Un eșec simptomatic, epic, al Rusiei în cosmos: nava spațială Luna-25, programată să aterizeze la polul sud al Lunii, s-a prăbușit până să ajungă acolo. „Sigur, Putin va da vina pe SUA”, s-a comentat ironic în rețeaua globală. „Nava rusă a fost doborâtă cu un Stinger, de un ucrainean ascuns pe lună”, a glumit un vecin, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Alții și-au amintit că Zelenski a jurat să se răzbune pentru Cernihiv, după ce o rachetă rusă a lovit, cu o zi înainte, în clădirea teatrului regional, omorând șapte persoane, inclusiv o fetiță de 6 ani, și rănind 150, inclusiv 15 copii. Dacă acesta era „planul” lui Putin, el e bun de legat.

Odată cu eforturile de a impresiona lumea cu noi realizări în spațiul cosmic ies la iveală noi crime pe care Rusia le comite în teritoriile ucrainene ocupate de ea. Ucrainenii sunt forțați să renunțe la cetățenia ucraineană, iar cei care refuză și rezistă presiunilor sunt terorizați, alungați din casele lor și „expulzați”, fără bagaje, dincolo de linia frontului, sub diferite pretexte, inclusiv acuzația de „subminare a autorităților locale” ocupante.

Un primar colaboraționist din regiunea Herson își amenința concetățenii, din fotoliul său, spunând că nu vor primi medicamente gratuite, dacă nu adoptă cetățenia rusă. „Aceasta se referă în primul rând la cei care au nevoie de insulină, care au simțit deja pe pielea proprie cum e să fii cetățeanul altei țări”, a avertizat primarul Aleksandr Dudka din localitatea Lazurne, sugerând astfel că cetățenia ucraineană ar fi o crimă în Rusia.

E o discriminare de esență fascistă, consideră politicanul și bloggerul rus Maksim Katz, care a dedicat fărădelegilor comise de administrația militară rusă în teritoriile ucrainene ocupate una din emisiunile sale pe youtube (www.youtube.com/watch?v=dR4G6k9RxwYd). „Misterul” sufletului rus, expus onest, arată tot mai urât, suscită groază.

Între timp, serviciile secrete din SUA s-au arătat sceptice privind perspectivele contraofensivei ucrainene. Totuși, scepticismul lor trebuie privit, la rândul său, cu scepticism, ținând cont că, la începutul războiului, aceleași servicii secrete estimau că armata ucraineană nu va rezista decât câteva zile în fața armatei ruse. Oricum, după multe luni de ezitări, președintele american Joe Biden le-a permis, în sfârșit, Țărilor de Jos și Danemarcei să-i transmită Ucrainei faimoasele avioane F-16, dar vor mai trece luni până 61 de aparate de acest tip vor intra în luptă ca să salveze vieți ucrainene.

La Moscova se vorbește în continuare despre dorința de pace a rușilor, intensificându-se în același timp bombardarea și nimicirea ucrainenilor. Numai ex-președintele rus Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, spune sincer ce gândește... Putin. „Nu avem nevoie de niciun dialog. Dușmanul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă”, a spus Medvedev, după recenta întâlnire a circa patruzeci de țări, invitate de Arabia Saudită, în căutarea de soluții pentru oprirea războiului din Ucraina. Ca să se ajungă la pace, adaugă Medvedev, trebuie luat în considerare „contextul istoric”, faptul că „Ucraina nu a existat până la 1991” și „să se țină cont de „realitatea actuală”, Kievul să accepte că o parte din teritoriile sale „au revenit Rusiei”.

Nota bene, stataliștilor! Nici Republica Moldova nu a existat până la 1991.

xxxx

Săptămâna trecută, parlamentarii noștri au revenit la Chișinău, pentru a se întruni într-o ședință extraordinară a Legislativului. Motivul principal e că președinta Maia Sandu nu a promulgat legea privind verificarea (vetting) integrității judecătorilor și procurorilor, adoptată de Parlament înainte de încheierea sesiunii de primăvară-vară. Acest gest de respingere a unei legi votate de deputații propriului partid ridică niște semne de întrebare: nu era președinția la curent cu conținutul legii, ca să intervină înainte de votarea ei în a doua lectură? Dacă nu era la curent, cine e de vină? fracțiunea PAS sau consilierii prezidențiali care nu au informat-o pe președintă (din această cauză, unul dintre ei, pe probleme juridice, a fost demis)?; ideea de a-i acorda Comisiei de verificare dreptul de a contesta eventuala decizie de anulare, de către justiție, a rezultatelor verificării a apărut până sau după adoptarea legii respective?

Acest caz reflectă aceleași probleme ale partidului de guvernământ, despre care s-a vorbit nu o singură dată, dar care le intră liderilor PAS pe o ureche și le iese pe alta: se lucrează fără un concept definit, complex, cât mai cuprinzător, al reformării justiției, improvizându-se din mers, în loc de a se prevedea variantele posibile de acțiune ale adversarilor reformei. Bunăoară, nu s-a prevăzut cum se procedează în cazul în care Curtea Supremă de Justiție anulează rezultatele pre-vettingului? Să ignori deciziile CSJ? Nu consolidezi astfel justiția. Să spui că trenul a plecat? Nu a plecat, Consiliul Superior al Magistraturii nu e completat, iar completarea CSP nici nu a început, abia pe 23 august va avea loc, dacă va avea, adunarea procurorilor...

Dacă legile ar fi elaborate mai riguros, mai calitativ, luându-se în calcul toate situațiile posibile, toate obiecțiile și sugestiile, inclusiv ale opoziției, ale adversarilor reformei, nu ar fi nevoie ca premierul Dorin Recean să o facă pe „macho”, speriind judecătorii, încălcând principiul separării puterilor în stat, ar fi suficient să se aplice legea. Dacă reforma justiției, și oricare alta, nu ar depinde de o singură persoană, s-ar discuta într-un cerc cât mai larg, care să includă toate instituțiile interesate, inclusiv Procuratura Anticorupție, nu am asista, probabil, la polemici publice jenante dintre șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și șefa Comisiei parlamentare juridice, Olesea Stamate. Și deputații nu ar fi fost nevoiți să-și întrerupă vacanța. Nu că ne-ar suscita compasiunea, e vorba de cheltuirea banilor publici.