În afară de proiectul modernizării, cu ecartament european, a căii ferate Chișinău-Ungheni, președinta Maia Sandu a obținut la Paris promisiunea că Franța va sprijini Republica Moldova în demersul de a i se oferi perspectiva aderării la UE. Este, fără îndoială, o realizare diplomatică foarte importantă, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

La rândul său, Maia Sandu și-a exprimat acordul ca Republica Moldova să adere între timp, până va deveni membră UE, la Comunitatea politică europeană, încă neconstituită, doar promovată de președintele francez Emmanuel Macron, care crede că astfel procesul integrării europene va fi grăbit, nu întârziat.

Macron a surprins Europa cu această inițiativă enigmatică, al cărei rost încă nu e clar în deplină măsură, în discursul său din Parlamentul European, ținut la 9 mai. Din punctul său de vedere, crearea Comunității politice europene va răspunde necesității asigurării urgente a unui loc în inima Europei pentru Ucraina și alte state aspirante la intrarea în UE, cum ar fi Georgia și Republica Moldova. „Chiar dacă mâine le acordăm statutul de candidat, știm cu toții foarte bine că procesul de aderare va lua câțiva ani, de fapt câteva decenii, cu certitudine”, a precizat el, referindu-se la Ucraina.

Alături de cei 27 membri ai UE, în această organizație a „statelor democratice” se pot regăsi și statele-candidate din Balcanii de Vest, dar și cele „care au părăsit UE”, adică Marea Britanie. Comunitatea politică europeană nu va înlocui UE, care se află la un alt nivel de integrare, ci va oferi „un spațiu nou pentru cooperarea politică, securitate, cooperare în energie, transport, investiții, infrastructură, circulația oamenilor”, a explicat președintele francez, subliniind că „apartenența la o comunitate europeană mai largă nu va prejudicia viitoarea intrare în UE”.

„Comunitatea politică europeană nu este o alternativă la procesul de aderare, ci un cadru complementar care, independent de aderare, ar permite structurarea în mod mai puternic a relaţiilor politice, energetice, a investiţiilor, în relaţia cu mai multe ţări care doresc”, a afirmat Emmanuel Macron, la Palatul Élysée, în prezența Maiei Sandu.

Spre deosebire de Chișinău, Kievul nu s-a grăbit să accepte ideea lui Macron. „Nu vom accepta nicio alternativă integrării în UE”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba. Și președintele Zelenski a insistat asupra aderării cât mai rapid posibil la UE. „Accesul nostru va întări UE, nu putem fi ținuți la distanță, nu putem rămâne în această situație incertă pentru totdeauna. E ca la o masă în jurul căreia s-a adunat toată familia, tu ai fost invitat, dar nu ți s-a oferit un scaun, nu e corect”, a spus el cu referire la proiectul Comunității politice europene. „Ucraina respectă Uniunea Europeană și dorim același respect”, a adăugat Zelenski.

Cum se va raporta statutul de candidat la cel de membru al Comunității politice, cum vor interacționa UE și viitoarea Comunitate, având un singur centru, aceasta mai urmează a fi stabilit, lucrurile par să se complice, în loc să se simplifice. În planurile lui Macron intră și reformarea nucleului comunitar propriu-zis, însă procesul de reviziuire a tratatelor UE nu este întâmpinat cu entuziasm de un șir de țări, cum ar fi România, Polonia, Finlanda, Suedia, care, fără să respingă schimbarea, se pronunță împotriva unor „tentative neanalizate și premature”. Există și tendința de a renunța la unanimitate în luarea deciziilor, pentru a nu permite unor state să blocheze activitatea UE.

Pe de cealaltă parte, în contextul necesității de restructurare, de reformare profundă a UE, e de înțeles dorința ca admiterea de noi membri, cum ar fi Ucraina, Georgia, Republica Moldova, cu probleme teritoriale, politice, sociale foarte complicate, să fie amânată cât mai mult. Sare în ochi asemănarea între Comunitatea Politică Europeană și Parteneriatul Estic, care nu oferea șansa intrării în UE, pentru a nu supăra Rusia.

Invadarea Ucrainei pare să fi schimbat atitudinea, nu se știe însă pentru cât timp. Dacă azi restitutirea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia înseamnă pentru unii politicieni europeni a-l „umili” pe Putin, mâine „umilință” ar putea fi considerată „extinderea” UE spre est. De aceea, Chișinăul trebuie să se asigure că intrarea în Comunitatea politică europeană nu este o cursă, că nu avem în față Parteneriatul Estic 2.