Zi de zi, Sputnik și RT/Russia Today le picurau pe creier europenilor că vor îngheța la iarnă, că guvernele lor îi sacrifică, la comanda americanilor, de dragul Ucrainei naziste, care amenința securitatea Rusiei, așa încât aceasta s-a văzut nevoită să pornească o operație militară specială pentru a demilitariza și denazifica statul ucrainean. Care, apropos, ar deține teritorii aparținând Rusiei istorice. Și ca minciuna să fie crezută mai bine, aceasta era combinată cu altă minciună: că, în general, Rusia a fost umilită de Occidentul nerecunoscător, care a profitat de naivitatea și generozitatea Rusiei, extinzându-se cu aripa sa militaristă – NATO - spre est, tot mai aproape de hotarele ruse, lipsind Moscova de sfera ei de influență legitimă în spațiul post-sovietic.

Sub paravanul libertății presei, Rusia desfășura un adevărat război informațional împotriva Europei pentru a o împiedica să sară în ajutorul Ucrainei. Europenii educați în spiritul pluralismului au suportat tocmai o săptămână atacul deșănțat al rușilor.

Pe 2 martie, în a șaptea zi de la invazia Rusiei în Ucraina, Consiliul European „a suspendat de urgență activitățile de difuzare ale Sputnik și RT/Russia Today în UE sau direcționate către UE, până când agresiunea împotriva Ucrainei va înceta și până când Federația Rusă și canalele sale mass-media asociate vor înceta să desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”. De menționat că liderii europeni și-au asumat toată responsabilitatea deciziei, fără a încerca să o delege altcuiva. Organizațiile europene care veghează asupra libertății de exprimare nu s-au împotrivit.

Aproape imediat s-a pus punct și activității diversioniste a Sputnik-ului de la Chișinău. Ziariștii de acolo s-au conformat în tăcere, ca și cum recunoscându-și vina.

Pe 16 decembrie, Consiliul European „a inițiat procesul de suspendare a licențelor de difuzare a patru canale mass-media suplimentare”, aflate „sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse”: NTV/NTV Mir, Rossiya 1, REN TV și Pervyi Kanal, „pentru acțiunile sale continue și concertate de dezinformare și propagandă de război, care legitimează agresiunea Rusiei și subminează sprijinul pentru Ucraina”.

În aceeași zi, la Chișinău, prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, au fost suspendate pe perioada stării de urgență licențele a șase posturi de televiziune din Republica Moldova - Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6, ale căror politici editoriale se aseamănă mult.

Mesajul lor, deși ușor ajustat contextului politic local, nu diferă în esență de mesajul televiziunilor ruse în Europa: cetățenii vor îngheța la iarnă din cauza refuzului Maiei Sandu de a merge la Putin să-i ceară reducerea prețului la gazele furnizate de „Gazprom”; aceasta e și cauza cauza inflației-record și a scumpirilor din Republica Moldova; de dragul cetățenilor, Maia Sandu trebuie să respecte „neutralitatea”, să nu condamne războiul din Ucraina și să nu-i sprijine pe ucraineni.

Șor și Dodon speră că astfel vor ieși învingători în lupta cu actuala guvernare, dar este evident că ei profită de democrație pentru a dezinforma și manipula cu cinism alegătorii. Contribuția pentru războiul lui Putin este camuflată în haina democratică a concurenței politice, diversiunea este dată drept opinie politică. Nu pentru că arată frigiderele goale se suspendă licența acestor posturi TV, ci pentru că acționează ca o subdiviziune propagandistică a Federației Ruse, care dezinformează și manipulează cu același cinism și nerușinare cu care îi bombardează pe ucraineni.

Moscova, care la ea acasă suprimă orice opoziție, acuză cu fățărnicie Chișinăul de „cenzură politică”. Nu e adevărat. E ca și în UE, cenzură de război. Numai că suspendarea licențelor de difuzare în Republica Moldova ar putea dura mai puțin, cât va dura starea de urgență, pe când în UE își vor putea relua activitatea doar 1) după ce va înceta războiul Rusiei împotriva Ucrainei și 2) când mass-media sancționate vor înceta să dezinformeze și să manipuleze. Ceea ce e greu de imaginat că se va întâmpla repede.

E grăitor că avocații televiziunilor lui Șor și Dodon nu au reacționat la închiderea „Sputnik” din Republica Moldova. De ce dar sunt foarte vocali astăzi, deși cazurile nu diferă? Poate de aceea că, în primul caz, legătura cu Rusia este vizibilă, iar în cel de-al doilea – este indirectă? Din punctul lor de vedere, guvernarea ar trebui să tolereze propaganda și dezinformarea în interesul Rusiei, căci televiziunile lui Șor și Dodon sunt „de opoziție” și trebuie protejate în numele libertății de exprimare și al pluralismului. O democrație molâie le-ar conveni mai bine și lor, și Rusiei, dar nu convine Republicii Moldova. Și guvernarea PAS a luat singura decizie corectă în condițiile de azi: la război ca la război (à la guerre comme à la guerre).

Cât despre compătimirea jurnaliștilor care și-au pierdut locul de muncă de la televiziunile propagandistice… De ce să nu-i compătimim și pe ucrainenii omorâți de armata rusă? Sau, în caz de pace, îi vom compătimi pe mercenarii ruși care își vor pierde sursele de existență?