A patra ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău a fost din cele mai productive, dacă judecăm după numărul de probleme abordate și acorduri semnate pe diferite domenii concrete (de la eliminarea tarifelor la serviciile de roaming până la patrularea comună a frontierei și proiecte de infrastructură, cum ar fi următoarea etapă a SMURD, autostrada Unirii și gazoductul Ungheni-Chișinău.

În spiritul unei relații permanente, profunde, care depășește festivismul, frăția declarativă, „s-a convenit asupra elaborării unei foi de parcurs privind realizarea proiectelor comune, cu stabilirea termenelor de implementare și a responsabililor pentru fiecare sector”.

La conferința de presă de la Palatul Victoria din București, premierul Viorica Dăncilă a făcut economie de cuvinte și sentimente, limitându-se la câteva fraze despre „impulsionarea relațiilor economice”, „cooperarea bilaterală”, „drumul proeuropean” al Republicii Moldova și integrarea ei în UE, ca „singura cale care poate aduce bunăstare cetățenilor”. Ea nu și-a amintit de istorie și nici nu a rostit cuvântul „Centenar”, temându-se probabil să nu-l supere cumva pe zeul „pragmatismului”.

Cu reverențele de rigoare la adresa „pragmatismului” și-a început discursul și premierul Pavel Filip, ca mai apoi să lunece pe panta sentimentală, vorbind (cu elocvență, trebuie să recunoaștem), nu numai despre „planul de integrare europeană” a Republicii Moldova, despre împrumutul salvator de 150 de milioane de euro, pe care l-a primit Guvernul său în 2016 din partea României, dar și despre „istoria, cultura, limba, valorile comune”, despre „același sânge”, despre separarea unor localități de pe Prut (cum ar fi Ungheni și Grozești), despre „Ziua Marii Uniri”, „Autostrada Unirii” și cum vede el reunirea ambelor state românești, părând întrucâtva în dezacord cu noua orientare, pro-Moldova, anunțată de liderul PD, Vlad Plahotniuc.

Să fi uitat Pavel Filip, din cauza emoțiilor, despre campania electorală de la Chișinău sau, dimpotrivă, a ținut cont de aceasta și s-a adresat unioniștilor care s-au pomenit, din punct de vedere electoral, „ai nimănui”?

El s-a pronunțat împotriva „trendului” de azi, „să strigi și să te declari pentru unire”, preferând abordarea pragmatică. „Noi ne dorim ca această Unire să se producă în baza interconectării în diferite domenii. Să ne integrăm sistemul de transport, sistemul de comunicare, sistemul de mediu, să ne integrăm sistemul de securitate sau cele de educație și cultură. Și în fiecare domeniu enumerat avem progrese. Ne dorim un spațiu comun de comunicare, astfel ca cetățenii nici să nu resimtă că au trecut dintr-o țară în alta”, a subliniat Pavel Filip, citat de Ziarul NAȚIONAL.

„Peste 900 de grădinițe au fost renovate cu suportul României. Sunt foarte multe proiecte importante realizate. În așa mod vedem noi Unirea. E simplu. Avem același sânge, iar acum avem ocazia să restabilim sau să construim împreună rețele după modelul sistemului sanguin. Să avem un sistem interconectat, astfel încât inimile din cele două capitale să bată în același ritm”, a explicat, metaforic, poetic, premierul Republicii Moldova.

Din păcate, acest elan al „interconectării”, manifestat de Pavel Filip la București, nu este întotdeauna suficient pentru realizarea unor proiecte concrete la Chișinău. Johannes Hahn, comisarul european pentru Negocieri de Extindere și Politica de Vecinătate, constata recent, la Radio „Europa Liberă”, că Guvernul de la Chișinău „se târâie în urmă și nu face ceea ce am convenit” pentru construcția unui interconector energetic între România și Republica Moldova, în care UE a „investit foarte mult”. „Avem nevoie acum de finalizare la Chișinău pentru a profita cu adevărat de această investiție… fiind în interesul cetățenilor să aibă o diversificare a aprovizionării cu energie și să nu depindă de o singură sursă”, a precizat Hahn.

Din această cauză, Bruxelles-ul s-a văzut nevoit să mai reducă suma de bani destinată Republicii Moldova. Nu am văzut, deocamdată, explicația Guvernului nostru. Probabil, premierului Pavel Filip i se dă mai ușor poezia, decât interconectorul energetic. Ceea ce nu ar fi de mirare, știindu-se, de la Vasile Alecsandri, că „românul s-a născut poet”.

Sursa: Ziarul Național