Un grup de experți din 14 state, care au făcut parte anterior din lagărul socialist, va face publică, în diferite ţări europene, informaţia despre indicele de rezistență la propaganda rusă. Din păcate, R. Moldova ocupă ultima poziție.

Acest fapt confirmă încă o presupoziţie: agresiunea hibridă se face nu de dragul posedării de teritorii, ci pentru instituirea controlului asupra gândurilor şi intereselor cetățenilor din cele mai diferite țări europene.

Interesul direct pentru intensa redifuzare a posturilor de televiziune ruseşti şi folosirea activă a Bisericii Ortodoxe Ruse pentru transmiterea mesajelor se concentrează la Kremlin.

Statutul de outsider în acest sens nu este atât o problemă, cât o provocare. Mă tem că statutul de neutralitate al Moldovei nu prea contează pentru Rusia, deoarece Chișinăul vorbește despre tendința de a deveni membru al Uniunii Europene. Moscova, în condiţiile de azi, nu va face diferenţa între membrii flancului sudic al NATO şi ţările care „doar” şi-au anunţat intenţia de a se eurointegra.

Parlamentarele ce urmează să aibă loc în Moldova se află sub pericolul real şi direct al intensului amestec informaţional din partea Federaţiei Ruse, cu scopul discreditării forţelor proeuropene. Orice elemente de apropiere a statelor post-sovietice cu UE sunt percepute  la Kremlin ca înfrângere și trădare din partea „aliaților nerecunoscători”, împotriva cărora trebuie luptat cu toată severitatea.

Și întrucât Rusia a încercat să se implice în cursa prezidenţială din SUA, țările europene nu trebuie să stea fără griji.

Aceasta înseamnă că în fața Moldovei și a altor state ce intenţionează să devină o parte a Occidentului politic se află o alegere serioasă. Nu e vorba doar de ajustarea comunicaţiior strategice şi de lupta împotriva dezinformării la nivel de stat, dar şi de colaborarea eficientă a organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti întru combaterea ştirilor false şi manipulărilor.

Evghenii MAGDA, director al Institutului de Politică Mondială, special pentru DESCHIDE.MD