Nicolae Negru // Finanțează Guvernul Republicii Moldova separatismul rus?
Semne diacritice
O „bombă” informațională aruncată joi de Comitetul pentru Unitate și Bunăstare (CUB) stă să explodeze pe scena politică de la Chișinău: contractul încheiat dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” în octombrie 2021 conține, într-o anexă, un articol adițional conform căruia, începând cu noiembrie 2021 până în octombrie 2022, livrarea gazelor pentru raioanele transnistrene se face prin intermediul „Moldovagaz”, care își asumă și plata volumelor respective de gaze. Fiindcă tarifele la gaze în raioanele de peste Nistru sunt de peste cincisprezece ori mai mici decât pe malul drept, CUB presupune că Guvernului R. Moldova îi revine să asigure plata către „Gazprom” a unei sume de 1,1 miliarde de dolari datorie care se acumulează în urma diferenței de tarife, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.
Iată ce scrie de fapt în articolul adițional din anexa 19, interpretat de reprezentanții CUB:
„1.1.2. „Gazprom” se angajează ca, din noiembrie - decembrie 2021 și din ianuarie până în octombrie 2022 inclusiv, să furnizeze, iar „Moldovagaz” se angajează să primească și să plătească gaze în volum de 1 238 de milioane de metri cubi... (...)
În cazul în care SA „Tiraspoltransgaz” încheie contract cu „Moldovagaz” privind furnizarea de gaze în volum de 2 062 de milioane de metri cubi, „Gazprom” va furniza către „Moldovagaz”, iar „Moldovagaz” va primi și va plăti suplimentar respectivul volum de gaze... (...)”.
Cu alt cuvinte, Moscova a decis, iar Chișinăul a acceptat, ca în chestiunea furnizării gazelor R. Moldova să fie privită ca un tot întreg. Pentru a distribui gazele către consumatorii transnistreni, compania „Tiraspoltransgaz” va trebui să încheie un contract cu „Moldovagaz”, de la care să preia volumul de gaze destinat transnistrenilor - 2 062 de milioane de metri cubi din cele 3 300 de milioane de metri cubi de gaze pe care „Gazprom” le va transporta până la granița dintre Ucraina și R. Moldova.
Datele contractului pe care „Moldovagaz” ar fi urmat să-l semneze cu „Tiraspoltransgaz” rămân necunoscute. Logic ar fi ca tarifele pentru consumatorii transnistreni să fie aceleași pe care „Moldovagaz” le cere pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Dar nu sunt. Fiindcă în contractul cu „Gazprom” nu se prevede vreun mecanism de colectare a plăților pentru gaze de la consumatorii transnistreni, persoane fizice și juridice, CUB deduce că datoria care se va acumula până la sfârșitul lunii octombrie va trebui să o plătească Guvernul R. Moldova.
„Este absolut fals ... Nu am acceptat și nu o să acceptăm niciodată datoria malului stâng, pentru că este ilegal formată și „Moldovagaz” nu și-a dat niciodată acordul pentru ca cei de la „Gazprom” să furnizeze aproape gratis gaze pe malul stâng”, a spus Maia Sandu, zilele trecute, în cadrul unei emisiuni. Totuși, anexa 19 a contractului pe care „Moldovagaz” l-a semnat cu „Gazprom” la finele anului trecut dovedește că „Moldovagaz” a acceptat să le furnizeze transnistrenilor gaze la prețuri egale cu restul teritoriului R. Moldova. De ce nu o face? „Gazprom” pretinde ca R. Moldova să achite cele 7,5 miliarde de dolari pentru gazele pe care regimul separatist transnistrean le-a folosit pe gratis până acum. Faptul că „Moldovagaz” se obligă să plătească „Gazprom”-ului pentru întregul volum de gaze furnizat R. Moldova poate fi interpretat că, de acum înainte, Chișinăul își ia pe umerii săi sarcina de a asigura confortul separatiștilor.
Fiindcă tarifele la gaze în raioanele de peste Nistru sunt mult mai mici decât pe malul drept, e logic să presupunem că cineva continuă să subvenționeze consumul de gaze pentru transnistreni. Cine anume și din ce surse? În bugetul de stat al R. Moldova pe anul 2022 nu sunt prevăzute asemenea cheltuieli. Și ar fi cel puțin ciudat, dacă Guvernul nostru i-ar privilegia în acest mod pe cetățenii de dincolo de Nistru în detrimentul celor de dincoace de Nistru. Aceasta ar lovi puternic, distrugător și în oamenii noștri de afaceri, ar fi o concurență neloială susținută de Guvern în folosul întreprinderilor transnistrene și în dauna celor din alte zone ale R. Moldova. Chiar dacă diferența de preț o creditează (pe socoteala R. Moldova) în continuare Moscova, girul guvernării pentru o asemenea nedreptate, pentru finanțarea unui regim separatist în propriul stat ar pune o pată enormă, monstruoasă pe imaginea ei. De aceea, reprezentanții guvernării ar trebui să dea niște explicații, să vină cu niște clarificări în această chestiune. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.