Semne diacritice

Dacă ar fi să judecăm vizita unui șef de stat din punct de vedere sentimental, afectiv, numărând amabilitățile, gesturile și cuvintele prietenești, vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Chișinău poate fi considerată una din cele mai reușite. Dacă însă o privim din unghi de vedere pragmatic, al rezultatului concret în raport cu așteptările cele mai mari ale cetățenilor, trebuie să constatăm sincer că declarațiilor sale le-a lipsit uneori claritatea necesară. Dincolo de zâmbete, cuvintele lui Macron ne-au lăsat impresia că el vorbește despre un altfel de statut de candidat pentru aderarea la UE, decât cel solicitat de Maia Sandu, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național. 

Dacă s-ar aplica procedurile de până la izbucnirea războiului în Ucraina, statutul respectiv nu s-ar acorda nimănui, a spus președintele francez cu o sinceritate care ne-a coborât cu picioarele pe pământ. Unele state din Uninea Europeană „care țin la proceduri” solicită niște „garanții” că procedurile vor fi respectate. De aceea, la statutul de candidat, în cazul Republicii Moldova, se vor atașa niște condiții, a punctat el. La întrebarea dacă, vorbind despre condiții, are în vedere un statut „intermediar sau de tranziție”, Macron a evitat un răspuns tranșant, menționând că răspunsul la această întrebare trebuie să-l dea Comisia Europeană. „Nu vreau să fac supoziţii. Rolul meu este să grăbesc acest proces în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene. Dorinţa mea este să trimitem un mesaj pozitiv faţă de această candidatură (a Republicii Moldova -n.n.)”, a explicat el, lăsând un pic de confuzie în privința poziției franceze.

A doua zi, la Kiev, Macron a fost mult mai explicit: „Vrem să confirmăm nu numai prin vorbe, ci și prin fapte că Ucraina este parte a famieliei europene... Mâine (azi, 17 iulie, n.n.) Comisia Europeană va anunța concluziile, iar săptămâna viitoare Consiliul European va lua decizia privind perspectiva europenană (pentru Ucraina). Noi, toți patru (Macron, Shcolz, Draghi, Iohannis) susținem acordarea imediată a statutului de candidat la aderare pentru Ucraina”.

Președintele francez nu a mai pomenit despre „condiții”, însă a precizat că statutul va fi însoțit de „o foaie de parcurs”şi se va lua în considerare „situaţia din Balcani şi din vecinătate, în special din Republica Moldova”. Iarăși nu e clar dacă această „foaie de parcurs” va conține altceva decât negocierile pe diferite domenii și adoptarea legislației UE sau e vorba despre anumite reforme până la începutul negocierii, un fel de examen preliminar.

Fiindcă până la aderare la UE mai este cale lungă, Macron a amintit la Chișinău despreideea sa privind Comunitatea Politică Europeană, a cărei perspectivă de constituire e și mai nebuloasă. Joi, ambasadorilor UE la Paris li s-a pus la dispoziție un document informal în care se explică rațiunea unei asemenea inițiative din partea Franței.

Recunoscând „aspirațiile legitime” ale Ucrainei de a deveni membru UE, Franța consideră că procesul de aderare va fi mult prea îndelungat, va necesita reforme profunde, și nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”. Fără a se respinge ideea de a acorda Ucrainei statutul de țară candidată UE, în documentul citat de Politico și comentat de Radio Europa Liberă, se propune crearea unei noi structuri „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” Europei.

Această organizație, dacă va fi constituită, va fi complementară procesului de adeziune la UE, se va dedica realițiilor politice, energetice, investiționale ale statelor aspirante și ale celora care vor să rămână în afara UE. Spre deosebire de Chișinău, Kievul a respins din start orice propuneri „alternative” aderării la UE. Faptul că Macron nu a vorbit despre CPE la Kiev, a făcut ca mesajul transmis ucrainenilor să pară mult mai limpede decât cel transmis cetățenilor moldoveni.

Sprijinind acordarea statutlui de candidat UE pentru Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz le-a spus ucrainenilor că, împreună cu ei, în aceeași barcă spre UE, vor urca și moldovenii.Georgia nu a fost menționată, ceea ce înseamnă că ea rămâne pe malul „Parteneriatului Estic”.

Nu este exclus ca Ucraina insistând asupra unei aderări „netradiționale” la UE, ținându-se cont că ucrainenii apără valorile europene pe câmpul de război, cu mari pierderi umane și materiale, să obțină ceea ce dorește. Și Republicii Moldova, care refuză orice „scurtătură” în procesul de aderare, acceptând să intre în ipotetica, nenăscuta Comunitate Politică Europeană, de asemenea s-ar putea să i se facă pe plac.