Semne diacritice

Anunțul președintei Maia Sandu despre conceptul reformei administrației publice, pe care Guvernul îl va propune spre dezbatere în viitoarele săptămâni, a generat unele reacții de dezamăgire.

Maia Sandu a precizat că viitoarea reformă nu prevede o reîmpărțire teritorial-administrativă a Republicii Moldova, raioanele vor fi menținute, deoarece figurează în Constituție, se va purcede doar la o „redirecționare a prerogativelor consiliilor raionale către primării”, în corespundere cu doleanțele primarilor care consideră că structurile raionale sunt ineficiente și distribuie banii pe criterii politice.

Despre necesitatea economică în primul rând de a reducee numărul raioanelor pentru a micșora povara financiară pe care o duce cetățeanul nostru, întreținând funcționarii și toată structura birocratică din consiliile raionale, se vorbește aproape imediat după obținerea independenței. Abia în 1998 raioanele au fost lichidate, formându-se 10 județe, printr-o lege organică, ținându-se pasul cu țările baltice din acest punct de vedere. Liderul comunist Vladimir Voronin s-a împotrivit cu înverșunare din două motive, ambele ideologice: fiindcă se renunța la structura administrativ-teritorială sovietică, pe care se suprapunea structura organizatorică (inclusiv electorală) a PCRM, raicomurile formând pilonii săi de bază, dar și fiindcă se introducea un termen „românesc” - județul, ceea ce natura sa românofobă nu putea suporta organic, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 2001, Voronin a promis alegătorilor, printre altele promisiuni de natură revanșardă, nostalgică, revenirea la raioane. Câștigând alegerile, cu peste 50 la sută din voturi, el a pus cruce unei reforme de importanță fundamentală care începuse să funcționeze. Existau, firește, lacune, cetățenii întâmpinau unele probleme cu serviciile publice, însă ar fi fost rațional să se întreprindă niște măsuri de ajustare, de perfecționare, nu de lichidare a noilor structuri. Cu apa murdară, din albie a fost aruncat și copilul. Acum, după războiul din Ucraina, ne dăm seama cât de naivă a fost miza pe rațiunea lui Voronin și a tovarășilor săi, - adepții refacerii URSS sunt capabili să ucidă oameni pentru nostalgiile și fantomele lor.

După 2009, cu formarea AIE, discuțiile despre reforma administrativ-teritorială a fost reluată, s-au făcut studii care demonstrau că, în funcție de modelul adoptat, cheltuielile administrative ar putea fi reduse de la circa 50 la sută până la trei ori (Studiul privind structura administrativ-teritorială optimă pentru Republica Moldova, efectuat în 2010 de Expert-Grup). Ceea ce lipsea era voința politică împărțită între partide cu interese și baze electorale diferite, care își demonstrau europenitatea vorbind despre necesitatea optimizării structurii administrativ-teritoriale, despre descentralizare și autonomie publică locală, dar amânând mereu, din rațiuni electorale, luarea deciziilor corespunzătoare. Proiecte concrete finanțate de partenerii europeni au fost puse la „murat” sau implementate în „raioane-pilot” până li s-a pierdut urma.

Nu este exclus că factorul electoral să se manifeste și în cazul PAS. Ex-președintele Curții Constituționale, dl Alexandru Tănase, consideră că Legea Fundamentală nu poate servi drept pretext de a ne crampona de raioane, amânând formarea unor unități teritoriale mai mari, mai viabile din punct de vedere economic și mai eficiente din punct de vedere administrativ. Cu certitudine, renunțarea la raioane s-ar reflecta asupra alegerilor locale de anul viitor.

„Creșterea capacității de a realiza reformele și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice” se conține și printre condițiile Comisiei Europene pentra acordarea statutului de candidat la UE Republicii Moldova. Faptul că aici nu se regăsește reforma administrativ-teritorială să însemne că la Bruxelles nu este considerată o prioritate sau e vorba de o concesie făcută actualei guvernări?

Fiind vorba despre o reformă importantă, legată și de dezvoltarea regională, aceasta nu poate fi amânată la nesfârșit. Dacă s-a renunțat, trebuie să ni se spună de ce s-a renunțat. Nu merită efortul? Nu e posibil, costă prea mult, sunt acri „strugurii”? Societatea trebuie informată. Șansa nu trebuie ratată, o situație în care un partid să dețină majoritatea absolută a mandatelor ar putea să nu se repete degrabă. Ar fi normal ca PAS să inițieze o discuție cu celelalte forțe politice, pentru a se elabora o decizie comună în acest sens.