproximativ 60 de mii de euro, unei clinici de peste hotare pentru tratamentului fiului lui Mihail Gofman. Acest serviciu ar fi fost asigurat de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, ca urmare a loialității manifestate de Gofman pe perioada deținerii funcției de conducere la SPCSB.
Pe această cauza penală Gofman a avut calitatea procesuală de învinuit( citația este dovada). Astfel, Sușițcaia fiind întrebată dacă este admisibil ca un procuror să se întâlnească cu participanții la proces în locuri publice și să ia masa, aceasta a menționat că Gofman are calitatea de martor și nu vede nici o problemă, ceea ce nu corespunde realității, dovada fiind citația prezentată mai jos.
Amintim că potrivit raportului Comisiei Parlamentare „Laundromat”, Mihail Gofman ar fi promovat activ modificări ale cadrului legal referitor la prevenirea și combaterea spălării banilor, în special includerea unui impozit privind tranzacțiile financiare cu companii înregistrate în zone off-shore. Or, impozitarea spălărilor de bani ar fi echivalentă cu legalizarea lor, iar astfel de propuneri ar însemna, mai degrabă, amnistiere a spălărilor de bani.
În anul 2017-2018, ex-directorul adjunct al CNA (succesorul de drept al CCCEC), Cristina Țărnă, a utilizat în comunicarea sa publică sintagma „dezactivarea butonului roșu la CNA”, invocând că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de Mihail Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul a fost introdus abuzuv și a fost activ timp de câțiva ani, din 2011 până în 2014.
În cadrul audierilor Comisiei de anchetă a ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, a afirmat că Viorel Chetraru a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Alexandr Stoianoglo ca urmare a propunerii venite de la ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB, Mihail Gofman.
Presa a scris anterior că, în septembrie 2020, procurorul Mirandolina Suşişcaia a semnat mai multe ordonanţe privind scoaterea de sub urmărire penală a 14 judecători, învinuiți că au pronunțat hotărâri ilegale pentru a facilita spălarea banilor, dar și faptul că Sușițcaia a fost cea care ar fi raportat versiunea că nu există probe în dosarul Laundromatului.
Tot Suşiţcaia este și cea care, abia la două săptămâni de la fuga lui Platon, a solicitat schimbarea măsurii preventive în privinţa omului de afaceri, după ce acesta nu s-a prezentat la şedinţa de judecată într-un dosar în care este învinuit de escrocherie în proporţi deosebit de mari.