Dorin Chirtoacă și-a anunțat astăzi demisia, o decizie ciudată care - inspirată, sau nu- vine la numai două zile distanță de la demisia aprobată a primarului de Bălți, Renato Usatîi. Primele două, cele mai importante, orașe din Republica Moldova sunt acum față în față cu alegerile anticipate, „îmbrățișate” de un an electoral pentru parlamentare. Acest lucru crește semnificativ miza lor, la fel cum crește riscul ca aceste anticipate să fie o escală utilă pentru socialiști în victoria lor la parlamentare.

Decizia lui Dorin Chirtoacă este inexplicabilă din cel puțin două puncte de vedere: (1) câtă vreme zice el că justiția e controlată de partidul de guvernare, de ce să toarne gaz pe foc cu o demisie care încâlcește jocul PD-lui în plin an electoral? Să admitem că vrea o retragere eroică și se autosacrifică, dar în numele a ce?; (2) Aici apare a doua nedumerire, având în vedere că-i bine știută lipsa de unitate pe dreapta (între PAS, PPDA, PLDM), precum și faptul că riscul unei victorii socialiste la aceste alegeri anticipate devine iminent. 

Sau (1) PL-ul crede cumva că demisia lui Chirtoacă ar putea băga partidul într-un format de negocieri la perimetru municipal cu PAS și PPDA? Maia Sandu a spus clar: toți care vor în alianță trebuie să treacă testul de integritate, pe care, tot ea, consideră că Mihai Ghimpu nu-l va accepta.

Sau (2) PL-ul s-a speriat de curățenia începută la Primărie (restrutucrări, demiteri, sesizări la Procuratură) și demisia lui Dorin Chirtoacă ar însemna, de fapt, o abdicare totală a partidului din politica moldovenească. Or, el a spus că va candida repetat doar într-o cursă în care va fi Vlad Plahotniuc și Igor Dodon. Adică nu va mai candida. Unde mai pui că Dorin Chirtoacă şi-a început conferința cu atacuri la adresa Partidului Unității Naționale, care adună tot mai mulți membri din rândurile PL. Tind să cred că acest lucru îi afectează în egală măsură cât conștientizează că nucleul dur al unionismului nu le mai aparține. Să amintim aici anunțul de azi al primarului și consilierilor de la Băcioi, care au trecut „la pachet” în Partidul Unității Națioanle. 

Pe cine a fericit, de fapt, Dorin Chirtoacă cu demisia lui? E cert, marii beneficiari ai deciziei sale sunt Igor Dodon și Andrei Năstase: ei au fost cei care l-au îndemnat public să se retragă. Marele perdant este Partidul Democrat, pentru că, deși au luat cu siguranță în calcul un asemenea scenariu, el nu era pe masă, ci doar într-un sertar de jos.

PAS și PPDA au lăsat deja de înțeles că forțele anti-oligarhice vor avea un candidat comun la alegerile locale din mai, fără a oferi mai multe detalii. O încercare optimistă, care, deocamdată, are dreptul la viață doar la nivel de analiză. Or, aici ar avea șanse doar Maia Sandu, în condițiile în care candidatul comun nu va deveni un măr al discordiei precum blocul anunțat în septembrie, în privința căruia rămân și astăzi cu multe semne de întrebare.

Cert e faptul că nici socialiștii, nici alianța Sandu-Năstase nu trebuie să ignore o posibilă candidatură a Silviei Radu, care le-ar putea încurca partida.