Papa de la Roma Francisc s-a rugat pentru victimele „actului laș terorist” de la Moscova și i-a condamnat pe făptași.

Cu o săptămână înainte, pe 15 martie, la Odesa, au fost omorâte 16 persoane și rănite 73, cu două rachete rusești. Ce de-a doua rachetă a lovit la ceva timp după prima, în același loc, atacatorii au așteptat să se adune medicii, salvatorii, ca efectul loviturii să fie cât mai mare. Au fost avariate zece case și o conductă de gaz (precizăm pentru cei care cred spuselor lui Putin precum că armata rusă nu bombardează infrastructura civilă). Într-un alt atac asupra Odesei, la începutul lunii martie, o rachetă rusă a lovit într-un bloc omorând 12 oameni, inclusiv 5 copii, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Dar la aproape zilnicele victime ucrainene ale bombardamentelor și loviturilor cu rachete venite de pe teritoriul Rusiei Înaltul Pontif nu mai pare să reacționeze demult în mod deosebit. Și mai puțin s-au auzit dinspre Vatican mesaje clare de condamnare a făptașilor și îndemnuri pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.

Nu sunt acestea acte teroriste? Ba da. „Orice atac deliberat asupra civililor inocenți, indiferent de cauză, este inacceptabil și se înscrie în definiția de terorism”- acesta e un punct de vedere cvasigeneral, exprimat de Kofi Annan, pe când se afla în funcția de secretar general al ONU.

La 23 noiembrie 2022, Parlamentul European a votat (cu 494 de voturi pentru, 58 împotrivă și 44 de abțineri) o rezoluție referitoare la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în care se spune că „atacurile și atrocitățile deliberate comise de forțele ruse și reprezentanții acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale dreptului internațional și umanitar constituie acte de terorism și crime de război”. Astfel, Rusia a fost recunoscută ca stat care sponsorizează terorismul și „recurge la mijloace teroriste”.

(Fiindcă veni vorba despre infrastructura civilă, chiar în ziua de vineri, 22 martie, opt rachete rusești au nimerit în Centrala Hidroelectrică din Dnepro, cauzând mari prejudicii, deteriorând grav barajul. Să ne amintim cu acest prilej despre distrugerea barajului de la Kahovka și consecințele catastrofale, inclusiv pierderi de vieți umane și animale, care au urmat.)

Din nefericire, actele teroriste ale Rusiei în Ucraina sunt atât de numeroase, încât nu mai provoacă decât rare ecouri în lume. Șefilor de state și de guverne din Europa, America și de pe celelalte continente le-ar fi imposibil să-i trimită condoleanțe președintelui Zelenski ori de câte ori armata rusă omoară ucraineni civili.

Credeți că Patriarhul Kirill sau „creștinul” Putin și-au pus măcar vreodată, pe parcursul acestui război împotriva Ucrainei, cenușă pe cap sau i-au deplâns victimele? Măcar atunci când, de exemplu, la 22 iunie 2022, o rachetă rusă a nimerit într-un centru comercial din Kremenciuk, unde se aflau peste o mie de persoane? Ba bine că nu. Dimpotrivă, fiind șeful unui stat terorist, Putin acuză Ucraina de terorism când aceasta răspunde prin bombardarea infrastructurii ruse.

Era de așteptat ca logica teroristului care striga teroriștii să se manifeste și după tragicul eveniment de la Crocus City Hall, vinerea trecută, în care și-au pierdut viața peste 130 de oameni. Atacul a fost revendicat de organizația teroristă „Statul Islamic” - ISIS-K, spre ea au indicat și majoritatea experților ce au analizat acțiunile teroriștilor, dar Putin, care s-a adresat rușilor după o tăcere de 19 ore, nu i-a rostit numele, ci a încercat să direcționeze mânia legitimă a cetățenilor ruși spre Ucraina.

Simțindu-se umilit de eșecul evident al serviciilor speciale ruse, el vrea să-l convertească în câștig pe frontul mobilizării antiucrainene și „strângerii șurubului”, a limitării libertăților și drepturilor cetățenești în Rusia. Televiziunile de la Moscova au difuzat un filmuleț cu imagini vădit falsificate, urmărind scopul de a demoniza Ucraina.

După masacrul de la Crocus City Hall, statul rus trădează patologii, grave probleme de funcționare, iar societatea rusă nu mai arată atât de unită în jurul președintelui, ca după anunțarea rezultatelor umflate ale scrutinului din 17 martie.

Putin a greșit când a respins cu aroganță, drept „șantaj” și intenții de „speriere și destabilizare”, informația SUA privind un „iminent” atac terorist în Rusia, înainte de alegerile prezidențiale, dar, în loc să-și recunoască greșeala, el caută să pună propria vină pe seama ucrainenilor.

Unii analiști consideră că pierderea sa de imagine e similară celei de după rebeliunea suspendată a lui Prigojin. Atunci Putin s-a „reabilitat” ordonând asasinarea fostului „bucătar” și a locotenenților acestuia. Acum se va răzbuna pe ucraineni, însă ucrainenii vor riposta neapărat. Oricât s-ar strofoli, Putin nu mai e ce a fost, el pare căzut de pe cal.