Atât de „neutri” sunt socialiștii și comuniștii noștri, încât au încălcat „legea găzduirii”, a mult lăudatei ospitalități moldave, a bunei vecinătăți și a „simplei” civilizații, refuzând, joia trecută, să intre în sala de ședințe a Parlamentului, boicotând demonstrativ discursul președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, aflat în vizită la Chișinău, scrie analistul Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul NAȚIONAL.

Sigur, ca rezonanță, insolență, nesimțire, demersul lor e mai modest decât al senatoarei Diana Iovanovici-Șoșoacă, care a reușit să zădărnicească discursul președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski în Parlamentul României, dar e din același manual de acțiuni proruse. Că sunt și antiucrainene e accidental. Ar putea fi oricine în locul ucrainenilor - georgienii, kazahii, lituanienii... și chiar moldovenii.

Așa că îl putem felicita pe Voronin cu această ocazie. Cândva, el declara (și părea sincer), că Dodon este un trădător, ca acum să participe împreună cu el la manifestări trădătoare, pentru a-i plăcea lui Putin. Aceasta e soarta celora care se cramponează de scaunul parlamentar, devenind vasalii unor slugi.

Dodon însă nu s-a limitat doar la boicotul lui Stefanchuk, a emis, în numele PSRM, și o declarație ce pare a fi scrisă în ministerul lui Serghei Lavrov, repetând, sub camuflajul „neutralității”, narativele Rusiei. Potrivit socialiștilor, „conflictul militar din Ucraina” e o „tragedie a două popoare frățești”, care se rezolvă „la masa tratativelor”. Adică nu e despre agresiune, despre violarea frontierei ucrainene și invadarea Ucrainei, nu e despre „demilitarizare și denazificare”, despre bombardarea orașelor și satelor ucrainene, a infrastructurii vitale, nu e despre genocid, - din senin „două popoare frățești” au început să se războiască, sunt vinovate ambele și trebuie să se așeze la masa tratativelor și să negocieze. „Acest conflict nu poate și nu va fi reglementat pe cale militară”, le declară Dodon ucrainenilor, cu aere de mare strateg. Cu alte cuvinte: acceptați „noile realități geopolitice”.

Dar poate cel ce a început războiul „frățesc” ar face bine să-și retragă armata și nu ar fi nevoie de niciun fel de tratative, existând semnat tratatul de prietenie și bună vecinătate între Rusia și Ucraina? Mai există și Memorandumul de la Budapesta, prin care Ucraina transmitea Rusiei armele nucleare, iar Moscova promitea în schimb să respecte și să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei.

Cine nu înțelege azi că rezistența Ucrainei salvează Republica Moldova de planurile imperiale și revanșa Rusiei fie simulează, fie este inept. Războiul „frățesc” a început de fapt în 2014, din cauza că ucrainenii au dorit semnarea Acordului de asociere cu UE. Tot atunci a fost atacată și Republica Moldova: înainte de anexarea Crimeii, a fost organizat un referendum, susținut și de socialiști, de ieșire a Autonomiei Găgăuze din componența Republicii Moldova.

Are dreptate Stefanchuk, Rusia e un dușman comun, războiul Ucrainei e și războiul nostru și victoria va fi comună, chiar dacă a noastră contribuție este minimă. Ca și Moscova, PSRM e nemulțumit și de acțiunile de consolidare a capacității de apărare a Republicii Moldova, pe care le numește „militarizare”, insinuează că guvernarea nu ar respecta neutralitatea constituțională, că ar implica Republica Moldova în război. E, de fapt, o declarație antistatală.

Da, Republica Moldova e neutră, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să se apere, Constituția „nu poate fi un „pact sinucigaș” și „în cazul unei amenințări la adresa unor asemenea valori fundamentale constituționale, precum independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora”, se spune în hotărârea Curții Constituționale din 2 mai 2017. Ajutând Ucraina, Republica Moldova se ajută pe sine.

Neutralitatea nu este un fel de icoană în fața căreia să îngenunchezi și să ceri protecție. Dacă dispui de capacități limitate de apărare, „este imperativă o mai mare cooperare internațională atât bilaterală, cât și multilaterală”, o adaptare a politicii de securitate și apărare „la noile circumstanțe”, se spune în aceeași hotărâre a Curții Constituționale. „Scopul neutralității este de a spori securitatea țării, nu de a-i limita capacitatea de apărare”, cum încearcă să facă socialiștii în interesul Rusiei.

De ce acționează comuniștii lui Voronin în complicitate cu ei? Fiindcă sunt făcuți din același aluat trădător.