Prezicându-i ieri o catastrofă electorală PAS-ului, unii par astăzi să regrete mult că lucrul acesta nu s-a întâmplat și încearcă din răsputeri să convingă publicul că „dezastrul” anticipat de ei a avut totuși loc, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Pentru aceasta, ei compară cifrele alegerilor de duminică cu cele din alegerile parlamentare ale anului 2021, deși o asemenea comparație nu e tocmai corectă, contextul, motivația, logica alegerilor parlamentare și locale e diferită. Comparația e valabilă în raport cu alegerile locale din 2019. Iar atunci PAS, chiar formând un bloc electoral cu Platforma DA, a obținut în mod evident mai puține voturi, inclusiv în capitală.

După doi ani de guvernare, în condițiile unor crize nemaivăzute până acum, ale unui război în vecinătatea Republicii Moldova și ale unor atacuri hibride asupra statului nostru, a demonizării PAS, din afară și din interior, rezultatele alegerilor nu sunt deloc rele pentru partidul de guvernământ și partida proeuropeană în general. Se putea și mai bine? Sigur, se putea! Despre aceasta ar trebui să se vorbească. Dar, decât isterie răzbunătoare, vorbe generale, autocitări, impresii, frustrări, „catastrofiștii” noștri nu pot spune nimic concret.

La ce folosește isteria în acest caz, decât că îi încurajează pe adevărații perdanți? Iar aceștia sunt în primul rând socialiștii (și curatorii lor de la Moscova), care au obținut în consiliile raionale și municipale, votate pe listele de partid, cu circa 70 de mandate mai puțin decât în 2019, pe când PAS și-a îmbunătățit în mod considerabil performanța în această perioadă, de la 263 de mandate (23,74%) la 357 de mandate (32,87%), în 2023. Creșterea e și mai spectaculoasă, dacă ținem cont că rezultatul din 2019 trebuie împărțit în două, aparținând și Platformei DA. Perdante sunt și partidele proeuropene și unioniste care tot vorbesc despre unitate, dar nu se pot uni ele însele.

Cei care descriu realitatea postelectorală în culori cât mai sumbre, trec cu vederea succesul PSDE, care, din punctul de vedere al votului politic, au obținut al treilea rezultat, cu 88 de mandate (8,1%) în consiliile raionale și municipale. De altfel, liderii PSDE se declară nu doar proeuropeni, ci și unioniști.

Sigur, în Chișinău, performanța PAS-ului i-a dezamăgit pe mulți. A câștigat însă Ion Ceban alegerile datorită politicii proruse? Nu, dimpotrivă, s-a declarat între timp proeuropean, a recunoscut că în Republica Moldova se vorbește românește. De unde dar ideea că forțele proeuropene au pierdut Chișinăul? Din reflexele de puritate ideologică, din înclinații sadomaso? Din dorința de a cânta la unison cu Rusia care strigă zilnic că cetățenii Republicii Moldova nu ar susține cursul european?

În realitate, votul politic arată că partidele proruse au atras doar circa 33 la sută din alegători, iar în Chișinău din 51 de consilieri municipali doar 9 vor reprezenta formațiuni cu certă orientare prorusă.

Firește, nu putem exclude că Ion Ceban este Roșca 2. Dar electoratul nu-i aparține nici lui, cum nu i-a aparținut nici lui Roșca. Atunci când fostul lider PPCD și-a dat arama kaghebistă pe față, s-a lăudat cu plămânii săi diferiți, electoratul l-a părăsit imediat. Alegerile locale au demonstrat că metamorfozele proeuropene ale lui Ceban, Chicu etcetera nu sunt întâmplătoare, că după războiul declanșat de Putin în Ucraina ideea îndepărtării cât mai rapide de Rusia domină mințile raționale.